Studiu EY: AI, un sprijin esenţial pentru companii şi oameni în atingerea potenţialului

Inteligenţa Artificială a reuşit, într-un timp foarte scurt, să se transforme dintr-un concept teoretic într-o realitate cotidiană, potrivit unui comunicat EY emis redacţiei. Pe măsură ce observăm şi analizăm adoptarea acestei tehnologii de către companiile din România, apar două întrebări importante: în România, companiile valorifică pe deplin potenţialul IA? această valorificare este pusă în practică atât pentru câştiguri economice, cât şi pentru dezvoltarea oamenilor?

Un studiu realizat recent de EY despre tehnologiile emergente în România evidenţiază faptul că, în timp ce 60% dintre organizaţii sunt implicate în utilizarea Inteligenţei Artificiale, fie prin testare, fie prin planificarea adoptării, doar 11,2% au reuşit să implementeze această tehnologie. Potenţialul de transformare este evident, însă drumul către o integrare semnificativă nu este nici pe departe liniar şi nu se bazează exclusiv pe aspecte tehnologice, ci dimpotrivă, este profund uman.

Potrivit sursei, această perspectivă centrată pe oameni se aliniază cu observaţiile globale din cadrul studiului EY AI Sentiment Index, care a sondat peste 15.000 de persoane din 15 ţări. Studiul a relevat că, deşi 82% dintre oameni folosesc Inteligenţa Artificială, doar 57% se simt confortabil făcând acest lucru. Diferenţa dintre utilizare şi confort reprezintă mai mult decât o simplă barieră tehnologică, această diferenţă arată o lipsă de încredere. Pentru ca tehnologia IA să fie integrată cu succes în societate şi în forţa de muncă, este absolut esenţial ca încrederea, siguranţa şi prezenţa umană să devină o prioritate alături de inovaţie.

În România, companiile investesc în Inteligenţa Artificială pentru a automatiza sarcinile repetitive (60%) şi pentru a spori productivitatea şi viteza de execuţie (63%). Aceste aspecte constituie priorităţi strategice pentru organizaţiile de dimensiuni medii şi mari, care sunt dornice să eficientizeze operaţiunile şi să reducă ineficienţele. Totuşi, pentru ca adoptarea IA să se întâmple la scară largă, companiile trebuie să privească dincolo de câştigurile operaţionale şi să se concentreze pe consolidarea încrederii pe care oamenii o au în tehnologie, care ar trebui să fie fundamentul acestei transformări.

Atât la nivel global, cât şi în România, companiile sunt dispuse să implementeze Inteligenţa Artificială şi să o folosească, însă implementarea pe scară largă necesită mai mult decât o simplă aplicare tehnică, este necesar un leadership care să cultive înţelegerea, încrederea şi autonomia.

Rezultatele studiului EY global arată şase tipuri de „persona” în ceea ce priveşte sentimentele şi atitudinilie faţă de Inteligenţa Artificială, variind de la entuziaştii „Tech Champions”, până la scepticii „AI Rejectors”. Conform studiului, chiar şi cei care sunt ezitanţi faţă de Inteligenţa Artificială găsesc modalităţi de a se implica atunci când aceasta se aliniază cu nevoile şi valorile lor. De exemplu, „Hesitant Mainstreamers” au îngrijorări legate de confidenţialitatea datelor, însă 76% dintre ei sunt de acord că IA uşurează finalizarea diferitelor obiective, fie ele tehnice sau academice. Aici este momentul crucial, în care leadershipul companiilor trebuie să intervină.

Conform comunicatului, adoptarea Inteligenţei Artificiale nu trebuie impusă, ci trebuie ghidată. Acest lucru înseamnă crearea unor experienţe cu IA care să fie intuitive, relevante şi să susţină potenţialul oamenilor.

De asemenea, companiile trebuie să se concentreze şi să înţeleagă preocupările, de altfel absolut legitime, legate de confidenţialitatea datelor, autonomia oamenilor în luarea deciziilor şi înlocuirea forţei de muncă umane cu cea tehnologică.

Companiile din România au ocazia de a se diferenţia prin adoptarea la nivel de organizaţie a Inteligenţei Artificiale prin programe structurate, care să includă o integrare centrată pe om.

Atunci când IA este introdusă ca un copilot, potenţând judecata umană şi sporind productivitatea, această tehnologie devine un catalizator pentru dezvoltarea personală şi profesională.

În ciuda potenţialului imens, există mai multe bariere ce împiedică companiile din România să implementeze eficient această tehnologie. Principala barieră pentru adoptarea tehnologiilor emergente, inclusiv a Inteligenţei Artificiale, este lipsa de forţă de muncă calificată, aşa cum au evidenţiat 61% dintre respondenţii la studiul „EY Emerging Technology Investment in Romania”. Alte aspecte care încetinesc şi îngreunează adoptarea IA sunt absenţa programelor de formare profesională (37%) şi constrângerile bugetare (52%). Pe lângă problemele interne ale companiilor, există şi factori externi care îngreunează adopţia IA, cum ar fi un sprijin guvernamental insuficient (78%), precum şi sistemul educaţional care nu este adaptat cerinţelor actuale de pregătire a forţei de muncă (76%).

Potrivit sursei, pentru a face faţă acestor provocări, în România, trebuie să privim adoptarea Inteligenţei Artificiale ca pe o transformare multidisciplinară. Îmbunătăţirea abilităţilor trebuie să fie o prioritate la toate nivelurile. Nu putem uita că trebuie să dezvoltăm atât politici şi bune practici în utilizarea IA, o bună guvernanţă a IA, cât şi o cultură organizaţională care să încurajeze experimentarea şi care să ducă la creşterea încrederii oamenilor în IA şi, implicit, în utilizarea acesteia pe scară largă.

De-a lungul anilor, în România, mediul de afaceri, în general, şi sectorul tehnologic, în particular, au demonstrat multă energie şi rezilienţă. Având în vedere acest lucru, următoarea etapă de creştere economică va ţine de modul în care liderii de afaceri din România vor pregăti companiile şi oamenii pentru o lume modelată de Inteligenţa Artificială.