Studiu Forvis Mazars: Piaţa asigurărilor non-life din ECE a crescut cu 58% în ultimii şase ani

Asigurătorii din Europa Centrală şi de Est (ECE) au înregistrat o creştere a primelor din segmentul non-life de la 18 miliarde de euro în 2018 la 28,5 miliarde de euro în 2024, o majorare de 58%, ce depăşeşte ritmul multor pieţe vest-europene mature, conform studiului „CEE Strategic resilience in insurance: outlook 2025”, lansat de Forvis Mazars, în parteneriat cu EMIS.

În pofida inflaţiei şi a presiunilor de reglementare, Europa Centrală şi de Est se conturează rapid ca un pilon esenţial al rezilienţei financiare europene.

Ma³gorzata Pek, Partner and Financial Services Leader, Forvis Mazars în ECE, a menţionat că: „Acest studiu confirmă faptul că ECE a devenit o forţă motrice în peisajul asigurărilor din Europa. Fundamentele solide şi subscrierea disciplinată le-au permis asigurătorilor să facă faţă presiunilor economice, în timp ce transformarea digitală şi adaptabilitatea la reglementări conturează un sector tot mai rezilient. Ceea ce diferenţiază astăzi regiunea ECE este capacitatea de a-şi construi propriile avantaje competitive prin eficienţă, inovaţie şi sustenabilitate”.

Conform comunicatului, studiul analizează şase pieţe-cheie de asigurări din regiunea ECE (Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia), evidenţiind modul în care această zonă evoluează într-un pilon central al peisajului financiar european. Raportul arată că rata combinată rămâne sub nivelul de 1 în majoritatea pieţelor non-life, demonstrând o profitabilitate solidă a subscrierii şi un nivel robust de disciplină operaţională.

Deşi gradul de penetrare a asigurărilor în ECE este, în medie, de 2,2% din PIB, comparativ cu 6%-9,5% în Europa de Vest, acest decalaj reprezintă un potenţial semnificativ nevalorificat, nu o vulnerabilitate. Pe măsură ce convergenţa economică avansează, iar nivelul de sofisticare al consumatorilor şi conştientizarea riscurilor cresc, se estimează o adoptare mai ridicată a produselor de asigurare atât în segmentul life, cât şi non-life.

Asigurătorii din ECE investesc masiv în inteligenţă artificială, tehnologie cloud şi inovaţii centrate pe client pentru a transforma procesele de gestionare a daunelor, evaluarea riscurilor şi dezvoltarea produselor.

De la asistenţi digitali alimentaţi de inteligenţă artificială, la poliţe bazate pe utilizare şi subscriere predictivă, asigurătorii valorifică tehnologia pentru a-şi consolida rezilienţa şi pentru a îmbunătăţi interacţiunea cu clienţii. Totuşi, după cum arată studiul, Regulamentul european privind IA (EU AI Act) şi DORA aduc noi provocări de conformitate, care impun un echilibru atent între eficienţă, transparenţă şi guvernanţă.

Sectorul asigurărilor din ECE se adaptează uneia dintre cele mai ample serii de schimbări de reglementare din ultimele decenii. Directiva Solvency II revizuită, care va intra în vigoare în 2027, consolidează gestionarea capitalului şi integrarea riscurilor climatice; Directiva privind redresarea şi rezoluţia în asigurări (IRRD) armonizează planurile transfrontaliere de redresare; iar Directiva privind raportarea sustenabilităţii corporative (CSRD) extinde cerinţele de raportare ESG. Regulamentul privind rezilienţa operaţională digitală (DORA), deja aplicabil, stabileşte un nou standard pentru guvernanţa ICT şi managementul riscului cibernetic. Împreună cu implementarea continuă a IFRS 17, aceste reforme transformă transparenţa, responsabilitatea şi stabilitatea pieţei în întreaga regiune ECE.

În urma inundaţiilor regionale din 2024, asigurătorii din ECE acordă prioritate modelării riscurilor climatice, testării de scenarii şi planificării solvabilităţii. Toate cele şase pieţe analizate menţin buffer-uri de capital semnificativ peste cerinţele de reglementare, Croaţia şi Polonia remarcându-se prin cele mai ridicate rate de solvabilitate. Autorităţile de reglementare integrează riscul climatic în cadrele de solvabilitate şi în evaluările interne ale riscurilor, în timp ce asigurătorii investesc în modele bazate pe date pentru a anticipa şi gestiona mai eficient expunerile.

Ţara noastră se remarcă drept una dintre cele mai dinamice, dar şi structural în transformare, pieţe de asigurări din regiune. În pofida unei creşteri a valorii daunelor - despăgubirile nete au crescut cu 43,7% faţă de anul anterior, ţara noastră şi-a consolidat semnificativ disciplina de subscriere. Rata combinată pe ansamblul pieţei a scăzut la 0,95, de la 1,02 în 2021, impulsionată de restructurarea operaţională şi de creşterea eficienţei.

Alina Simion, Director, Audit & Assurance, Forvis Mazars în România a explicat că: „Piaţa de asigurări din România se adaptează şi se află pe un drum bun către îmbunătăţirea rezultatelor. Îmbunătăţirea ratei combinate şi reducerea ratei cheltuielilor arată că piaţa devine mai disciplinată, mai eficientă şi mai bine aliniată standardelor europene de supraveghere”.

Conform Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), prima jumătate a anului 2025 confirmă această traiectorie de stabilizare. Primele brute subscrise au ajuns la 12,3 miliarde de lei, în creştere cu aproximativ 8% faţă de aceeaşi perioadă din 2024. Asigurările generale rămân dominante, reprezentând aproximativ 79% din totalul primelor. Asigurările auto (RCA şi CASCO) continuă să fie principalele linii de business, cu un volum cumulat de 7 miliarde de lei. Doar segmentul RCA a atins 5,2 miliarde de lei, o creştere de 10%.

Asigurările de viaţă au înregistrat o dinamică robustă, avansând cu aproximativ 21% în primul semestru din 2025, potrivit ASF. Remarcabil este faptul că produsele unit-linked au crescut cu 41%, reprezentând acum aproximativ o treime din totalul subscrierilor de asigurări de viaţă - un semn clar al creşterii apetitului consumatorilor pentru produse de protecţie asociate economisirii şi investiţiilor.

Eficienţa operaţională a devenit, de asemenea, o prioritate. România a realizat una dintre cele mai importante optimizări ale costurilor din CEE, rata cheltuielilor scăzând la 0,31 în 2024, de la 0,45 în 2018. Această transformare reflectă digitalizarea extinsă, consolidarea guvernanţei, intensificarea supravegherii - în urma exerciţiului de reevaluare a bilanţului ASF-EIOPA - precum şi consolidarea mai amplă a pieţei.

Pe măsură ce agenda de reglementare se intensifică, conformitatea trece de la o cerinţă tehnică la un diferenţiator strategic.

Răzvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader, Forvis Mazars în România, a explicat că: „Asigurătorii din România intră într-o etapă în care schimbările de reglementare nu mai reprezintă doar un exerciţiu de conformare la termene - ele modelează direct modelele de business. Presiunile cumulate generate de DORA, revizuirile Solvency II şi primul ciclu de raportare CSRD accelerează investiţiile în date, controale şi rezilienţă operaţională. Asigurătorii care tratează această evoluţie ca pe o transformare strategică, şi nu doar ca pe un demers de conformitate, vor fi cei care îşi vor asigura avantajul competitiv pe termen lung”.

Cu un grad de penetrare a asigurărilor de doar 1,3% din PIB, unul dintre cele mai scăzute din UE, ţara noastră păstrează un potenţial semnificativ nevalorificat. Creşterea cererii consumatorilor pentru protecţie, îmbunătăţirile generate de cadrul de reglementare şi consolidarea capabilităţilor operaţionale indică o piaţă care face treptat tranziţia către un model mai echilibrat, mai rezilient şi orientat spre creştere.