Şansa de a ne trezi bogaţi în UE

Sorin Rosca Stanescu
Politică / 21 iunie

Sorin Rosca Stanescu

Reţineţi o cifră. Cifra 36. Adăugaţi-i zerourile necesare. Ca să iasă 36 de miliarde. Şi scrieţi la capătul lor "euro". Aceasta este suma calculată de experţi, ca intră în România în fiecare an de pe urma concetăţenilor noştri care muncesc în străinătate. Un aport uriaş, care ar putea fi destinat dezvoltării României. Dar niciodată în mod direct. Aşa cum ar fi mulţi tentaţi să creadă.

Banii trimişi din străinătate de milioane de români plecaţi la muncă peste hotare, cei mai mulţi în Uniunea Europeană, reprezintă anual o sumă uriaşă. Să vedem unde se duc aceşti bani, cum se întorc ei în UE, cât pierdem şi cât câştigăm de pe urma depopulării României. Şi mai ales să vedem dacă există vreo cale de a întoarce în folosul nostru circuitul acestor bani.

Pentru a mă face cât mai bine înţeles, voi preciza că mă aflu într-o scurtă vacanţă de câteva zile, pe care am decis să o petrec itinerant într-o rulotă închiriată, în special în Bucovina. O zonă de o frumuseţe cu adevărat răvăşitoare, extrem de bogată, dacă ne gândim la ceea ce îi oferă relieful, natura şi mai ales oamenii ei. Trec prin sate frumoase, spectaculoase chiar, în care au fost construite în ultimii ani un număr impresionant de mare de case cochete şi bine îngrijite. Totul sclipeşte de curăţenie şi uneori mă gândesc dacă nu cumva am aterizat în vreuna dintre cele mai pitoreşti localităţi din Elveţia sau din Franţa. Din păcate, pe străzi nu zăresc decât oameni în vârstă. Foarte puţini tineri. Şi mai puţini copii. Şi pretutindeni unde mă opresc să vorbesc cu bucovinenii, le citesc tristeţea din priviri şi din vorbe. Localităţile, deşi arată spectaculos, sunt depopulate. Fii şi nepoţii oamenilor vârstnici cu care discut nu se mai întorc în România decât rareori. În vizită. Pentru a-şi vedea neamurile. Iar neamurile îmbătrânesc şi mor cu zile. Aceasta este introducerea. Să vedem şi care ar fi explicaţia.

Pretutindeni aflu două lucruri extrem de importante. Primul e că oamenii au plecat şi pleacă în continuare din ţară, pentru că aici, în afară de munca câmpului, nu mai au alte locuri de muncă. Asta se întâmplă pentru că România s-a dezindustrializat cu o viteză uluitoare după decembrie 1989. Oprindu-mă rând pe rând în diverse localităţi, aflu ce a existat ca mică şi mare industrie şi ceea ce azi nu mai există. Prin urmare, în esenţă, aceasta este cauza vidului de populaţie în putere din mai toate localităţile Bucovinei. Extrapolând, cam aşa ceva se întâmplă în întreaga ţară.

Al doilea lucru important pe care-l aflu este că, legaţi afectiv de locurile în care s-au născut şi de bătrânii pe care i-au lăsat în urmă, românii plecaţi în străinătate, care între timp au dat acolo naştere unor copii pe care-i cresc în altă cultură, făcând însă eforturi să le conserve strămoşeasca limbă română, trimit o parte din banii câştigaţi în ţară. Fac chiar investiţii modeste în beneficiul părinţilor lor. Şi sume consistente sunt alocate pentru construcţia şi îngrijirea spectaculoaselor vile, cele mai multe păstrând notele arhitecturii tradiţionale, pe care am şansa să le admir. Vile în care însă în loc să locuiască cu mic cu mare o întreagă familie, nu stau decât unul-doi bătrâni.

Şi acum să încercăm să facem un calcul. De fapt, l-au făcut alţii. Oameni specializaţi în aşa ceva. În total, în ţară intră anual în acest fel circa 36 de miliarde de euro. O bună parte din aceşti bani, care vin cumva din Uniunea Europeană, se întorc tot în statele partenere. Pentru că, în absenţa unei industrii, care să susţină asemenea dezvoltări urbanistice, cele mai multe materiale de construcţii şi unelte provin din state ale Uniunii Europene. Ca şi întreaga tehnologie necesară. Bătrânii care trăiesc în Bucovina, la fel ca şi bătrânii care trăiesc în alte zone ale României, nu-şi acoperă toate necesităţile în regim de subzistenţă. Treptat, oricât de harnici sunt, ei nu mai au capacitatea de a munci şi de a-şi procura toate alimentele necesare de pe urma exploatării pământurilor pe care le deţin. Ca să nu mai vorbesc de restul produselor necesare într-o gospodărie. Aproape toate mărfurile sunt de import. Ele sunt aduse în ţară prin intermediul reţelelor comerciale provenite din state europene partenere. Aşa că, una peste alta, cei mai mulţi bani sosiţi în ţară se întorc cam de unde au plecat, fără ca în România ei să producă valoare adăugată. Dar să mergem cu raţionamentul şi mai departe.

Este evident că familiile de români care muncesc în străinătate şi care trimit într-o formă sau alta circa 500 de euro pe an în România reţin mult mai mult din câştig pentru ei înşişi. Se întreţin, îşi cresc copiii cu aceşti bani şi pleacă în diverse vacanţe. Prin urmare, cea mai mare parte a veniturilor milioanelor de români rămân în străinătate. Ca să nu mai vorbim de profiturile substanţiale pe care le realizează de pe urma lor societăţile din Europa de Vest.

Şi acum să încercăm să tragem o concluzie extrem de simplă. Am auzit o mulţime de oameni politici şi am citit chiar şi programele unor partide prin care se propun fel de fel de soluţii, care de care mai spectaculoase, pentru ca România să recupereze această uluitoare forţă de muncă de milioane de români, care au ales să plece în străinătate generând cea mai mare migraţiune din istorie a unui popor care nu a trecut prin vreo uriaşă calamitate naturală sau printr-un război pustiitor. Una dintre soluţii, care e este prezentată cel mai frecvent, este ca statul român să aloce de la buget o consistentă sumă de bani pentru orice familie de români care alege să se reîntoarcă în ţară pentru a-şi întemeia aici o afacere. De fapt, toate aceste soluţii se dovedesc a fi simple paleative. Dacă românii au plecat din ţară în număr de milioane, din motivul că România, prin prostiile liderilor ei, s-a dezindustrializat, soluţia de a recupera cumva această dramatică pierdere de oxigen uman este pur şi simplu ca partidele politice, în urma unei înţelegeri pe termen lung, a unui proiect adecvat de ţară, să decidă reindustrializarea României. După care, găsind aici locuri de muncă - pentru că trebuie să reţinem că nu toţi cei patru milioane de români sunt antreprenori - conaţionalii noştri se vor întoarce în mod natural în ţară, copiii acestora vor învăţa să vorbească limba română fără accent străin, şcolile noastre din sate se vor dezvolta, iar grădina Maicii Domnului va prospera.

Opinia Cititorului ( 13 )

  1. Țara s-a umplut de case și vile cu 'nspe camere din munca celor plecați în afară. Nu vorbim de cele ale "băieților deștepți" puși pe capatuiala.

    Viloaie inutile. Sunt adevărate muzee în aer liber în lipsa locatarilor care nu se vor mai întoarce. 

    Acest fenomen denotă doar enormul simț de proprietate al românilor, ceea ce nu e rău deloc, ba din contra, dar și altceva. 

    Exhibiționismul românesc.... să vadă vecinii și să crape de ciuda. 

    Același fenomen e și cu masinile de neam prost cumpărate la prima mână sau second-hand hand. 

    Exact ca în poezia lui Toparceanu. Câți ca voi!

    Sus pe gardul dinspre vie / O găină cenușie și-un cocos împintenat / S-au suit și stau la sfat: / Ia te uită mă rog ție / Cât de sus ne-am înălțat..... 

    1. Imi pare rau , dar nu e adevărat ce spui. Sau nu e adevărat pentru anumite zone . In Judetul Arad exista niste sate aparținătoare de comunele HĂLMAGIU și HĂLMĂGEL care fac de vreo 30 de ani bani f f frumoși din creația populară locală ,în special din PICTURĂ NAIVĂ,incrustații în lemn de mic mobilier popular din zonă, împletituri si tesături de cămăți in stil popular f f căutate in strainătate. (Anglia, Franța, germania, italia,spania etc Multe circulă in expoziții și sunt deosebit de comentate si cumpărate. Sunt departe de BUCURESTI ca să intre in atenți presei , a cunoscătorilor si a publicului consumator. Nu fac reclamă ! Puteti chiar acum căuta pe internet si vă puteti convinge cu vîrf si îndesat. Am uiata sa adaug ceramica si sticlăria populară din NECULA, BELIU etc Unii au deja chiar nume reputate.Am fost in zona SUCEVEI si am vazut potentialul exploziv care il are,dar mă mir că nu are cine sa le organizeze efortu si gustul estetic deosebit

    Am citit programe de finantare, acum cam 2 sau 3 ani care s au accesat si s au platit pt tineri romani sa se intoarca in tara si sa si infiinteze o afacere. Care nu aveau mare succes acolo s au intors iar ceilalti nu mai vin pentru ca au stabilitate si un diferential de salarii sau castigiri cam de 5 ori fata de acasa. Asa ca, libertatea de a lucra si a calatori e fructificata asa cum trebuie. Saracia din tara de acum e rezultatul privatizarilor in pierdere, cu tot felul de samsari cu capital putin, care au golit activele si au inchis. Si inca al managementului dezastruos la nivel de firme romanesti care au falimentat, care s au lichidat sau au vandit terenul si cladirile. Cel mai recent exemplu e cu Minvest Deva care a dat pe nimic licenta Rosia Montana si statul era cat pe ce sa fie dator cu 3, 6 miliarde usd, pt isprava asta. Sau privatizarea apocaliptica a Petrom pe pretul catorva benzinarii, teapa de la Alro care a afectat si industrii anexe sau orizontale din Slatina si Tulce, capusarea Sidex , teapa Petromidia si alte multe devalizari trecute . Iar in zilele noastre, se incarca cu datorii bugetul guvernului cu diferite procese instante interne cu daune considerabile pe ani in urma, pe legi samavolnice trecute pe furis, iar la extern statul e in situatia de a plati zeci de sentinte arbitrale pe care smecherii din PRomania (recent cu fratii Micula) le au cerut si obtinut pe contracte sau hotarari guvern. Aceste procese subterane, neurmarite in instante, ne reprezentate in favoarea statului roman vin acum ca un tsunami, simultan cu pretentiile puterilor straine cu cumparaturi, joint ventures care sunt capusari asa cum e cazul Romgaz plateste 1 mld usd Exxon pt licenta data pe nimic 20 de ani in urma sau capusarea Nuclear electrica de Nuscale care de fapt e in insolventa. In SUA Dupa 30 de ani de.. donatii (sa le zicem asa) in pierdere mare, acum se incarca bugetul cu datorii si rezulta intoarcerea la feudalism (care in Romania se numea serbie). Si la o saracire perpetua!

    1. Corect !

      Multa lume nu intelege ca Romania este astai mai devastata dupa 20 de ani de capitalism, decat este Ucraina dupa 2 ani de razboi. 

      Roman, Tractorul, Aro, Rafo, Arpechim, Rafinaria Astra IMGB, Electroputere, Combinatele Siderurgice [Resita si Calarasi], Promex Braila - distruse. 

      Sidex, Petrom, Rompetrol, Rosia Montana - vandute efectiv pe gratis (banii infimi din privatizare s-au intors tot la cumparatori pe diverse cai, procese de tot felul de ecologizare, datorii istorice, etc).  

      Republica, Clujeana, Astra Arad, UMT, Sidex, Fortus, COS Targoviste, Ductil, Alro, Oltchim, CupruMin, Santierele Navale [Galati, Braila, Mangalia], IAR, Romaero, Aerostar, Avioane Craiova, Turbomecanica - productia redusa la nivel insignifiant. 

      Austriecii de la OMV mare nesimtiti, au taiat efectiv la fier vechi rafinaria Arpechim, desi Oltchim a vrut sa o cumpere, fiind integrati pe orizontala, dar OMV a refuzat tocmai ptr ca Oltchim le face concurenta. Oltchim acum a ramas intr-un picior. 

    defeaba calculam ce intra… tre sa calculam si ce iese… si ce costuri la dobanci credit termen scurt si ce costuri la sold total credit de inapoiat…

    de cand cartoful a sarit de la 0.8-1 leu la 4-5 lei…kg… se pare ca mai mult “dam”…  

    s c c r e t 

    Votati Aladin Georgescu !

    Sa ne propunem trei lucruri simple și 90% din ei sunt deja întorși în tara: justiție functionala, educație și sistem sanitar. Toate astea țin de sistem. Pe restul le rezolvam noi.

    1. Perfect de acord cu dvs , problema este cum facem că dinozaurii ăștia au acaparat toată țara, după ei vin copii lor, nepoții lor ......

    Eu nu cred că cifră de 36 mld euro e corectă.

    Știu că prin 2008 era de vreo 10 mld A venit criza și au tot scăzut că nu mergea treaba nici acolo! Apoi părinții au decedat și ei având copii integrați în tarile din vest nu mai au legături cu țara! Deci nu cred în 36 mld !!? 

    1. Undeva între 4 și 6 miliarde - dacă mai sunt și alea !

      ...

    Unora nu le va veni să creadă,dar solutia/solutiile sunt cuprinse in viitorul plan de dezvoltare propus de AUR !. ELE SE SI AFLĂ DE FAPT ENUNȚATE CU VREO 2 LUNI ÎN URMĂ .

    36 e un număr format din 2 cifre: 3 și 6.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
rpia.ro
danescu.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

22 Oct. 2024
Euro (EUR)Euro4.9731
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5973
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3086
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9669
Gram de aur (XAU)Gram de aur403.5667

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
citiesoftomorrow.ro
cnipmmr.ro
hipo.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb