SUPLIMENT DIKE "Inteligenţa Artificială nu trebuie utilizată ca înlocuitor al activităţii avocatului”

Reporter: Privind retrospectiv, care a fost cel mai dificil moment al anului 2025 şi ce efecte a produs acesta asupra activităţii dumneavoastră profesionale?

Şerban Dănescu: La ultimul interviu acordat ziarului BURSA pentru suplimentul DIKE, în anul 2022, vorbeam despre „permacriza” cu care ne confruntam, în condiţiile traversării crizei sanitare, urmate de iniţierea războiului din Ucraina.

Se pare că această situaţie de „permacriză” s-a dovedit a fi, într-adevăr, permanentă, doar manifestările sale concrete variind.

Singurul aspect încurajator este că ne-am adaptat la această realitate volatilă şi nu mai suntem la fel de afectaţi atunci când intervine (încă) o schimbare.

În aceste condiţii, anul 2025 a continuat un climat de incertitudine şi tensiune, mai ales cu privire la rezultatul alegerilor prezidenţiale şi la situaţia economică a României.

Efectul asupra activităţii noastre profesionale s-a reflectat, pe de-o parte, printr-o stare de expectativă din partea clienţilor care au preferat să adopte o poziţie conservatoare până la lămurirea situaţiei politice şi economice. Pe de altă parte, s-au înmulţit situaţiile de întârzieri ale plăţilor între comercianţi şi dificultăţile de recuperare a creanţelor, la fel cum s-au înmulţit conversaţiile şi mandatele în materia insolvenţei.

Un moment dificil care trebuie remarcat a fost reprezentat de protestul/greva magistraţilor şi de oprirea activităţii instanţelor. Întârzierile înregistrate în soluţionarea cauzelor s-au mărit ca efect al acestei situaţii şi au afectat activitatea avocaţilor şi a clienţilor lor, mai ales unde era vorba de cauze urgente (precum executări silite, ordonanţe preşedinţiale, măsuri asiguratorii, etc.). Din păcate, astfel de forme de protest au devenit din ce în ce mai frecvente în ultimii ani, cele din 2025 nereprezentând un caz inedit, iar situaţia nu este una firească.

Reporter: În ce măsură ciclurile electorale, campaniile politice şi schimbările de putere influenţează direct activitatea caselor de avocatură, dincolo de ceea ce ar trebui să rămână strict în sfera politică?

Şerban Dănescu: Cred că influenţa directă asupra activităţii avocaţilor este, de regulă, redusă, efectele schimbărilor politice fiind, mai degrabă, indirecte.

Pentru societatea noastră alegerile prezidenţiale din 2024 au avut, însă, un efect direct asupra activităţii noastre, pentru că am asistat unul dintre candidaţi în semnalarea unei probleme de neconstituţionalitate a legii electorale, care crea, din punctul nostru de vedere, o situaţie discriminatorie în detrimentul candidaţilor independenţi faţă de candidaţii propuşi şi susţinuţi de partide politice şi cei propuşi şi susţinuţi de partide politice parlamentare.

A fost o materie şi un context în care, personal, nu mai lucrasem, aşa că sunt recunoscător pentru această experienţă care s-a dovedit interesantă şi incitantă.

Reporter: Cum evaluaţi, la început de 2026, stadiul real al digitalizării în justiţie şi al instrumentelor electronice utilizate de avocaţi în relaţia cu instanţele şi autorităţile?

Şerban Dănescu: Există progrese în digitalizarea justiţiei, printre care aş remarca platformele Ministerului Justiţiei, care permit formularea direct în format electronic a cererilor de chemare în judecată sau, spre exemplu, plata directă a taxelor de timbru şi care oferă un portal de jurisprudenţă destul de bine pus la punct.

Din punctul meu de vedere, site-ul ar mai putea fi îmbunătăţit, fiind încă relativ limitativ în privinţa volumului documentelor care pot fi încărcate într-un dosar nou sau lent în completarea criteriilor de căutare pentru hotărâri, pentru că face la fiecare pas verificări de securitate pentru a se asigura că utilizatorul nu este robot.

Ar fi util ca site-ul să permită accesul programelor AI pentru căutarea de jurisprudenţă, aşa încât acestea să aibă acces la o bază de date mult mai vastă şi fiabilă atunci când sunt utilizate pentru cercetare. Recunosc că nu ştiu dacă există raţiuni tehnice pentru care această posibilitate nu există în prezent.

Dosarul electronic naţional este un alt instrument creat de Ministerul Justiţiei şi care funcţionează foarte bine, atât din perspectiva facilităţii accesului, cât şi din perspectiva interfeţei, care adună toate dosarele electronice la care utilizatorul are acces într-un singur loc (înainte era necesar un login separat în doi paşi pe dosarul electronic al fiecărei instanţe).

Limitarea pe care încă o întâlnesc legată de instrumentele electronice disponibile în relaţia dintre avocat şi instanţă nu mai ţine neapărat de disponibilitatea şi capacitatea acestor instrumente, cât de maniera şi măsura în care sunt folosite.

Spre exemplu, am avut o experienţă foarte plăcută în materia achiziţiilor publice (caracterizată prin termene scurte) la Curtea de Apel Suceava, unde comunicarea s-a făcut, în principal, electronic, accesul la dosarul electronic al cauzei a fost deschis automat de instanţă (în general fiind necesară o cerere transmisă de avocat şi un timp până când aceasta este procesată), iar unele solicitări din partea instanţei au fost transmise printr-un email simplu sau prin telefon de către grefier.

În alte cazuri, însă, accesul la dosarul electronic se acordă greu, chiar după ce a fost formulată cererea în acest sens, sau nu se comunică, spre exemplu, că mai era necesar un document pentru acordarea accesului la dosar, aşa că aştepţi, fără să ştii că instanţa, de fapt, aşteaptă ceva de la tine. Se mai întâmplă şi ca în dosarul electronic să nu fie încărcate toate documentele din dosar şi să ai „surprize” atunci când consulţi dosarul fizic în sala de judecată.

În domeniul legalizării hotărârilor (necesare pentru executarea silită) ar putea să se mai facă progrese, în condiţiile în care copiile legalizate sunt încă eliberate în format fizic, ceea ce complică suplimentar lucrurile atunci când hotărârea trebuie ridicată de la o instanţă din altă localitate, şi necesită conformarea lor cu originalul de către grefier.

Reporter: Ce măsuri concrete aţi implementat în ultimul an pentru a eficientiza activitatea profesională, în contextul presiunilor administrative şi al creşterii costurilor operaţionale?

Şerban Dănescu: Principala schimbare pentru societatea noastră în anul 2025 a constat în fuziunea cu SCA Banu şi Asociaţii, societatea fondată şi coordonată de Alina Banu şi specializată în servicii de consultanţă juridică, complementare cu practica noastră care se axează în principal pe soluţionarea disputelor (litigii şi arbitraj).

Cele două case de avocatură colaborau de mult timp, aşa că era mişcarea firească să ne reunim şi să oferim servicii juridice complete în cadrul unei singure entităţi, eficientizând, totodată, costurile operaţionale.

Dănescu şi Asociaţii a revenit, practic, la formula partenerilor fondatori, Corin Dănescu şi Alina Banu, care au pus bazele societăţii încă din anul 1996.

În ceea ce priveşte eficientizarea activităţii noastre propriu-zise, am început să utilizăm AI ca instrument care să ne asiste, evident într-o formă „izolată” la societatea noastră şi care nu comunică date în exterior.

Ce consider că este important legat de AI este ca acesta să nu fie utilizat ca un înlocuitor al activităţii avocatului, care să „gândească” în locul acestuia, ci ca un instrument care să extindă şi să îmbunătăţească capacităţile avocatului.

Nu aş renunţa vreodată la studiul documentelor sau la citirea hotărârilor şi articolelor de doctrină sau, mai ales, la scrierea actelor de procedură (cerere de chemare în judecată, întâmpinare etc.).

Îndeplinirea acestor activităţi te obligă să gândeşti într-o anumită manieră pe care o pierzi dacă ţi se oferă un rezultat „de-a gata”.

Totodată, AI face încă multe greşeli în domeniul juridic şi este limitat prin lipsa accesului la baze de date care sunt plătite. Cu toate acestea, reuşeşte să fie persuasiv şi chiar să te încurce, dacă îl foloseşti drept înlocuitor pentru efort.

AI poate facilita însă accesul la informaţie, pe care să o găsească rapid, ordoneze şi sintetizeze, să ajusteze forma documentelor sau să îmbunătăţească exprimarea, să traducă. De asemenea, poate ajuta cu activităţile simple şi repetitive, dar altfel cronofage.

Reporter: Care sunt, din perspectiva dumneavoastră, principalele provocări ale anului 2026 pentru profesia de avocat, atât la nivel economic, cât şi la nivel instituţional?

Şerban Dănescu: Din punct de vedere economic, provocările noastre sunt, ca întotdeauna, similare cu cele ale clienţilor noştri. Creşterile costurilor şi taxelor ne afectează, dar trebuie să ne adaptăm şi să continuăm să prestăm servicii de calitate, acceptând să ne concentrăm pe aspectele pe care le putem influenţa.

Din punct de vedere instituţional, sperăm la stabilitate şi la absenţa unor noi întreruperi ale activităţii instituţiilor cu care interacţionăm.

Reporter: Dacă ar fi să indicaţi o singură schimbare esenţială care ar trebui să se producă în 2026 pentru a îmbunătăţi funcţionarea justiţiei, care ar fi aceea şi de ce?

Şerban Dănescu: Cred că o îmbunătăţire în funcţionarea justiţiei, în sensul eficientizării soluţionării cauzelor, poate fi produsă prin adaptarea regulilor în materia expertizei, mai ales în cauzele cu profesionişti, pentru că întârzierea în efectuarea expertizelor şi calitatea acestora creează, din punctul meu de vedere, mari probleme. Spre exemplu, în unele litigii începute în anul 2018, încă nu am obţinut o hotărâre în primă instanţă, din cauza întârzierilor în efectuarea expertizelor.

O soluţie ar putea consta în adoptarea, printr-o modificare legislativă, a unei practici folosite în arbitraj, prin care fiecare parte are propriul expert care face un raport de expertiză. Instanţa poate, apoi, să indice experţilor să stabilească care sunt punctele de divergenţă dintre lucrările lor şi să îşi dezvolte opiniile strict asupra acestora, având inclusiv posibilitatea de a chema experţii în faţa instanţei pentru a-şi susţine punctele de vedere şi a răspunde la întrebările instanţei.

S-ar putea susţine că experţii vor fi părtinitori şi vor vrea să susţină poziţia părţii pentru care lucrează, dar părtinirea se reglează în mod natural prin prezenţa expertului părţii adverse, care poate aduce argumente contrare, şi prin necesitatea furnizării unei lucrări credibile pentru instanţă, care să nu rişte să fie ignorată pentru că este evident subiectivă.

Această măsură ar putea reduce şi costurile, pentru că, în configuraţia actuală, există un expert numit de instanţă, dar majoritatea părţilor au nevoie să îşi angajeze şi câte un expert consilier pentru a le asista, aşa că soluţia cu câte un expert pentru fiecare parte, fără expert desemnat de instanţă, poate fi mai eficientă.

Reporter: Mulţumesc!

Citeşte SUPLIMENT DIKE Justiţia în 2026 - reformă şi nevoie de încredere