Santorini, sub presiunea magmei: ştiinţa explică seismele care au zguduit insula

Timp de aproape două luni, între 27 ianuarie şi începutul lunii martie 2025, mii de cutremure au zguduit zona insulei Santorini şi a vecinelor Amorgos, Ios şi Anafi, în Marea Egee. Cele mai puternice au avut magnitudini între 5 şi 5,3 pe scara Richter. Deşi nu au fost raportate victime sau pagube materiale majore, autorităţile elene au decretat stare de urgenţă timp de o lună, semn al îngrijorării profunde.

• Legătura ascunsă dintre doi vulcani

Un studiu publicat în revista Nature arată că origine seismelor nu este pur tectonică, ci vulcanică. Santorini se află la intersecţia plăcilor africană şi anatoliană, într-o zonă cu istoric exploziv. Vulcanii Nea Kameni şi Kolumbo, aflaţi la doar 7 kilometri unul de altul, sunt conectaţi printr-un sistem magmatic comun. Cercetătorii au identificat un transfer de magmă de la 7,6 km adâncime sub Kolumbo către Nea Kameni, declanşând mişcarea seismică. Aproximativ 300 de milioane de metri cubi de magmă au pătruns sub formă de dig într-o fractură de 13 km lungime, oprindu-se la doar câţiva kilometri sub fundul mării.

• Santorini, insula care se ridică şi se scufundă

Mişcările magmatice au produs efecte vizibile: caldeira (crater vulcanic) Santorini s-a ridicat cu câţiva centimetri în 2024, apoi a revenit, scufundându-se din nou după transferul de magmă din ianuarie 2025. Fenomenul confirmă o conexiune hidraulică între cei doi vulcani - un detaliu necunoscut până acum şi care ridică noi întrebări privind riscul erupţiilor viitoare.

• O istorie marcată de catastrofe

Santorini este sinonimă cu una dintre cele mai violente erupţii din istoria umanităţii, cea din jurul anului 1600 î.Hr., care a distrus civilizaţia minoică şi a lăsat urme în mituri şi cronici. Amintirea acestui eveniment face ca orice semn de activitate vulcanică să fie privit cu maximă atenţie.

• Implicaţii pentru Grecia şi Mediterana

Chiar dacă seismele din 2025 nu au produs daune, riscul vulcanic rămâne strategic. Santorini şi arhipelagul Ciclade atrag anual milioane de turişti, iar o eventuală erupţie ar avea consecinţe economice şi geopolitice semnificative pentru Grecia şi regiune.

Mai mult, studiul arată că sistemele vulcanice interconectate pot genera crize „în cascadă”, complicând predicţiile şi strategiile de prevenţie.

Noua descoperire consolidează ideea că monitorizarea geologică nu este doar o chestiune academică, ci un instrument vital de securitate naţională şi regională. Santorini rămâne sub supraveghere, iar comunitatea ştiinţifică avertizează: vulcanii nu dorm, ci doar îşi pregătesc viitoarele manifestări.