Abonament gratuit
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”
Videoconferinţa “FONDURI EUROPENE”

Salvarea băncilor prin confiscarea depozitelor - legală şi la noi

A.R.
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

Salvarea băncilor prin confiscarea depozitelor - legală şi la noi

BNR a amendat legea, excluzând răspunderea civilă a conducerii sale în caz de rea-credinţă sau neglijenţă

Piperea: "Banca Centrală s-a pus la adăpost de furia deponenţilor"

Confiscarea depozitelor negarantate (bail-in-ul) pentru salvarea băncilor cu probleme a devenit legală şi în ţara noastră, după ce Legea rezoluţiei bancare a fost aprobată, miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

Urmând să fie transmisă Preşedinţiei spre promulgare, această lege a fost modificată cu o serie de amendamente venite din partea Băncii Naţionale a României (BNR).

Unul dintre amendamentele care au fost modificate în totalitate vizează răspunderea civilă a conducerii BNR, în anumite cazuri.

Iniţial, articolul respectiv prevedea: "Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară şi personalul acestora însărcinat să exercite atribuţii în baza prezentei legi răspund civil pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii cu rea-credinţă sau neglijenţă gravă a acestor atrubuţii".

Ulterior admiterii amendamentului, articolul s-a modificat după cum urmează: "Dispoziţiile art. 25 alin. (3) şi (4) din Legea nr.312/2004 privind Statutul Bancii Naţionale a României sunt aplicabile în mod corespunzător în ceea ce priveşte regimul răspunderii autorităţii de rezoluţie, a personalului său şi a oricărei persoane care acţionează conform legii sub controlul acestei autorităţi pentru exercitarea atribuţiile prevăzute de prezenta lege".

Menţionăm că dispoziţiile indicate arată: (3) Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinţă şi fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere prudenţială. (4) Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare iniţiate împotriva persoanelor prevăzute la alin. (3) se suportă de Banca Naţională a României".

Deputatul liberal Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru de finanţe, ne-a spus că, prin această lege, "acţionarii băncilor sunt oarecum legaţi de mâini şi de picioare, însă trebuie salvat sistemul bancar, nu interesul acţionarilor".

Domnia sa ne-a mai explicat: "Dacă vor fi deschise procese în instanţă legate de procedura de salvare a băncii, programul merge mai departe. Ideea modificării acestui articol este că BNR nu acţionează şi nu trebuie să acţioneze în favoarea acţionarilor, ci pentru ca sistemul bancar să nu fie afectat. Amendamentul a fost făcut pentru situaţia în care, dacă acţionarii înregistrează pierderi, să nu se îndrepte împotriva BNR. Scopul este ca activele toxice să fie separate de cele bune. Aşa ni s-a explicat de către BNR".

În cazul în care programul nu-şi atiunge scopul, nu apare nicio răspundere a Băncii Centrale, a conchis domnia sa.

Referitor la faptul că oficialii BNR nu răspund civil sau penal dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceştia "cu bună-credinţă şi fără neglijenţă", avocatul Gheorghe Piperea a comentat: "Statutul BNR spune că cei din conducerea Băncii Centrale nu răspund în niciun fel în faţa legii dacă au acţionat «cu bună credinţă», ceea ce ar însemna că pot fi traşi la răspundere dacă acţionează cu rea credinţă, însă buna credinţă poate însemna şi stupizenie, iar graniţa între buna credinţă şi rea credinţă este extrem de subţire. Suntem într-o zonă gri, iar criteriile de diferenţiere sunt foarte fine".

În opinia domniei sale, prin modificările aduse Legii bail-in-ului, "pe lângă faptul că cei din conducerea BNR se asigură că nu vor păţi nimic, Banca Naţională dă de înţeles că se aşteaptă la situaţii foarte grave, de falimente bancare şi bail-in, iar amendamentul nu se referă la acţionari, ci la deponenţi, aceştia fiind singurii care vor pierde. Probabil că BNR s-a gândit că aceşti deponenţi cu bani se vor coaliza şi vor acţiona în judecată Banca Centrală. Pentru prevenirea unei situaţii de acest gen, s-a apărat".

Referitor la articolul din Statutul BNR la care instituţia face trimitere, avocatul Nicoleta Grigorescu ne-a spus, recent, că prevederile acestuia "nu sunt imunităţi, ci privilegii".

Domnia sa a comentat: "Mi se pare că acestea sunt nişte privilegii pe care BNR şi le-a asigurat, iar statul le-a confirmat".

Imunitatea membrilor boardului din Banca Naţională a României (BNR) este mai mare decât cea a parlamentarilor, atrage atenţia avocatul Gheorghe Piperea: "Conducerea BNR nu răspunde în faţa legii nici în cazul săvârşirii unor fapte de natură civilă, nici când este vorba despre infracţiuni penale. Parlamentarii au imunitate doar în dosarele penale".

Articolul din Legea rezoluţiei bancare ce vizează răspunderea civilă a fost modificat "pentru consecvenţă legislativă - aplicarea unui regim juridic identic cu cel aplicabil în cazul exercitării atribuţiilor de supraveghere prudenţială pentru toate persoanele implicate în activi de rezoluţie", portivit anexei cu amendamentele admise.

Deputaţii au aprobat în regim de urgenţă această lege, în contextul în care ţara noastră era obligată de Comisia Europeană să plătească penalităţi pentru fiecare zi de întârziere până la transpunerea integrală a legislaţiei europene în domeniu.

Noua legislaţie presupune inclusiv aplicarea bail-in-ului (procedură ce implică şi confiscarea depozitelor negarantate, pentru salvarea băncilor cu probleme).

Recent, Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la netranspunerea legislaţiei privind redresarea şi rezoluţia bancară de către Luxemburg, Polonia, Republica Cehă, România, Suedia şi Ţările de Jos (BRRD), precizând: "Sesizarea Curţii implică cel puţin impunerea unei penalităţi zilnice cu titlu cominatoriu până când se realizează transpunerea integrală. Cuantumul acestor sancţiuni este calculat în aşa fel încât să se ia în considerare capacitatea de plată, durata şi gradul de gravitate a încălcării normelor de către statul membru în cauză. Comisia poate decide să retragă această cauză în condiţiile în care un stat membru pune în aplicare normele UE respective".

Data-limită pentru transpunerea acestor norme în dreptul naţional a fost 31 decembrie 2014. Ţara noastră se află printre statele împotriva cărora CE a deschis procedura de infringement pentru netranspunerea Directivei 2014/59/UE.

Analistul economic Ionel Blănculescu este de părere că un astfel de proiect legislativ nu a fost aprobat până acum pentru că ar fi neconstituţional, acesta urmând să vizeze şi aplicarea bail-in-ului.

Referitor la procedura bail-in-ului, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, ne-a precizat, la începutul lunii iunie: "Textul transmis de Banca Centrală către MFP nu face altceva decât să transpună prevederile europene. Trebuie să înţelegem că nu BNR impune aplicarea bail-in-ului, printre soluţiile de salvare a băncilor cu probleme, ci Uniunea Europeană cere acest lucru".

Acţionarii instituţiei supuse rezoluţiei vor fi primii care vor suporta pierderile, creditorii respectivei bănci suportând pierderi ulterior acţionarilor, în conformitate cu ordinea priorităţii creanţelor acestora din cadrul procedurii de insolvenţă, cu excepţia cazului în care, în prezenta lege, se prevede în mod expres altfel, iar persoanele fizice şi juridice care au contribuit la ajungerea în stare de dificultate majoră a instituţiei supuse rezoluţiei sunt trase la răspundere potrivit legii civile sau penale.

Opinia Cititorului ( 9 )

  1. Corb la corb nu-si scoate ochii !

    Prostii sunt cei cu depozite in banci ... 

    Daca BNR, cu niste salarii "nesimtite", s-a pus la adapost de orice tragere la raspundere atunci solicitam ca BNR sa fie TRANSPARENTA si sa publice lunar situatia bancilor cu probleme. Numai asa deponentii vor cunoaste, cum este si firesc, situatia bancilor cu probleme sau in pericol de faliment. Cred ca TRANSPARENTA BNR este cea care lipseste pentru ca bancile cu probleme sa dispara singure fara a afecta deponentii.

    Masonii de la BNR nu raspund niciodata, nici pentru rea credinta PENTRU CA POT !

    1. ....nu raspund ...PENTRU CA MERITA !!!

    Asta este un titlu pentru creduli bineinteles. :) isarescu ( cu i mic pentru ca si el este un om mic), cel mai puternic om din stat, a fost pus in fruntea bancii centrale pentru ca stapanii straini sa se asigure ca romanii vor ramane sclavi iar Romania va fi o mare piata de desfacere. Este un antiroman convins scolit pe sub fustele celor care conduc lumea. Desi vinul care il produce este slab, chiar foarte slab, din punct de vedere calitativ ( o spun multi, nu numai eu), se vinde foarte bine si foarte scump (deh ... numele antiromanului conteaza).

    De curiozitate întreb: cum s-ar prioritiza în caz de "necesitate" bail -in ul pt fondurile de investiții închise/deschise vs depozite negarantate? Sunt luate la grămadă sau întâi depozitele? Întreb asta pt ca beneficiarii sunt diferiți ; cei care dețin depozite negarantate au alt profil de risc fata de cei care investesc în fonduri mutuale sau de alt gen...

    Acționarii băncilor știu primii cand bancă va avea probleme, își vor retrage banii din timp, iar deponenții vor plati prin confiscarea banilor lor. Cât despre BNR, cred din ce în ce mai tare ca urmează să răspundă și ea în față strazii, DOAR o astfel de presiune îi vor trezi. Cum se poate să aibă o imunitate mai mare decât alți funcționari? Cum se poate să nu răspundă pentru ceea ce sunt plătiți din bani publici să facă? Cum e posibil ca ei să și centreze și tot ei să dea gol cu capul? BNR trebuie restructurata din temelii!!!

    Nimeni nu a inteles ca bancile sint in stare de faliment si transferul datoriilor s-a facut catre popor si pentru binele poporului. Cum adica sa nu se aplica legea falimentului asa cum este deja adoptata si inclusiv bancile care sint societati comerciale trebuie sa o respecte ?

    De ce eu trebuie sa respect legile ?  

    Noua lege nu ii afecteaza pe cei care au depozite bancare mai mici de 100,000 EUR, care sunt garantate.

    Nu ii afecteaza nici pe cei care au depozite mai mari de 100,000 EUR dar la mai multe banci, la fiecare banca avand depozite de cel mult 100,000 EUR, garantia fiind de 100,000 EUR / persoana / banca. 

    Legea ii va afecta insa pe cei care au un depozit mai mare de 100,000 EUR la o banca. 

    Iata cum vad eu ca ii va afecta: 

    1. Situatia curenta: Banca da faliment, iar ei vor primi 100,000 EUR dupa cel mult 20 de zile de la data falimentului bancii, pierzand intreaga suma care depaseste 100,000 EUR. 

    2. Situatia dupa aplicarea noii legi: Banca da faliment, iar ei vor primi 100,000 EUR dupa cel mult 20 de zile de la data falimentului bancii, pierzand intreaga suma care depaseste 100,000 EUR, adica fix la fel ca in trecut in caz de faliment. 

    Totusi, inainte de a fi dat faliment, exista posibilitatea ca banca sa foloseasca o parte, un anumit procent din suma care depaseste 100,000 EUR din depozitele deponentilor pentru a se redresa si a nu mai da faliment. Nu stiu cum va fi stabilit acel procent, insa din exemplul Ciprului, cred ca singurul exemplu de acest gen pana in prezent, a fost vorba doar despre un procent, nu despre intreaga suma negarantata. 

    Daca banca s-ar redresa si ar evita falimentul, rezultatul final ar fi ca deponentii ar ramane nu doar cu cei 100,000 EUR garantati, ci ar putea ramane si cu o parte din suma care depaseste suma garantata. 

    Teoretic conducerile bancilor ar putea risca mai mult stiind ca mai exista acest nou sistem care ar putea ajuta bancile in caz de insolventa si ar putea deci actiona mai putin responsabil, dar ma indoiesc totusi ca aceste conduceri vor deveni iresponsabile doar din acest motiv, mai ales ca legea si autoritatile vor fi cu ochii pe bancile cu probleme poate chiar mai mult decat pana acum. 

    In concluzie aceasta lege ar putea fi nu doar in avantajul economiei nationale si a bancilor, dar si a deponentilor. 

    Mi-a scapat ceva si am spus prostii?

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
Nuclearelectrica

Curs valutar BNR

22 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8730
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1185
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5396
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3917
Gram de aur (XAU)Gram de aur253.9661

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

AAGES GROUP
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie