Risc nuclear ridicat în conflictul ruso-ucrainean

I.GHE.
Ziarul BURSA #Internaţional / 8 august

Centrala nucleară din apropierea localităţii ucrainene Zaporojie

Centrala nucleară din apropierea localităţii ucrainene Zaporojie

Bombardarea de către trupele Federaţiei Ruse a centralei nucleare din apropierea localităţii ucrainene Zaporojie a generat o serie de reacţii din partea comunităţii internaţionale cu privire la riscul nuclear pe care îl include respectiva acţiune militară. Rafael Mariano Grossi, şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) a reiterat dorinţa instituţiei respective de a trimite o misiune de siguranţă nucleară, dar şi experţi în securitate în zona de conflict.

"Ucraina a informat că bombardarea a deteriorat sistemul extern de alimentare cu energie al centralei, dar că două linii electrice au rămas operaţionale, deşi a fost declanşat sistemul de protecţie în caz de urgenţă al unuia dintre cele trei reactoare în funcţiune ale centralei. Această unitate a fost deconectată de la reţea ca urmare a evenimentelor de vineri. Ucraina a informat că nu au existat daune la reactoare, nicio eliberare radiologică şi nicio raportare de leziuni asupra angajaţilor centralei, dar a menţionat că o staţie de azot-oxigen, care susţine operaţiunile centralei, şi o clădire auxiliară au fost avariate. Pompierii au stins rapid un incendiu la staţia de azot-oxigen, iar în continuare sunt efectuate reparaţii. Pe baza informaţiilor limitate disponibile, directorul general Grossi a declarat că experţii agenţiei au făcut o evaluare preliminară din care reiese că situaţia actuală de securitate şi securitate nucleară la centrala de la Zaporojie pare stabilă, fără ameninţare imediată la adresa siguranţei nucleare. Instituţia va continua să monitorizeze îndeaproape evoluţia situaţiei, progresul reparaţiilor şi orice implicaţii privind siguranţa nucleară la faţa locului", se arată într-un comunicat de presă al AIEA.

Rafael Marino Grossi, directorul general al AIEA a mai declarat că orice acţiune militară care pune în pericol siguranţa centralei de la Zaporojie "este complet inacceptabilă" şi trebuie evitată.

Şeful AIEA a arătat că instituţia pe care o conduce monitorizează în continuare cele patru centrale nucleare operaţionale din Ucraina, dar încă se confruntă cu o pierdere parţială a transferului de date privind centrala de la Cernobîl. De asemenea, Ucraina a informat AIEA că zece dintre cele 15 reactoare de energie nucleară ale ţării sunt conectate în prezent la reţea.

Cu toate acestea, riscul nuclear există, atât timp cât think tank-ul american Institutul pentru Studierea Războiului susţine, pe baza informaţiilor oferite de publicaţia rusă de opoziţie - The Insider - că forţele ruse ar putea deja să fi minat centrala nucleară Zaporojie şi să fi creat baterii de rachete Grad lângă satul Vodyane, la aproximativ 4 km de reactoarele centralei. Experţii au evaluat anterior că forţele ruse folosesc probabil centrala speculând astfel temerile occidentale cu privire la un dezastru nuclear în Ucraina, într-un efort de a diminua hotărârea Occidentului de a oferi sprijin militar unei contraofensive ucrainene, folosind, în acelaşi timp, în mod eficient centrala ca scut nuclear pentru a preveni loviturile ucrainene asupra forţelor şi echipamentelor ruse.

Atacul asupra centralei de la Zaporojie a fost criticat şi de Antonio Guterres, secretarul general al ONU, care a afirmat, sâmbătă, la Hiroshima, că "omenirea se joacă cu o armă care are glonţul pe ţeavă" şi le-a cerut liderilor globali să analizeze exemplul nefast din istorie al bombardării atomice, la finalul celui de-al doilea război mondial, oraşelor nipone Hiroshima şi Nagasaki.

"Zeci de mii de oameni au fost ucişi în acest oraş cât ai clipi din ochi. Femei, copii şi bărbaţi au fost arşi de un foc ca din iad. Astăzi crize cu grave nuanţe nucleare se răspândesc rapid - de la Orientul Mijlociu, la peninsula coreeană şi invadarea Ucrainei de către Rusia. Trebuie să ne întrebăm ce am învăţat de la norul în formă de ciupercă ce s-a umflat deasupra acestui oraş", a spus secretarul general al ONU la ceremonia care a avut loc pe 6 august 2022 la Hiroshima.

Bombardarea centralei de la Zaporojie s-a aflat printre temele discuţiei telefonice dintre preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi Charles Michel, preşedintele Consiliului European.

"Am discutat cu Charles Michel, i-am povestit despre situaţia de pe câmpul de luptă, în special la centrala Zaporojie. Teroarea nucleară rusă necesită un răspuns mai puternic din partea comunităţii internaţionale - sancţiuni asupra industriei nucleare ruseşti şi a combustibilului nuclear", a scris Volodimir Zelenski pe Twitter.

Ucraina continuă exportul de cereale din portul Odessa

În ciuda continuării ostilităţilor declanşate de Federaţia Rusă în Ucraina, se pare că acordul semnat de autorităţile de la Kiev cu cele de la Kremlin, prin intermediul Turciei şi ONU, este respectat de toate părţile implicate, atât timp cât Oleksandr Kubrakov, ministrul ucrainean al infrastructurii a declarat că al doilea convoi de nave cu produse agricole a plecat, ieri, din porturile ucrainene de la Marea Neagră. Oficialul de la Kiev a scris pe pagina oficială de Twitter că patru nave - Mustafa Necati, Star Helena, Glory şi Riva Wind - au fost încărcate cu aproape 170.000 de tone de cereale. Primele patru nave au părăsit Ucraina săptămâna trecută în baza acordului-cadru semnat de Ucraina, Rusia, Turcia şi Naţiunile Unite.

Pentru consolidarea acestui acord şi pentru a deschide noi piste de negociere între Federaţia Rusă şi Ucraina, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a întâlnit vineri la Soci cu preşedintele rus Vladimir Putin. Liderul turc a declarat că i-a propus preşedintelui rus să aibă o întâlnire cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski în Turcia, potrivit informaţiilor prezentate de Corriere della Sera şi ANSA, care citează site-ul independent de ştiri belarus, Nexta. Se pare că propunerea lui Erdogan a rămas fără răspuns din partea lui Putin, atât timp cât declaraţiile oficiale după întâlnirea celor doi preşedinţi s-au referit strict la gazul pe care Turcia va continua să îl cumpere din Federaţia Rusă şi pe care îl va plăti, parţial, în ruble.

Referitor la exportul cerealelor ucrainene, preşedintele Volodimir Zelenski a spus: "Porturile noastre de la Marea Neagră funcţionează din nou. Şi, deşi este încă prea devreme pentru a oferi evaluări generale ale procesului, putem spune totuşi că este pozitiv atât pentru statul nostru, cât şi pentru toţi partenerii noştri. Cu toate acestea, riscul cheie de securitate nu a fost încă eliminat. Ameninţarea provocărilor ruseşti şi a atacurilor teroriste rămâne. Toată lumea ar trebui să fie conştientă de acest lucru. Dar dacă partenerii îşi îndeplinesc partea lor de angajament şi garantează securitatea aprovizionării, aceasta va rezolva cu adevărat criza alimentară globală".

Kievul cere arme mai moderne

În aceste condiţii este de aşteptat ca războiul din Ucraina să continuie pe o perioadă nedeterminată, aşa cum susţine şi fostul reprezentant special al SUA pentru Afacerile ucrainene, Kurt Volker, conform unor informaţii publicate de TSN. Potrivit diplomatului, războiul va dura cel puţin până în vara lui 2023, iar complexitatea situaţiei este exacerbată de criza energetică din Europa, care este cauzată de şantajul Rusiei cu privire la livrările de gaze naturale.

Prin prisma extinderii în timp a conflictului armat, preşedintele Volodimir Zelenski a afirmat, sâmbătă, că Ucraina are nevoie de mai multe arme eficiente şi moderne în lupta împotriva invaziei declanşată de Rusia.

"Le mulţumesc partenerilor - tuturor celor care furnizează Ucrainei armele necesare. În special, săptămâna aceasta a fost aprobat un alt pachet de sprijin din partea Statelor Unite, care include şi muniţie pentru sistemele HIMARS. Toate acestea sunt folosite cât mai corect şi benefic pentru strategia generală a apărării noastre. Facem totul pentru a obţine arme mai eficiente şi mai moderne", a spus Volodimir Zelenski.

Cu toate acestea, dacă Ucraina ar fi primit sistemele HIMARS mai devreme, tragedia de la Mariupol ar fi putut să fie evitată, a afirmat ambasadorul polonez de la Kiev, Bartos Tsihotskyi, într-un interviu acordat pentru Polsat News. El a menţionat că numărul de distrugeri şi victime pe teritoriul Ucrainei va depinde de cât va dura rezistenţa la invazia rusă.

"Ştim foarte bine că, dacă HIMARS ar fi ajuns mai devreme în Ucraina, tragedia de la Mariupol ar fi putut fi împiedicată. Ucrainenii stăteau pur şi simplu la 100 de kilometri de acest oraş, erau despărţiţi de o câmpie, dar nu puteau muta linia frontului şi erau obligaţi să urmărească pasiv tragedia camarazilor lor", a spus Bartos Tsihotskyi.

Drept urmare, el a cerut partenerilor Ucrainei să mărească acum ajutorul armat pentru a scurta războiul din ţara vecină. În opinia sa, Ucraina va fi înfrântă doar în cazul "unei întorsături de neînţeles", în urma căreia Occidentul va înceta acordarea de ajutoare militare şi economice şi va ridica sancţiunile impuse Federaţiei Ruse.

Noi zone de conflict

În acest timp, tensiunile dintre China şi Taiwan au crescut, în ultimele zile, în urma manevrelor efectuate de forţele armate de la Beijing în jurul insulei din Pacific. Astfel, dacă vineri Armata Populară de Eliberare chineză a trimis 68 de avioane militare şi 13 nave în apele din apropierea Taiwan-ului, manevrele au continuat sâmbătă cu 20 de avioane de luptă chineze şi 14 nave ce au fost detectate în spaţiul aerian al insulei şi în strâmtoarea dintre insulă şi continentul asiatoc, a declarat Ministerul Apărării din Taiwan.

Ca răspuns, armata din Taiwan a trimis avioane, a transmis avertismente prin radio şi a mobilizat sisteme de apărare antirachetă pentru a urmări avioanele armatei chineze.

Pe partea vestică a continentului asiatic, la finalul săptămânii, armata israeliană a declanşat o amplă operaţiune în urma căreia a anunţat că i-a neutralizat pe liderii militari ai grupării Jihadul Islamic din Fâşia Gaza. Potrivit autorităţilor palestiniene, raidul aerian s-a soldat cu peste 20 de morţi, inclusiv copii, şi peste 220 răniţi, bilanţ care este însă contrazis de autorităţile israeliene, care au afirmat că militanţii palestinieni au tras peste 400 de rachete înspre Israel. Majoritatea lor au fost interceptate şi nu sunt informaţii despre existenţa unor victime cu răni grave, potrivit serviciului de ambulanţă israelian.

Situaţia din zona respectivă ar urma să fie discutată astăzi de membrii Consiliului de Securitate al ONU, conform informaţiilor oferite de agenţia de presă germană DPA. Consiliul de Securitate a acceptat să abordeze subiectul în urma solicitărilor formulate sâmbătă de Emiratele Arabe Unite, Irlanda, Franţa, Norvegia şi China, potrivit unor surse diplomatice, mai scriu cei de la DPA.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “România - Strategia dezvoltarii”
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

23 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0679
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1569
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6284
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8092

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro