SEMESTRUL I 2022 FINANCIARCriza din energie şi inflaţia, amplificate de războiul din Ucraina

GEORGE MARINESCU
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 20 iulie

Criza din energie şi inflaţia, amplificate de războiul din Ucraina

Criza generată de explozia preţurilor din energie, inflaţia galopantă şi problemele din lanţurile de aprovizionare s-au amplificat în primele şase luni ale anului curent, mai ales după ce, în 24 februarie, trupele armate ale Federaţiei Ruse au intrat ilegal pe teritoriul Ucrainei, declanşând un război la graniţele Europei civilizate, primul conflict major de pe bătrânul continent în secolul XXI. Războiul din Ucraina ne-a adus aproape 5000 de militari străini cantonaţi în ţara noastră, din care peste 3000 sunt americani, un grup de luptă condus de Franţa şi promisiunea constituirii unei brigăzi permanente cu personal rotaţional.

În toată această perioadă, autorităţile centrale de la Bucureşti au căutat să ia măsuri pentru atenuarea efectelor acestor crize asupra cetăţenilor, să vină în sprijinul persoanelor refugiate din zonele de conflict şi să continuie programul de înzestrare a Armatei, toate aceste lucruri având un impact major asupra bugetului de stat aprobat la finalul anului trecut şi care nu a luat în considerare un conflict armat la graniţa de est a României. Măsurile luate de Guvern şi Parlament a trebuit să acopere şi efectele celor şase rânduri de sancţiuni economice luate de Uniunea Europeană împotriva Federaţiei Ruse, sancţiuni care au avut impact negativ asupra unor companii din ţara noastră cu capital rusesc sau capital mixt ruso-român, dar şi asupra cetăţenilor, printr-o nouă creştere a preţului gazelor naturale şi carburanţilor.

Toate aceste lucruri s-au resimţit în rata inflaţiei, care a crescut în primul semestru al anului 2022, în ciuda măsurilor luate de Banca Naţională a României pentru atenuarea ei, măsuri care au vizat inclusiv creşterea dobânzii de referinţă, care, în primele zile ale lunii iulie, a ajuns la 4,75%.

Mai mult, efortul bugetar făcut de Guvern pentru acoperirea măsurilor de protecţie a cetăţenilor şi companiilor împotriva crizei din energie şi crizei economice şi-a făcut simţit efectul asupra veniturilor bugetului de stat, astfel încât în cursul lunii iunie membrii coaliţiei PSD-PNL-UDMR au elaborat un proiect de modificare a Codului Fiscal menit să aducă mai mulţi bani la vistieria statului.

Ar mai fi de menţionat că autorităţile de la Bucureşti au reuşit să trimită, în 31 mai, prima cerere de plată către Comisia Europeană, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pe baza jaloanelor şi ţintelor din respectivul act atinse până la 31 martie 2022.

Start pentru aderarea la OCDE

Deşi prima lună a anului a fost dominată de continuarea scandalului privind creşterea exponenţială a preţurilor din energie şi calcularea eronată a facturilor de către companiile furnizoare, principalul eveniment a fost consemnat în 25 ianuarie, când Consiliul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a anunţat deschiderea negocierilor privind aderarea ţării noastre la această structură internaţională, din care mai fac parte încă 38 de state de pe mapamond. Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni - 23) sunt state dezvoltate, deţinând peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. În 28 ianuarie, secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, a efectuat o vizită oficială la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu premierul Nicolae Ciucă şi preşedintele Klaus Iohannis.

Revenind la problemele din energie, generate de calcularea eronată de către furnizori a facturilor emise cetăţenilor şi unor consumatori industriali, în cursul lunii ianuarie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a verificat 37 companii furnizoare şi a aplicat mai multe amenzi considerabile pentru neregulile constatate, obligând totodată firmele respective să recalculeze toate facturile emise în prima lună a anului. Mai mult, în 25 ianuarie, Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care, de la 1 februarie 2022, erau stabilite noi reguli privind compensarea şi plafonarea preţurilor la facturile de energie.

Dintre măsurile luate de guvern în prima lună a anului, mai amintim continuarea susţinerii şomajului tehnic, scutirea companiilor din sectorul HoReCa de la plata impozitului specific şi inserarea pe piaţa muncii din ţara noastră în cursul anului 2022 a unui contingent de 100.000 de lucrători străini nou - admişi, pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă înregistrat în domenii precum cel al construcţiilor de clădiri, de drumuri, transporturi rutiere, în restaurante, hoteluri şi panificaţie.

Pe plan financiar, la nivel macro, consemnăm pentru luna ianuarie faptul că Banca Naţională a României a stabilit, în 10 ianuarie, majorarea la 2% a ratei dobânzii de politică monetară, prognozând o creştere graduală a ratei inflaţiei în acest an.

Ianuarie reprezintă luna în care SUA şi Franţa au decis să trimită trupe în ţara noastră pentru consolidarea Flancului Estic, în condiţiile în care Federaţia Rusă a concentrat aproape 190.000 militari la graniţa cu Ucraina. Astfel, în 19 şi 20 ianuarie, preşedintele Emmanuel Macron şi preşedintele Joe Biden au anunţat că statele pe care le conduc sunt gata să trimită noi trupe pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în România, pentru descurajarea oricărui tip de agresiune din partea Federaţiei Ruse la adresa aliaţilor. În timp ce Emmanuel Macron vorbea despre trimiterea de trupe în cazul activării de NATO a prezenţei militare extinse în România, Joe Biden punea în stare de alertă în acest scop 8500 de soldaţi americani, iar ulterior avea să dispună, la începutul lunii februarie, trimiterea a 2000 de militari în Germania şi Polonia şi 1000 de militari în ţara noastră.

Război în Ucraina

Tumultul vieţii cotidiene din Europa şi din ţara noastră a fost zdruncinat din temelii, în ultimele zile ale celei de-a doua luni a anului. În 24 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin, beneficiind de sprijinul aliatului de la Minsk - Aleksandr Lukaşenko -, a decis invadarea Ucrainei, după ce, în prealabil, Duma de Stat de la Moscova a recunoscut independenţa republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk. Un lucru este cert: din 24 februarie războiul bate la porţile lumii civilizate, refugiaţii din estul continentului se îndreaptă în număr mare către vest, iar economiile europene au început să se pregătească de recul, după ce s-a decis sancţionarea drastică a Federaţiei Ruse, mai ales că majoritatea statelor din bătrânul continent sunt încă dependente de importurile de gaz din Rusia. Toată această stare de lucruri şi-a pus amprenta şi asupra politicii din ţara noastră, care se confruntă, pentru prima dată în acest secol, cu un război în imediata vecinătate a graniţelor sale.

Cu toate acestea, încă de la începutul lunii februarie, autorităţile de la Bucureşti au primit sprijinul poilitic necesar din partea aliaţilor nord-atlantici, care ne-au asigurat că sunt pregătiţi să respecte articolul 5 al Tratatului NATO, ce prevede apărarea colectivă în cazul în care un stat membru este atacat de un stat terţ. Astfel, în 2 februarie, preşedintele american Joe Biden a solicitat Pentagonului dislocarea în ţara noastră de la baza germană din Vilsek a unui batalion Stryker, din cadrul Regimentului 2 Cavalerie, batalion alcătuit din 1000 de soldaţi americani cu tehnica necesară aferentă. Pe lângă aceasta, în 11 februarie, aflat în vizită oficială în ţara noastră, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO a anunţat că alinaţa militată va poziţiona pe termen lung în România mai multe grupuri de luptă. Pe lângă acestea, prim-ministrul de la Bruxelles, Alexander de Croo, a anunţat, în 26 februarie, că Belgia va desfăşura, la începutul lunii martie, 300 de soldaţi în România ca parte a eforturilor NATO de a-şi consolida flancul estic. Peste două zile, în 28 februarie, primii militari francezi din cadrul Forţei de Răspuns a NATO au sosit în România. În total, în ţara noastră au fost trimişi 500 de militari francezi.

Toate aceste mişcări ale aliaţilor NATO nu au descurajat autorităţile de la Kremlin care în 24 februarie au decis atacarea Ucrainei, fapt care a dus în primele zile de război la intrarea în ţara noastră primului val de refugiaţi, care şi-au părăsit locuinţele din cauza bombardamentelor efectuate de Armata Rusă în mai multe oraşe din ţara vecină.

Pentru a veni în sprijinul refugiaţilor ucraineni, Guvernul a aprobat o hotărâre prin care solicitantul de azil beneficiază, la cerere, de hrană în limita sumei de 20 de lei/persoană/zi, de îmbrăcăminte în limita sumei de 135 de lei/persoană/sezon de vară şi de 200 de lei/persoana/sezon de iarnă şi de alte cheltuieli, în limita sumei de 12 lei/persoană/zi reprezentând cheltuieli cu transportul local, servicii culturale, presă, servicii de reparaţii şi întreţinere, cheltuieli cu produse de igienă personală.

Declanşarea conflictului ruso-ucrainean şi primele sancţiuni impuse de SUA şi Uniunea Europeană Federaţiei Ruse au avut drept efect o explozie a preţurilor din energie, în primele zile de război fiind înregistrat în pieţele internaţionale un preţ de 3500 dolari pentru 1000 metri cubi de gaze naturale.

Pentru a veni în sprijinul comunităţilor locale în criza generată de preţurile din energie, guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care, pe lângă subvenţionarea cu 50% a diferenţei dintre preţul de achiziţie a gazelor naturale şi preţul plafonat al gazelor naturale de 0,250 de lei kilowatt-oră, a acordat o compensaţie de 50% pe diferenţa de preţ, pentru lunile ianuarie şi februarie, impactul bugetar al măsurii fiind de 170 milioane lei.

Mai mult, Executivul a discutat despre noile măsuri ce urmau a fi aplicate de la 1 aprilie 2022, măsuri menite să protejeze cetăţenii şi economia de efectele creşterii preţurilor din energie şi gaze naturale, măsuri care vor fi aplicate timp de un an, începând din 1 aprilie, şi care urmau să se aplice atât consumatorilor casnici, cât şi consumatorilor industriali. Împreună, aplicarea măsurilor pentru energie electrică, dar şi pentru gazele naturale vor avea un impact total estimat de 14,5 miliarde lei, până la finalul anului 2022.

La nivel macro, consemnăm că BNR a estimat în luna februarie că la finalul trimestrului al doilea din 2022 inflaţia va atinge 11,2%, urmând ca până la finalul anului să coboare la 9,6%.

Pe plan politic, consemnăm faptul că în ultimele zile ale lunii februarie Parlamentul a decis desfiinţare Secţiei de Investigaţii a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), desfiinţare ce reprezenta un jalon din PNRR de îndeplinit până la 31 martie 2022 şi care era solicitată de Comisia Europeană în ultimele rapoarte pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Menţionăm că proiectul aprobat de Parlament a avut şi avizul pozitiv al Consiliului Superior al Magistraturii.

Explozie de preţuri la carburanţi, în luna martie

Odată cu intensificarea războiului din Ucraina şi în urma sancţiunilor economice impuse de Uniunea Europeană Federaţiei Ruse, autorităţile de la Bucureşti au căutat, în cursul primei luni de primăvară, mai multe soluţii pentru sprijinirea mediului de afaceri şi a cetăţenilor din ţara noastră, dar şi pentru sprijinirea refugiaţilor din zonele de conflict din Ucraina. Măsurile luate în martie de autorităţi pentru sprijinirea cetăţenilor şi a mediului de afaceri au însemnat un efort bugetar de 3,4% din Produsul Intern Brut, la care se adaugă sumele acordate pentru sprijinirea celor 595.755 de refugiaţi care au intrat în ţara noastră de la începutul războiului din Ucraina (24 februarie) şi până în ultima zi a lunii martie (conform raportării din 1 aprilie, pentru 31 martie a Poliţiei de Frontieră).

Cu toate acestea, decidenţii politici nu au prevăzut acţiunile unor comercianţi care au mărit peste noapte preţurile carburanţilor, dublându-le în unele staţii de alimentare sau majorându-le cu cel puţin 40%. În aceste condiţii, în 10 martie premierul Nicolae Ciucă a dispus efectuarea unor controale de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), Consiliul Concurenţei, ANAF, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) şi Inspecţia Muncii privind situaţia generată la staţiile de alimentare cu carburanţi de pe teritoriul ţării. Rezultatele verificărilor s-au soldat în primele zile cu amenzi contravenţionale de peste 1,8 milioane lei în total pentru companiile respective.

În acelaşi timp, Guvernul a soluţionat şi problema preţurilor din energie, adoptând în 18 martie ordonanţa de urgenţă care stabileşte preţurile până la 31 martie 2023 inclusiv, astfel:

- la energie electrică pentru consumatorii casnici un tarif de 0,68 lei/kWh, cu TVA inclusă, în cazul realizării unui consum mediu lunar de maximum 100 kW şi un tarif de 0,8 lei/kWh, cu TVA inclusă, pentru un consum lunar cuprins între 100 şi 300 kw.

- la energie electrică, pentru consumatorii non-casnici - IMM-uri - un preţ maxim de 1 leu/kWh, cu TVA inclusă. Companiile energofage vor beneficia de schema specifică industriei, care prevede o reducere cu 20% a facturilor.

- la gaze naturale, clienţii casnici plătesc, de la 1 aprilie, un preţ reglementat de maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclusă, în timp ce companiile mici şi mijlocii plătesc 0,37 lei/kWh, cu TVA inclusă, dacă totalul consumului anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh.

În luna martie, consemnăm vizita oficială în ţara noastră a vicepreşedintelui american Kamala Harris care a reafirmat angajamentul SUA pentru respectarea articolului 5 din Tratatul NATO, care stabileşte apărarea colectivă a aliaţilor în cazul agresării unui stat membru de către un stat terţ, precum şi ridicarea de către Guvern, după un an şi zece luni, a stării de alertă cauzată de pandemia Covid 19, stare în care România se afla din 15 mai 2020.

Prima lună a anului a fost marcată şi de evenimentul tragic petrecut în 2 martie în judeţul Constanţa, când opt militari români - şapte într-un elicopter IAR 3330 - Puma şi un pilot al avionului de luptă MiG 21 Lancer au decedat din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, după ce aparatele de zbor s-au prăbuşit în zona localităţii Cogealac.

În plan politic intern, arătăm că Parlamentul a deblocat finalizarea unor lucrări începute cu mai mulţi ani pentru construcţia hidrocentralelor

Răstoliţa, Bumbeşti şi Dumitra (ultimele două situate pe Valea Jiului). Conform legii aprobată de Parlament, punerea în funcţiune a celor trei centrale ar duce la alimentarea rapidă cu energie a peste 300.000 de gospodării şi ar reprezenta o soluţie viabilă pentru protejarea populaţiei în urma creşterii exponenţiale a tarifelor la energie electrică şi gaze naturale.

Mai consemnăm faptul că la finalul primei luni de primăvară, compania Antibiotice Iaşi a încheiat producţia comandată de Ministerul Sănătăţii pentru realizarea a 30 milioane pastile de iod, pe fondul riscului nuclear generat de războiul din Ucraina, pastile ce nu au fost încă distribuite copiilor şi cetăţenilor până în 40 de ani.

Pentru calmarea inflaţiei, guvernatorul BNR ne recomandă ceaiul de tei

Contextul geo-politic a continuat să afecteze viaţa economică a ţării noastre şi pe parcursul lunii aprilie, punându-şi amprenta asupra economiei, care a înregistrat o reducere a vitezei de creştere, o majorare accentuată a preţurilor şi, în final, o inflaţie de 13,8%, procent ce nu l-a speriat pe Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, care ne-a recomandat să ne calmăm cu un ceai de tei. Spre deosebire de şeful băncii centrale, preşedintele Klaus Iohannis le-a transmis cetăţenilor să fie cumpătaţi cu privire la cheltuielile familiale şi a aruncat inflaţia mare pe spatele lui Vladimir Putin, pe care îl consideră singurul responsabil de actuala situaţie economico-financiară din ţara noastră.

În ceea ce priveşte inflaţia, Cifrele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) au arătat o rată anuală a inflaţiei de 13,8%, cea mai mare din ianuarie 2004. Din această cauză, cea mai mare creştere de preţuri - de 85,3% - a fost înregistrată la gaze naturale, urmată de majorarea de 35,7% a preţurilor la carburanţi şi de creşterea de 23% a preţurilor la electricitate.

În faţa acestor date care arată o situaţie sumbră pentru buzunarele cetăţenilor din ţara noastră, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României şi-a permis să trimită cetăţenii la un ceai... de tei, pentru calmare. "Nu ne strică ceva mai multă calmitate. Agitaţia e caracteristică perioadelor de criză. E de înţeles. Autorităţile asta trebuie să transmită: mai calm. Am înţeles şi eu mesajul. Mai bem un ceai de tei. Eu am băut cu Eugen Rădulescu. Deci e un sfat bun. Exagerările sunt specifice dar nu fac bine", a afirmat şeful băncii centrale în cadrul conferinţei în care a prezentat Raportul BNR pe inflaţie.

Totuşi, pentru a combate efectele inflaţiei galopante, în 5 aprilie, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis majorarea dobânzii-cheie la nivelul de 3%, după care, zilele trecute, a crescu-o la 3,75%.

În plan politic, consemnăm demisia în 2 aprilie a lui Florin Cîţu din funcţia de preşedinte al PNL şi preluarea acestei funcţii, o săptămână mai târziu - mai precis în 10 aprilie, în urma Congresului extraordinar al liberalilor - de către premierul Nicolae Ciucă. Odată cu demisia lui Cîţu, a plecat din guvern şi prietenul său Dan Vîlceanu, care a demisionat din funcţia de ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi din funcţia de secretar general al PNL.

Şi în aprilie Executivul a continuat să ia măsuri cu privire la sprijinirea cetăţenilor şi companiilor în faţa actualelor crize cu care ne confruntăm.

Astfel, coaliţia PSD-PNL-UDMR a aprobat programul "Sprijin pentru România", pentru care alocarea va fi de 17,3 miliarde lei, din care 52% este asigurată din fonduri europene, iar 48% de la bugetul de stat. Printre măsurile finanţate de acest program se numără acordarea unor vouchere sociale pentru alimente, ajustarea contractelor de investiţii publice în derulare, finanţate din fonduri naţionale şi europene, ajustare cauzată de creşterea preţurilor la materiale, manoperă, transport şi utilaje, o schemă de sprijin de 300 milioane lei cu titlu de subvenţie de 0,50 lei/litrul de carburant pentru acoperirea unei părţi din creşterea preţurilor la combustibili.

Criza din energie - combătută cu legea offshore

Perspectivele crizei energetice şi a celei alimentare din cauza extinderii în timp a războiului din Ucraina au marcat ultima lună de primăvară, astfel încât decidenţii politici au fost nevoiţi să continuie să ia măsuri pentru atenuarea impactului celor două crize.

Coaliţia PSD-PNL-UDMR a reuşit să treacă rapid prin Parlament legea offshore, pentru a permite extragerea, încă din cursul acestui an, a primelor cantităţi de gaze naturale din Marea Neagră. Rezervele de gaze naturale din Marea Neagră sunt estimate la peste 200 miliarde metri cubi, iar un studiu Deloitte citat în proiectul legislativ arată că exploatarea va aduce la buget circa 26 miliarde dolari până în anul 2040, din impozite pe profit, redevenţe, contribuţii sociale şi alte taxe. În plus, implementarea legii ar urma să genereze peste 71 de miliarde de dolari PIB-ului României şi ar crea sau menţine peste 30.000 de locuri de muncă. Guvernul va câştiga 60% din exploatarea zăcămintelor, iar restul de 40% se va duce către investitori.

Înainte ca legea offshore să fie aprobată de Parlament, a fost semnat, în 3 mai, contractul privind achiziţia de către Romgaz SA a acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Ro. Limited, pentru ceea ce

înseamnă 50% din perimetrul Neptun Deep. În urma tranzacţiei în valoare de 1,06 miliarde euro, compania cu capital majoritar de stat va face investiţiile necesare împreună cu partenerii de la OMV Petrom pentru ca în 2026 să extragă primele gaze naturale din perimetrul offshore Neptun Deep din Marea Neagră.

În ceea ce priveşte o eventuală criză cauzată de inflaţia galopantă, coaliţia de guvernare a continuat implementarea programului "Sprijin pentru România", prin intermediul căruia sunt alocate fonduri consistente atât pentru sprijinirea categoriilor sociale defavorizate, cât şi pentru mediul de afaceri privat, care are nevoie de finanţare pentru investiţii menite să ducă la dezvoltarea economiei naţionale. Prin prisma nevoii de finanţare, Ministerul Finanţelor a fost nevoit să se împrumute cu 11,9 miliarde lei pe parcursul lunii trecute, în timp ce Banca Naţională a României a oferit, în 20 mai, o prognoză de 14,2% a inflaţiei pe luna iunie. Menţionăm că, anterior, în 10 mai, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75%, de la 3%.

Cu toate acestea, deşi se confruntă cu o acută lipsă de fonduri pentru plata tuturor cheltuielilor bugetare, Guvernul a decis în luna mai suplimentarea numărului de angajaţi în sectorul public cu peste 8400 de persoane.

50 de bani - subvenţie pentru litrul de carburant

Problemele din energie au continuat să ţină agenda publică şi în cursul primei luni din sezonul estival, pe fondul creşterii preţului carburanţilor. În urma deciziei luată de liderii coaliţiei PSD-PNL-UDMR, guvernul a aprobat, abia în ultima zi a lunii iunie, actul normativ discutat încă din luna aprilie în cadrul programului "Sprijin pentru România", prin care preţul benzinei şi motorinei este subvenţionat cu 50 de bani pe litru, o subvenţie infimă faţă de creşterea galopantă a acestor preţuri în ultimele luni, după declanşarea războiului din Ucraina.

Referitor la nemulţumirile cetăţenilor şi antreprenorilor legate de această subvenţie nesemnificativă, preşedintele Klaus Iohannis a spus: "50 de bani sunt 50 de bani pe care nu-i dai la pompă".

Singura veste bună în domeniul energiei a fost faptul că firma Black Sea Oil&Gas a început, în 15 iunie, să extragă primele cantităţi de gaze naturale din Marea Neagră din zăcământul Midia şi a pompat în reţeaua naţională primele volume extrase din perimetrele offshore de mică adâncime Ana şi Doina. Până la finalul anului curent, cei de la Blask Sea Oil&Gas susţin că vor extrage până la finalul anului 2022 jumătate de miliard metri cubi de gaze, resursele fiind estimate la aproximativ 10 miliarde metri cubi.

Tot în cursul lunii iunie, pentru a reduce efectele inflaţiei şi ale crizelor actuale asupra cetăţenilor şi mediului de afaceri, Executivul a continuat să ia măsuri de protecţie socială şi pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii. Astfel, Executivul a stabilit acordarea în luna iulie a unui ajutor financiar de 700 lei pensionarilor ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2000 de lei, precum şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2000 lei. O altă măsură socială a fost luată de Guvern în 30 iunie, când a aprobat ordonanţa de urgenţă prin care acordă posibilitatea persoanelor şi firmelor aflate în dificultate financiară să îşi amâne ratele bancare pentru o perioadă de maximum nouă luni.

Lipsa fondurilor necesare bugetului de stat s-a făcut şi ea simţită pe parcursul lunii trecute, când s-au înteţit discuţiile privind necesitatea modificării Codului Fiscal în vederea eliminării excepţiilor de la plata unor impozite şi taxe, reducerii pragului de taxare pentru microîntreprinderi şi chiar trecerea de la cota unică la un impozit progresiv. Dezbaterile din rândul coaliţiei de guvernare pe tema modificării Codului Fiscal au fost criticate de fostul premier şi fostul preşedinte al PNL, Florin Cîţu, care, în urma acestor critici, a fost nevoit, în 29 iunie, să demisioneze din funcţia de preşedinte al Senatului, funcţie al cărei interimat a fost preluat de Alina Gorghiu.

În plan naţional, am mai consemnat apariţia celui de-al şaselea val Covid, care şi-a făcut simţită prezenţa prin creşterea constantă a numărului de persoane infectate. Astfel, dacă la 1 iunie erau consemnate 300 de cazuri şi în prima săptămână a lunii trecute au fost înregistrate 1571 de persoane infectate cu variantele Omicron ale Covid 19, în ultima săptămână din luna iunie au fost constatate aproximativ 6000 de cazuri, ceea ce a dus la un total de 16.000 de persoane infectate în cursul primei luni de vară.

"Cireşarul" a adus şi o vizibilitate mai mare pe plan extern a ţării noastre şi a regiunii Mării Negre, în actualul context generat de războiul declanşat de Federaţia Eusă în Ucraina, iar acest lucru a fost consemnat mai ales la summitul Consiliului European ce a avut loc la Bruxelles şi la summitul NATO de la Madrid. Liderii europeni au stabilit că Moldova şi Ucraina pot demara negocierile de aderare la Uniunea Europeană, fiind recunoscute state candidate. La Madrid, liderii NATO au stabilit înfiinţarea celor opt grupuri avansate de luptă ale alianţei pe Flancul Estic, din care unul este sub comandă franceză în România. Mai mult, preşedintele american Joe Biden a anunţat că va trimite încă 3000 de militari în ţara noastră, care să asigure suportul înfiinţării unei brigăzi rotaţionale în România. Cei 3000 de militari americani se vor alătura celor peste 2000 de soldaţi SUA cantonaţi în ţara noastră.

Mai consemnăm că în 10 iunie Consiliul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a adoptat foaia de parcurs pentru aderarea României la organizaţia respectivă şi o serie de recomandări pentru autorităţile din ţara noastră. Dacă în Foaia de Parcurs au fost stabiliţi termenii, condiţiile şi etapele procesului de aderare a României la OCDE şi alinierea legislaţiei, politicilor şi practicilor interne cu cele ale organizaţiei respective, recomandările privesc domenii esenţiale pentru dezvoltarea economică şi socială, precum politica pentru întreprinderi mici şi mijlocii, oportunităţi mai bune pentru tineri, combaterea infracţiunilor fiscale sau dezvoltare durabilă.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

27 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.1379
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1954
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5513
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8751

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro