English
Reporter: Pandemia a afectat nu numai sănătatea fizică a multor persoane, ci şi pe cea emoţională. Cum s-a manifestat această problemă în rândul angajaţilor şi care au fost cele mai întâlnite efecte?
Domnica Petrovai: Dezechilibre emoţionale existau şi înainte de pandemie, dar este adevărat că acestea s-au accentuat pe acel fond. Colegii mei de la Mind Education au realizat un studiu care ne-a arătat ce impact puternic au avut experienţele din pandemie asupra bunăstării mintale: aproape 70% dintre angajaţii români s-au declarat epuizaţi şi expuşi riscului de epuizare, iar peste 50% au raportat stări accentuate de depresie. O situaţie foarte gravă, pentru că impactul nu este doar asupra persoanei care se confruntă cu aceste provocări, ci are reverberaţii la muncă, în viaţa de cuplu, în relaţiile sale cu prietenii, copiii etc. La muncă, de exemplu, aceste simptome se manifestă prin scăderea performanţei, erori repetate, întârzieri, tensiuni între colegi şi un nivel ridicat de absenteism sau prezenteism. La acestea se mai adaugă un fenomen tot mai prezent: "contaminarea emoţională", prin care îngrijorările şi demotivarea se transmit în întreg colectivul. Apoi, epuizarea se transferă şi în viaţa personală, afectând somnul, capacitatea de recuperare, relaţia de cuplu şi, în final, predispunând persoana la depresie.
Reporter: Ce înseamnă pentru echilibrul emoţional munca remote - preferată de unii, greu de acceptat de alţii?
Domnica Petrovai: Munca remote, deşi oferă flexibilitate şi autonomie, ascunde şi riscuri pentru echilibrul emoţional. Izolarea fizică şi lipsa interacţiunilor spontane între colegi pot afecta relaţiile profesionale, încrederea în echipă şi sănătatea mintală a angajaţilor. Or, noi, oamenii, suntem fiinţe sociale, avem nevoie să fim în contact unii cu ceilalţi, avem nevoie de acele scurte discuţii la o cafea când venim la muncă, să ne reglăm eventualele tensiuni faţă în faţă, să dezbatem anumite subiecte etc. În lipsa acestora, ne autoizolăm şi atunci creşte neîncrederea, scade empatia, iar comunicarea dintre colegi devine mai dificilă. Din nou, aceste efecte se traduc în scăderea performanţei, ritm de lucru fragmentat, deteriorarea culturii organizaţionale. De aceea, în companiile în care telemunca este o practică, este foarte important ca interacţiunile fizice să fie construite intenţionat, nu lăsate la întâmplare, pentru că prezenţa fizică este, în continuare, un factor-cheie pentru coeziunea echipei şi autoreglare emoţională.
Reporter:Ce presupune crearea unei politici de sănătate emoţională la nivel de companie, ca strategie şi investiţie?
Domnica Petrovai: Este important să înţelegem că politicile de sănătate emoţională nu sunt un "extrabeneficiu" pentru angajaţi, ele sunt o investiţie strategică în performanţă. Nu în zadar companii multinaţionale precum Coca Cola, Johnson & Johnson, AstraZeneca, Novartis, Walt Disney etc. încorporează sănătatea mintală în strategiile lor de dezvoltare. Impactul dificultăţilor emoţionale este deja măsurabil economic: la nivel global, anxietatea şi depresia duc anual la pierderea a aproximativ 12 miliarde de zile de lucru, cu un cost estimat de 1 trilion de dolari, iar în Europa riscurile psihosociale asociate muncii generează costuri pentru companii şi sistemele de sănătate de peste 100 de miliarde de euro anual. Astfel de politici ar trebui să înceapă de la leadership, pentru că managerii influenţează direct atmosfera din echipe. În acelaşi timp, liderii sunt şi cei mai "loviţi": aproximativ 55% dintre CEO declară, în studiul Businesslover, că s-au confruntat deja cu o problemă de sănătate mintală. Un alt studiu realizat anul trecut arată că 44% dintre liderii C-suite se simt mai stresaţi de responsabilităţile lor faţă de acum doi ani, iar 27% dintre ei luau în calcul să renunţe la job în următoarele şase luni. Ce ne spun aceste date? Că liderii sunt primii care au nevoie de sprijin, pentru a-i putea sprijini apoi pe colegii lor. Pentru ei, o soluţie ar fi psihoterapia sau coachingul dedicat liderilor, care îi va ajuta să navigheze mai uşor presiunea constantă specifică rolului pe care îl au şi să devină un model de echilibru pentru echipă. Fireşte, un singur om nu poate transforma o întreagă organizaţie, de aceea procesul trebuie să fie colectiv. Adică începem cu un audit la nivel de companie, pentru a identifica blocajele reale din organizaţie (comportamentele care afectează siguranţa psihologică, colaborarea, comunicarea sau capacitatea de adaptare). Pe baza rezultatelor acestuia, construim apoi programe de dezvoltare emoţională şi relaţională pentru toţi angajaţii, prin care urmărim să dezvoltăm competenţele necesare pentru un climat sănătos şi eficient la muncă.
• "Performanţa profesională este puternic influenţată de starea emoţională"
Reporter: De ce este necesar ca o organizaţie să contribuie la susţinerea sănătăţii emoţionale? Cum influenţează sănătatea emoţională performanţa angajatului?
Domnica Petrovai: Sănătatea mintală menţine capacitatea noastră de a munci şi, deci, de a fi productivi, de aceea spun că performanţa profesională este puternic influenţată de starea emoţională. De exemplu, comportamentele pasiv-agresive, extrem de răspândite în cultura noastră, pot reduce productivitatea cu până la 65%. Un angajat prins în conflicte interioare sau tensiuni nerezolvate cu echipa îşi pierde capacitatea de concentrare, deoarece mintea şi atenţia au nevoie de stabilitate emoţională pentru a funcţiona optim. Anxietatea ridicată creşte rezistenţa la schimbare şi reduce toleranţa la incertitudine, ceea ce blochează adaptarea şi încetineşte procesele. Depresia limitează capacitatea de a depune efort şi de a rezolva probleme, iar relaţiile percepute ca stresante sau nesigure duc la scăderea colaborării şi la consum masiv de timp pe tensiuni, nu pe soluţii. Aşadar, o companie care investeşte în sănătatea emoţională nu doar că îşi protejează oamenii, ci îşi creşte performanţa, reduce costurile ascunse ale disfuncţiilor relaţionale şi dezvoltă o cultură capabilă să facă faţă schimbărilor şi incertitudinii din mediul economic actual.
Reporter: La ce poate duce presiunea de a nu afişa emoţiile negative la locul de muncă?
Domnica Petrovai: Presiunea de a nu-ţi afişa emoţiile la locul de muncă nu face ca ele să dispară ca prin minune. Ce se întâmplă de fapt este că ele se transformă în comportamente care afectează direct performanţa şi climatul organizaţional. De exemplu, atunci când oamenii nu îşi pot exprima îngrijorările, frustrarea sau nesiguranţa, creşte reactivitatea şi apar mecanismele de protecţie: "nu se poate, nu va funcţiona" (negativismul), "mi se cuvine acest lucru" (îndreptăţire), victimizarea şi învinovăţirea celorlalţi, "eu le ştiu pe toate" (criticismul şi arongantă) şi deja pasiv-agresivitatea pe care am explicat-o anterior. Or, o organizaţie sănătoasă emoţional încurajează exprimarea matură a emoţiilor şi când spun asta, nu mă refer la aşa-zisa asertivitate care s-a transformat în ceea ce psihologii numesc ventilare, adică spun orice, oricum, fără să-mi pese şi să fiu atent la impactul cuvintelor şi acţiunilor mele. Practic, nu am nicio limită. În esenţă, presiunea de a ascunde emoţiile la serviciu mută problemele din plan personal în dinamica organizaţiei, unde ele devin blocaje în colaborare, cresc tensiunile şi scăd productivitatea.
Reporter: Care este rolul beneficiilor extrasalariale în privinţa sănătăţii emoţionale?
Domnica Petrovai: Beneficiile extrasalariale pot avea un rol în susţinerea sănătăţii emoţionale, pentru că reduc presiunea financiară în primul rând, însă impactul lor real depinde de cât de bine sunt integrate într-o strategie mai amplă de bunăstare. Am văzut că sunt tot mai multe companii care includ în pachetele de beneficii psihoterapia, ceea ce este un gest lăudabil şi necesar. Totuşi, multe organizaţii constată că impactul acestor intervenţii rămâne limitat. Atunci când angajaţii merg individual, în exterior, la un cabinet sau la un specialist cu care compania are contract, schimbarea nu se transferă automat în relaţiile şi comportamentele din echipă. Pentru a avea un efect real asupra climatului de lucru, este nevoie ca specialistul să cunoască mediul intern, să observe dinamica dintre colegi şi să înţeleagă reglajele emoţionale ale echipei. Cu alte cuvinte, este nevoie ca specialistul să fie conectat la cultura organizaţiei, nu doar la nevoile individuale. Beneficiile cu adevărat eficiente sunt cele care creează o infrastructură emoţională în companie: sprijin emoţional pentru lideri, grupuri de suport, programe de coaching emoţional şi relaţional şi chiar şi terapie somatică pentru echilibrul sistemului nervos. Totuşi, niciun beneficiu din lume nu va avea un impact pozitiv dacă climatul din companie nu este sănătos.
• "Un angajat echilibrat emoţional îşi foloseşte mai eficient atenţia şi ia decizii mai bune"
Reporter: Care sunt beneficiile sănătăţii emoţinale pozitive la locul de muncă?
Domnica Petrovai: Un angajat echilibrat emoţional îşi foloseşte mai eficient atenţia, ia decizii mai bune şi poate gestiona cu maturitate momentele de tensiune, evitând escaladarea conflictelor sau blocajele de comunicare. În acelaşi timp, sănătatea emoţională creează siguranţă psihologică în echipă, adică fundaţia relaţiilor de încredere. O echipă în care oamenii se simt în siguranţă să întrebe, să ceară ajutor, să recunoască atunci când au dificultăţi sau să iniţieze conversaţii dificile este o echipă care colaborează în mod real. În asemenea medii de lucru, colegii se sprijină între ei, apar un sentiment autentic de apartenenţă şi o grijă profesională reciprocă. Prin extensie, pe termen lung, sănătatea emoţională se traduce în productivitate ridicată, retenţie mai bună a personalului şi o cultură organizaţională stabilă, în care oamenii performează şi rămân conectaţi şi implicaţi.
Reporter: Cum vedeţi viitorul sănătăţii emoţionale a angajaţilor într-un mediu tot mai acaparat de tehnologie?
Domnica Petrovai: Pe măsură ce tehnologia şi AI devin tot mai integrate în activitatea de zi cu zi, sănătatea emoţională a angajaţilor va deveni un diferenţiator esenţial. Competenţele precum flexibilitatea mintală, curiozitatea, capacitatea de a integra perspective diferite, discernământul şi, mai ales, competenţele emoţionale şi relaţionale vor conta mai mult decât oricând. Într-un context dominat de AI, oamenii vor avea nevoie să ştie să se autoregleze emoţional pentru a lucra eficient cu tehnologia, pentru a lua decizii echilibrate şi pentru a menţine relaţii sănătoase în echipe hibride sau remote. Problema este că, în prezent, aproximativ 85% dintre adulţi trăiesc şi muncesc pe pilot automat, ceea ce creşte riscul apariţiei provocărilor emoţionale şi relaţionale într-un mediu de lucru accelerat de tehnologie.
Reporter: Vă mulţumesc!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
Opinia Cititorului