Iranul şi Israelul au procedat, marţi, la atacuri reciproce, în timp ce Teheranul a refuzat cu îndărătnicie să redeschidă Strâmtoarea Ormuz şi să accepte un acord de încetare a focului în ajunul termenului limită stabilit de preşedintele SUA, Donald Trump, pentru a accepta cererile sale, în caz contrar ameninţând că va trece la acţiuni armate devastatoare, relatează Reuters.
Iranul a respins o propunere a SUA, mediată de Pakistan, pentru un armistiţiu imediat şi ridicarea blocadei efective a strâmtorii, urmată de discuţii pentru un acord de pace mai amplu în termen de 15-20 de zile, potrivit unei surse informate despre plan.
Răspunsul iranian a constat în 10 clauze, inclusiv încetarea conflictelor din regiune, un protocol pentru trecerea în siguranţă prin Strâmtoarea Ormuz, ridicarea sancţiunilor şi reconstrucţia, a relatat agenţia oficială de ştiri IRNA citată de Reuters.
Luni, Donald Trump a declarat că „întreaga ţară poate fi distrusă într-o singură noapte, iar acea noapte ar putea fi mâine seară”. El a promis să distrugă centralele electrice şi infrastructura iraniană, dacă Teheranul refuză să accepte condiţiile înainte de termenul limită - informaţii semnalate de Reuters.
Fără un acord, Trump a spus că „fiecare pod din Iran va fi distrus” până la miezul nopţii (miercuri, ora 7:00, ora României) şi „fiecare centrală electrică din Iran va fi scoasă din funcţiune, va arde, va exploda şi nu va mai fi folosită niciodată”, conform relatărilor Reuters.
Trump a respins întrebările potrivit cărora promisiunea sa de a distruge centralele electrice iraniene ar constitui crime de război, afirmând că „nu este deloc” îngrijorat de această perspectivă. „Sper să nu fiu nevoit să o fac”, a adăugat el, relatează Reuters.
Trimisul Iranului la Naţiunile Unite a declarat luni că ameninţarea lui Trump de a lansa un atac reprezintă „o incitare directă la terorism şi oferă dovezi clare ale intenţiei de a comite crime de război în conformitate cu dreptul internaţional”, potrivit relatărilor Reuters.
Ministrul adjunct al sportului din Iran, Alireza Rahimi, a făcut marţi un apel către artişti şi sportivi să formeze lanţuri umane la centralele electrice din toată ţara, iar comandamentul militar de vârf al ţării a declarat că Trump este „delirant”, citează Reuters.
Marţi dimineaţă, armata israeliană a declarat că a finalizat o serie de atacuri aeriene care au vizat infrastructura guvernului iranian din Teheran şi din alte zone, conform relatărilor Reuters.
Pe de altă parte, sistemele de apărare aeriană israeliene erau puse în funcţiune pentru a intercepta rachetele lansate de Iran, transmite Reuters.
Arabia Saudită, la rândul ei, a interceptat rachete balistice îndreptate spre regiunea sa estică, resturile căzând în apropierea instalaţiilor energetice, a declarat Ministerul Apărării, fără a specifica cine a lansat proiectilele, informează Reuters.
Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Bahrain au emis marţi alerte simultane de siguranţă publică, potrivit relatărilor Reuters.
O sinagogă din centrul capitalei Iranului a fost grav avariată marţi de un proiectil americano‑israelian, potrivit agenţiei de ştiri semi‑oficiale Mehr, scrie Reuters.
Trump se află în pragul unei crize politice, întrucât Iranul s-a dovedit a fi un adversar mai dur decât prevăzuse la începutul conflictului, despre care a afirmat că are ca scop împiedicarea ţării să construiască arme nucleare şi să dezvolte rachete pentru a le lansa, potrivit relatărilor.
Conflictul a început la 28 februarie şi a dus la mii de victime în Orientul Mijlociu, inclusiv peste 3.500 în Iran şi aproape 1.500 în Liban, unde Israelul a vizat miliţia Hezbollah, susţine grupul pentru drepturile omului HRANA cu sediul în SUA, citat de Reuters.
Preţurile petrolului au oscilat pe măsură ce se apropia termenul limită stabilit de Trump şi existau puţine perspective vizibile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, un punct‑cheie de tranzit al petrolului la nivel mondial, care a stârnit îngrijorări legate de inflaţie, arată relatările Reuters.
Iranul a închis efectiv Strâmtoarea Ormuz, o cale de transport pentru aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol şi gaze naturale, care s‑a dovedit a fi un puternic atu de negociere pentru Teheran, fiind reticent să‑l cedeze, susţine Reuters.
Contractele futures pe ţiţeiul Brent au crescut, iar cele pe West Texas Intermediate au urcat pe fondul tensiunilor geopolitice, conform datelor financiare citate de Reuters.




















































