SUPLIMENT IC&T"Conflictul din Ucraina a pus la încercare piaţa tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor"

Ziarul BURSA #Companii #IT / 30 mai

Dragoş Preda

Dragoş Preda

(Interviu cu Dragoş Preda, directorul general al RADIOCOM)

Reporter: Care sunt efectele pe care le-a lăsat pandemia, dar şi influenţele războiului asupra sectorului dumneavoastră de activitate?

Dragoş Preda: Astăzi, întreaga Europă se află într-un context politic complex. Suntem cu toţii sub impactul unei crize care ne-a forţat să ne reanalizăm priorităţile, să ne acomodăm şi cu alte provocări decât cele cu care eram obişnuiţi, iar acest eveniment de amploare internaţională este un prilej extraordinar de a iniţia un dialog deschis despre viitorul european, pe domenii de interes major cum ar fi Energie, Educaţie, Cercetare, Securitate Cibernetică etc.

Progresul transformării digitale a condus inevitabil la noi ameninţări la adresa securităţii cibernetice. Criminalitatea informatică şi atacurile cibernetice au devenit din ce în ce mai frecvente odată cu pandemia de Covid-19 şi, mai ales acum, în contextul atacului militar al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, ţintind instituţii, organizaţii şi companii.

În condiţiile în care România îşi promovează şi consolidează profilul european de lider în domeniul securităţii cibernetice şi al telecomunicaţiilor de mare şi foarte mare viteză, mai ales în contextul găzduirii sediului Centrului European pentru Securitate Cibernetică, RADIOCOM este pregătită să valorifice oportunităţile acestui context favorabil, sprijinind obiectivele-cheie naţionale importante.

Totodată, conflictul din Ucraina a pus la încercare piaţa tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (IT&C), determinând o dinamizare câteodată forţată şi punerea acesteia în faţa unor abordări pragmatice.

Suntem în zorii unei noi ere în ceea ce priveşte realitatea reţelelor de telecomunicaţii. Această realitate se extinde la multiple domenii: furnizarea de servicii de reţea, arhitectura serviciilor de reţea şi ingineria reţelelor şi operaţiuni, în timp ce fiind determinaţi de cerinţe disparate variind de la flexibilitatea serviciilor şi calitate sporită a serviciilor, la necesitatea de a diminua cheltuielile operaţionale (OPEX) şi cheltuielile de capital (CAPEX).

Reporter: Cum arată piaţa de IT&C după ultimele crize?

Dragoş Preda: Criza sanitară ne-a zguduit cotidianul din temelii şi ne-a făcut să regândim conexiunile dintre sănătatea noastră, cea a mediului, piaţa muncii şi competitivitatea mediului de afaceri. COVID-19 a perturbat modul de funcţionare a tuturor companiilor, indiferent de sectorul de activitate. Este evidentă dependenţa tot mai mare de tehnologie, care va deveni de fapt noul normal în viaţa fiecărei organizaţii. Tehnologia digitală are un rol cheie în transformarea economiei şi a societăţii, iar situaţia creată de pandemia de COVID-19 a impulsionat accelerarea tranziţiei tehnologice la nivel global.

Ca atare, pandemia de COVID-19 a făcut ca nevoia de accelerare a tranziţiei digitale, atât în Europa, cât şi la nivel mondial, să devină şi mai presantă.

Totodată, în prezent, întreaga Europă se află într-un context politic complex. Invazia Ucrainei de către Rusia a declanşat un răspuns global extraordinar, inclusiv sancţiuni economice şi tehnologice din partea multor ţări ... perturbând vechiul status-quo al aşa-zisei libertăţi din mediul online.

Ca răspuns la aceste ameninţări, entităţile statale, dar şi non-statale s-au orientat către ideea de "norme cibernetice" - aşteptări privind un comportament adecvat în spaţiul cibernetic - pentru a reglementa comportamentul statelor şi a limita daunele cauzate de activitatea cibernetică rău intenţionată. Pentru a dezvolta şi răspândi aceste norme cibernetice, diverse state şi entităţi non-statale interesate au promovat diferite procese, inclusiv în contexte multilaterale, private, industriale. Aşa a apărut diplomaţia normativă multilaterală care implică eforturile statelor de a elabora norme cibernetice. Totodată, industria IT&C este conştientă atât de oportunităţile, cât şi de riscurile prezente în lumina impactului sancţiunilor economice asupra Rusiei. Acest context a iniţiat dialoguri deschise despre viitorul european la cele mai înalte niveluri, pe domenii de interes major cum ar fi Energie, Educaţie, Cercetare, Securitate Cibernetică etc.

O piaţă în continuă definire tinde în prezent să se întregească în anumite graniţe normative în curs de adoptare.

Reporter: Se mai poate vorbi de perspective de dezvoltare în viitorul apropiat?

Dragoş Preda: Industria IT&C schimbă modul în care funcţionează societăţile noastre, în timp ce aplicaţiile sale tehnice ne oferă oportunităţi pentru a dezvolta soluţii noi la problemele existente şi poate fi privită, în ansamblu, ca un catalizator care poate contribui la o dezvoltare durabilă a economiei. Sectorul IT&C reprezintă astfel cea mai rapidă, mai largă şi mai profundă schimbare tehnică experimentată în dezvoltarea internaţională. Trebuie să recunoaştem că dezvoltarea spectaculoasă a acestei industrii a avut cea mai mare contribuţie în ceea ce priveşte globalizarea. Este clar că şi în următoarele decenii, tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor vor remodela societatea, înfluenţând radical economia globală.

La nivelul Uniunii Europene s-a conturat o viziune pentru transformarea digitală a Europei, cu obiective şi etape concrete care trebuie realizate până în 2030, în sfera serviciilor digitale, a datelor, inteligenţei artificiale, tehnologiilor generice, conectivităţii şi securităţii cibernetice.

Parlamentul a adoptat, în aprilie 2021, programul Digital Europe, care este primul instrument financiar al UE conceput special pentru a aduce tehnologia mai aproape de companii şi oameni. Obiectivul furnizorilor de servicii de comunicaţii (CSP) este să devină furnizori de servicii digitale (DSP), deschizând reţeaua spre servicii consumabile la cerere: flexibile, rapid de furnizat şi gestionat, cu calitate adaptată a serviciului şi nivele de acorduri ale acestor servicii care necesită să răspundă celor trei piloni principali ai 5G (bandă largă mobilă îmbunătăţită, latenţă scăzută ultra fiabilă şi comunicaţii automatizate massive, machine type). Într-o astfel de lume, automatizarea nu este o opţiune, ci e obligatorie, deoarece va trebui să gestioneze şi să orchestreze în mod dinamic toate serviciile de mai sus la un asemenea volum şi complexitate, coordonând, în acelaşi timp, o multitudine de date şi domenii tehnice, încât nu ar fi niciodată fezabilă doar pe baza operaţiunilor umane manuale.

În plus, noua paradigmă va fi despre gestionarea serviciului pentru clienţi end-to-end (E2E) şi nu despre gestionarea reţelelor, ceea ce înseamnă că orchestrarea şi automatizarea trebuie să fie concentrate pe servicii şi nu doar pe reţea. Acest lucru necesită o abordare destul de disruptivă a unor aspecte precum structura organizaţională, guvernanţa datelor, cultura companiei şi abilităţile tehnice, pe măsură ce organizaţiile trec din modelul tradiţional NetOps.

Reporter: În această primăvară au existat atacuri cibernetice îndreptate împotriva mai multor instituţii importante din ţara noastră. Sunt autorităţile pregătite pentru un astfel de asalt?

Dragoş Preda: Transformarea digitală a devenit un instrument esenţial în stimularea competitivităţii. Această nouă realitate aduce şi noi provocări legate, în principal, de securitatea cibernetică, provocând instituţiile şi companiile să crească capacitatea de a indentifica riscuri potenţiale şi să dezvolte sisteme mai sigure. Aşadar, progresul transformării digitale a condus inevitabil la noi ameninţări la adresa securităţii cibernetice.

În ultimii ani, România s-a dezvoltat progresiv, devenind un pol de excelenţă în securitate cibernetică prin adaptarea rapidă la noile realităţi produse de transformarea digitală. De asemenea, conceptul de securitate a infrastructurii include nu numai protecţie împotriva unui atac cibernetic tradiţional, ci şi protecţie împotriva dezastrelor naturale şi a altor calamităţi. De asemenea, se referă la tema rezilienţei, care ia în considerare modul în care o întreprindere îşi revine după un atac sau altă întrerupere. Scopul final este de a spori măsurile de securitate şi de a minimiza timpul de nefuncţionare şi uzura asociată a clienţilor, pierderea mărcii şi a reputaţiei şi costurile de conformitate cu care se confruntă companiile. În mod fundamental, securitatea infrastructurii descrie un mod la nivel înalt de a gândi protecţia întregului perimetru tehnologic al organizaţiei. Mai multe planuri tactice de securitate - (de exemplu, cum vom proteja datele de pe laptopurile angajatiilor noştri?) - pot fi dezvoltate ca subseturi sub această strategie globală.

Peisajul global de conectivitate este în zilele noastre extrem de fragmentat, cu mai mulţi furnizori de reţele care oferă conectivitate IoT în diferite contracte şi condiţii de preţ. Atunci devine dificil să se lanseze proiecte IoT fără un angajament contractual pe termen lung, chiar şi în faza de probă a conceptului. RADIOCOM, având acoperire atât naţională cât şi locală, întrevede să pună la dispoziţie: Personal tehnic cu o pregătire înaltă la nivel local, Centrul de operaţiuni de reţea (NOC), Scalabilitate şi flexibilitate.

Reporter: Ce ar trebui făcut pentru un plus de siguranţă?

Dragoş Preda: Consider că este imperios ca noi, cei care activăm în domeniul IT&C, să trasăm nişte linii directoare care să se concretizeze într-un răspuns mai rapid, mai ferm şi mai puternic împotriva atacurilor cibernetice. Doar astfel vom putea construi un spaţiu cibernetic sigur, în care noile tehnologii, instrumentele şi serviciile digitale să fie accesate cu încredere de toţi cetăţenii.

Asa cum am precizat mai devreme, ca răspuns la ameninţări, entităţile interesate s-au orientat către ideea de "norme cibernetice" pentru a reglementa comportamentul statelor şi a limita daunele cauzate de activitatea cibernetică rău intenţionată. Astfel, diplomaţia normativă multilaterală - care implică eforturile statelor de a elabora norme cibernetice, s-a reunit sub auspiciile Primului Comitet al Adunării Generale a ONU.

Totodată, eforturile anterioare de identificare şi operaţionalizare a normelor cibernetice continuă şi, astăzi, în cadrul unui nou GGE al ONU privind evoluţiile în domeniul informaţiei şi telecomunicaţiilor în contextul securităţii internaţionale. Alte organizaţii au încercat, în plus, să stimuleze procese multilaterale proprii, cum ar fi Organizaţia de Cooperare de la Shanghai, G7 şi G20.

În dinamica pietei, procesele normative axate pe industrie implică eforturi ale industriei de a identifica norme pentru industrie în ceea ce priveşte securitatea cibernetică. Cele mai proeminente două exemple de acest fel in prezent sunt Acordul privind tehnologia de securitate-cibernetică iniţiat de Microsoft şi Carta încrederii demers condus de Siemens.

Pe de altă parte, am avertizat inca de acum cativa ani că oraşele devin din ce în ce mai vulnerabile la atacurile cibernetice. Afirmam atunci ca "Odată cu convergenţa infrastructurilor atât digitale, cât şi fizice, activată şi de valoarea transpunerii cloud-ului guvernamental oraşele devin din ce în ce mai vulnerabile la atacurile cibernetice. În comunităţile inteligente toţi actorii implicaţi în acest demers, atât publici cât şi privaţi, trebuie să abordeze riscurile de securitate cibernetică şi confidenţialitate asociate mediilor conectate, adoptând în acelaşi timp soluţii oferite de noile tehnologii, prin intermediul unor reţelele fundamentate pe tehnologii de ultima generaţie precum cloud, IoT, blockchain, inteligenţă artificială, machine learning. Vorbim mult despre tele-şcoală, telemuncă, iar toate acestea aceste infrastructuri trebuie implementate securizat". La RADIOCOM prospectăm să construim accesul fiecărui cetăţean al României la cele mai bune servicii de conectivitate.

Noua generaţie de tehnologie a informaţiei şi comunicaţii electronice are un rol atotcuprinzător în introducerea comunicaţiilor şi a informaţiilor în toate procesele economice şi sociale şi are un impact în toate celelalte linii de acţiune prioritare cum ar fi: modernizarea administraţiei publice şi reducerea costurilor administrative; utilizarea datelor deschise în instituţiile publice şi asigurarea interoperabilităţii; digitizarea şi digitalizarea celor mai importante evenimente de viaţă pentru cetăţeni şi mediul de afaceri; introducerea ITC în educaţie, sănătate, cultură şi crearea unor medii de incluziune social; promovarea comerţului electronic naţional şi transfrontalier; securitatea reţelelor cibernetice.

Acest plan va duce la creşterea unui sector industrial al cărui scop este răspândirea internaţională a soluţiilor avansate, în vederea modernizării societăţii şi economiei româneşti, a creşterii procentului acesteia în PIB, datorită exporturilor din sectorul tehnologic şi care să conducă la creşterea exportului. Capacitatea altor sectoare de utilizare a noilor instrumente tehnologice, puse la dispoziţie ca urmare a progreselor platformelor tehnologice. Mai mult, studiile arată că o creştere cu 10% a pătrunderii reţelelor de bandă largă duce la o creştere cu 1-1,5% a produsului intern brut.

Reporter: Care segment a fost cel mai vizat de către atacurile cibernetice?

Dragoş Preda: Criminalitatea informatică şi atacurile cibernetice au devenit din ce în ce mai frecvente odată cu pandemia de Covid-19 şi, mai ales acum, în contextul atacului militar neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei, ţintind instituţii, organizaţii şi companii.

Securitatea nu se referă la securizarea activelor, ci la crearea de active de încredere care pot fi valorificate pe piaţă. Întreprinderile transformate digital, consumatorii adaptaţi acestei lumi digitale, într-o economie digitală, au nevoie, mai mult ca niciodată, să-şi construiască afacerea fundamentată pe elementul de încredere.

Astăzi, instituţiile şi companiile se confruntă cu riscuri atât pentru activele lor interne, cât şi pentru cel mai mare activ al lor, clienţii lor. Hackurile şi furtul de date - în special datele personale ale consumatorilor - ruinează experienţa clientului şi scad nivelul de încredere.

Totodată, nu există o definiţie universală a diferitelor niveluri sau categorii de securitate a infrastructurii, dar într-o întreprindere, o modalitate obişnuită de a privi securitatea include securizarea următoarelor patru niveluri: nivel fizic; nivelul reţelei; nivelul aplicaţiei; nivelul datelor.

Nu trece o săptămână fără a fi raportat un nou mega-hack care a expus cantităţi uriaşe de informaţii sensibile, de la detaliile cardurilor de credit ale oamenilor la dosare de sănătate până la proprietatea intelectuală valoroasă a companiilor. Ameninţarea reprezentată de atacurile cibernetice obligă guvernele, şi companiile să exploreze modalităţi mai sigure de transmitere a informaţiilor.

Astăzi, datele sensibile sunt de obicei criptate şi apoi trimise prin cabluri de fibră optică şi alte canale împreună cu "cheile" digitale necesare pentru a decoda informaţiile.

Datele şi cheile sunt trimise ca biţi clasici - un flux de impulsuri electrice sau optice reprezentând 1s şi 0s. Şi lucru acesta le face vulnerabile. Hackerii pot citi şi copia biţi în tranzit fără a lăsa urme.

Comunicarea cuantică profită de legile fizicii cuantice pentru a proteja datele. Aceste legi permit particulelor - de obicei fotoni de lumină pentru transmiterea datelor de-a lungul cablurilor optice - să capete o stare de suprapunere, ceea ce înseamnă că pot reprezenta mai multe combinaţii de 1 şi 0 simultan. Particulele sunt cunoscute ca biţi cuantici sau qubiţi. Frumuseţea qubiţilor din perspectiva securităţii cibernetice este că, dacă un hacker încearcă să-i observe în tranzit, starea lor cuantică super-fragilă "se prăbuşeşte" fie la 1, fie la 0. Aceasta înseamnă că un hacker nu poate modifica qubiţii fără a lăsa în urmă un semn revelator al activităţii.

Reporter: Care sunt oportunităţile aduse de criza sanitară pentru sectorul pe care activaţi?

Dragoş Preda: Criza generată de pandemia de COVID-19 în întreaga lume, inclusiv în România, a afectat în mod direct capacitatea funcţională a RADIOCOM şi a schimbat modul de abordare a unor problematici care nu erau privite ca prioritare anterior. Brusc, unele priorităţi s-au schimbat şi modul de acţiune a trebuit să fie redefinit în conformitate cu noul factor perturbator extern. Unele procese interne s-au amânat, iar altele s-au accelerat. Această criză devenită cea mai mare problemă a lumii, s-a transformat însă şi în una dintre cele mai mari oportunităţi pentru dezvoltarea pieţii de comunicaţii din România.

În acest context, RADIOCOM a adoptat, fără rezerve, o schimbare de mentalitate în ceea ce priveşte digitalizarea şi transformarea digitală, fiind practic obligaţi de situaţie să accelerăm dezvoltarea şi modernizarea unor zone funcţionale care prin noile capabilităţi să poată susţine procesul de modernizare şi eficientizare a modelului operaţional al companiei. Acest lucru nu se poate realiza în mod eficient şi eficace decât în baza unui cadru strategic valabil care să ofere o viziune pe termen lung asumat la cel mai înalt nivel decizional. De asemenea, s-a a luat în considerare perioada post-pandemie, când mediul extern va fi caracterizat de imprevizibilitate, iar piaţa de comunicaţii de neuniformitate pe zone, sectoare şi categorii de clienţi.

Viziunea noastră de dezvoltare merge de la atragerea tinerei generaţii în structura companiei pentru a determina retenţia acesteia pe piaţa muncii din ţara noastră, cât şi dezvoltarea alături de universităţile tehnice din Romania a unor programe de cercetare. Am semnat deja un protocol cu Universitatea Politehnică din Bucureşti privind implementarea acestei viziuni strategice a RADIOCOM ... Urmărim autodeterminarea RADIOCOM prin încadrarea strategică pe PNRR, Pilonul I. Tranziţia verde Componenta C6. Energie privind eficienţa energetică (proiecte demarate la nivelul S.N.R.). Nu în ultimul rând, prin strategia de transformare digitală a RADIOCOM urmărim asigurarea calităţii competitive a servicilor puse la dispozitie, dar şi a monitorizării şi dotării cu capacităţii de răspuns la crize de ordin securitar sau tehnic cât şi, nu în ultimul rând, transpunerea unor noi modele de afaceri care vin să contrabalanseze dinamica solutiilor cloud-native - precum CaaS - Communication as a Service.

Reporter: Cum s-a modificat raportul cerere/ofertă în ultimele 24 luni?

Dragoş Preda: Societatea Naţională de Radiocomunicaţii îndeplineşte un serviciu public constând în asigurarea continuităţii dreptului la informare gratuită a populaţiei, ca drept constituţional al cetăţenilor României (art. 31 din Constituţia României), având în vedere că, potrivit actului de înfiinţare, are ca obiect principal de activitate transportul şi difuzarea cu mijloace radio a programelor naţionale publice pentru Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) şi Societatea Româ­nă de Televiziune (SRTv).

RADIOCOM asigură o acoperire în populaţie de 96% cu programul Radio România Actualităţi şi 94% cu programul TVR1, ceea ce reprezintă o importantă componentă strategică pentru asigurarea transmisiilor în situaţii de urgenţă.

În acelaşi timp, datorită infrastructurii wireless proprii (la nivel naţional) şi licenţei telecom în banda de frecvenţă 3,6 - 3,8 GHz, ce permite furnizarea de servicii broadband pe suport WiMAX, RADIOCOM furnizează servicii şi în zone mai puţin accesibile altor medii de transmisie, unde ceilalţi operatori telecom nu dispun de soluţie tehnică. De asemenea, RADIOCOM furnizează servicii de transmisiuni de date prin HUB-ul de satelit propriu, amplasat în cadrul Centrului de Comunicaţii prin satelit Cheia.

Portofoliul de servicii RADIOCOM, pornind de la cele trei linii de business principale - broadcasting, comunicaţii electronice şi colocare, prin caracteristicile specifice şi subcategorii create pe baza detaliior definite de particularităţile fiecărui serviciu, se adresează ambelor segmente de piaţă, respectiv business şi rezidenţial.

Doi factori cheie, convergenţa şi lupta pentru accesul în casele şi afacerile consumatorilor, direcţionează multe tendinţe din domeniul serviciilor de comunicaţii prin linii fixe şi wireless. În pofida preţurilor în scădere din multe domenii, perspectiva legată de industria comunicaţiilor este una pozitivă. Convergenţa digitală duce la dezvoltare şi creştere în domeniile telecomunicaţiilor şi media, aducând noi oportunităţi de profit, dar şi o dezvoltare a cerinţelor operaţionale.

Pandemia a schimbat complet modul în care clienţii interacţionează cu furnizorii lor de servicii, transformând modul în care se desfăşoară afacerile. Mai multe interacţiuni sunt online, iar abonaţii sunt mai înclinaţi să aleagă un furnizor de servicii care oferă servicii digitale cât mai complexe.

Există un potenţial foarte mare în zona proiectelor IoT, în special când sunt combinate cu AI şi fog computing, iar RADIOCOM deţine şi administrează o reţea complexă de comunicaţii electronice cu facilităţi importante ce pot fi folosite pentru reţele tip IoT cu rază mare de acţiune.

Din punct de vedere tehnologic, serviciile IoT care deja cuprind o piaţă bine segmentată, pot fi furnizate prin intermediul mai multor soluţii tehnice complementare sau concurente în funcţie de nişa de piaţă vizată.

RADIOCOM poate targeta soluţii tehnice IoT complete de la furnizori de soluţii end-to-end, astfel încât să se elimine complicaţiile integrării unor soluţii IT&C complexe de la mai mulţi furnizori. În prezent, capabilităţile RADIOCOM în zona IT sunt limitate la servicii interne de suport. Prin Strategia Generală 2021-2025, s-a prevăzut dezvoltarea acestui sector inclusiv cu capabilităţi tehnice de suport pentru dezvoltarea de noi servicii de către zona comercială. Flexibilitatea soluţiilor se referă atât la tehnologie, gama de senzori ce pot fi montaţi, de exemplu, pe un receptor/terminal, cât şi la etapa de exploatare ulterioară (management, billing etc).

Un exemplu de la un integrator spaniol de soluţii IoT end-to- end- Libellium: poate utiliza următoarele tehnologii/benzi radio - 868MHz, 900Mhz, WiFi, 4G, Sigfox şi LoRaWAN; se pot ataşa peste 160 de tipuri de senzori calibraţi pentru diferite utilizări - smartcity, agricultură, meteo, smart. Pentru ca locuitorii să beneficieze de o calitate a vieţii crescute prin siguranţă şi securitate îmbunătăţite, înfiinţarea unei reţele naţionale LoRaWAN este soluţia pentru multe dintre provocările cu care se confruntă creearea oraşelor/ localităţilor inteligente.

O reţea naţională LoRaWAN este o soluţie rentabilă, care va permite oraşelor/localităţilor/partenerilor să aibă un control complet al reţelei şi datelor şi totodată să gestioneze senzori şi dispozitive cu un cost total de achiziţie scăzut. Odată ce reţeaua este implementată, este uşor şi rentabil să creşti valoarea investiţiei în timp, prin adăugarea de dispozitive noi. De asemenea, oferă securitate standardizată şi robustă; instrumente de gestionare a reţelei de ultimă generaţie, calitate ridicată a serviciului.

Prin intermediul Platformei SaaS LoRaWan, ce va fi utilizată de parteneri, activităţile acestora vor beneficia de progrese semnificative în tehnologia Internetului Obiectelor (Internet Of Things, IoT), inclusiv reţele cu mai multe aplicaţii; cloud computing; analiza datelor; şi o nouă generaţie de dispozitive şi senzori alimentaţi cu baterii. Toate aceste tehnologii se vor reuni prin conectarea în reţeaua LoRaWAN.

Reporter: Care sunt prioritatile RADIOCOM?

Dragoş Preda: Pe termen scurt, mediu şi lung, RADIOCOM îşi propune un plan strategic ambiţios în care sunt definite proiecte de dezvoltare care vor consolida poziţia de lider în domeniul de activitate, implementând noi tehnologii prin digitalizare, modalitate care va optimiza procesul funcţional operaţional şi eficienţa costurilor, inclusiv costurile cu energia electrică.

Pentru o evoluţie performantă şi sustenabilă a companiei, atât pe termen mediu - 2021-2025, cât şi o viziune pe termen lung - 2030, priorităţile companiei sunt orientate pe trei direcţii: digitalizare, transformare digitală şi adoptarea deciziilor strategice potrivite.

Scopul principal este de a defini o nouă orientare strategică a RADIOCOM, astfel încât provocările viitorului să poată fi depăşite, iar obiectivele strategice să poată fi îndeplinite cu succes.

Acest nou cadru strategic general trebuie să asigure modernizare, dezvoltare, performanţă şi un loc de muncă mai bun pentru angajaţi.

Pentru o serie de afaceri, reţelele şi securitatea erau domenii provocatoare chiar înainte de 2020, însă odată cu declanşarea pandemiei de Covid 19, presiunea asupra departamentelor IT a atins noi culmi. Ritmul neîncetat de creştere a lucrului de la distanţă a avut un impact uriaş asupra echipelor IT, deoarece amploarea şi complexitatea reţelelor lor au început să depăşească capacitatea lor de a le gestiona şi securiza eficient. Din fericire, majoritatea reţelelor au rezistat testului pe termen scurt, dar continuarea lucrului hibrid (la distanţă şi în birou) i-a determinat pe mulţi să-şi regândească strategiile de reţea şi conectivitate.

Reţeaua globală de comunicaţii - compusă din infrastructură wireless, fir, satelit şi alte infrastructuri - constituie o minune inginerească care se întinde pe continente, mări şi oceane, depăşind orice obstacole geografice sau graniţe naţionale. Cu toate acestea, infrastructura de conectivitate, de sine stătătoare, este văzută din ce în ce cu o marjă mai scăzută. Furnizorii de servicii de comunicaţii (CSP) se luptă să crească veniturile, în special mediul de business tot mai dinamic şi mai flexibil, în timp ce furnizorii de sisteme cloud determină schimbarea de paradigmă şi oferă experienţele special croite (tailor-made) pe care clienţii le doresc şi sunt dispuşi să plătească. De ani de zile, CSP-urile au încercat să-şi dea seama cum să-şi răspundă dinamicii omologilor lor din cloud. Connectivity-as-a-service (CaaS) ar putea fi răspunsul ... iar noi la RADIOCOM deja il prospectăm .

Reporter: Ce decizii trebuie să ia autorităţile în acest moment pentru a dezvolta ţara noastră din punct de vedere digital şi pentru a reduce decalajele faţă de statele din Uniunea Europeană? Este pregătită România să evolueze în acest domeniu, după furtuna de evenimente din 2022?

Dragoş Preda: Programul de guvernare şi-a asumat ca prioritate, în vederea determinării eficientizării serviciilor publice, creşterii nivelului naţional de competitivitate, generării încrederii în rândul populaţiei şi astfel, pentru a răspunde unui ecosistem de bunăstare atât de solicitat de către fiecare cetăţean al României, gestiunea sistemelor informatice, a bazelor de date integrate definind în mod imperativ utilitatea Cloud-ului guvernamental - subiect de actualitate pe agenda publică şi a Guvernului. Determinarea cadrului legislativ adecvat nu se poate realiza însă fără suportul real al instituţiilor direct vizate în baza atribuţiilor aferente fiecăreia. Totodată, valoarea fondurilor alocate pentru crearea de oraşe inteligente se ridică la 800 de milioane de euro, iar cele dedicate satului inteligent la circa 200 de milioane de euro. În prezent, România dispune de infrastructura necesară pentru a beneficia de supraveghere video 4K.

Oportunităţile se deschid cetăţenilor; pentru a egaliza accesul la acestea avem nevoie de conectivitate. Infrastructura trebuie să fie un bun comun, nu un beneficiu oferit de o localitate. La nivel naţional , prin infrastructura deja existenta a S.N.R. se analizează oportunitatea de a introduce în România a comunicatiilor cuantice - QKD (quantum key distribution).

La 23 decembrie 2020, România a încadrat ISO 37120:2018 "Indicatori pentru servicii urbane şi calitatea viet-ii", aprobat de Directorul General al ASRO printr-un protocol de colaborare pe care l-am angajat în calitate de Secretar de stat responsabil de portofoliul guvernamental de telecomunicatii.

Am urmărit încă de la numirea în funcţie menţinerea, intensificarea şi accelerarea progresului pentru atingerea unui nivel îmbunătăţit al serviciilor urbane şi al calităţii vieţii, esenţiale pentru definirea atât a comunităţilor inteligente, cât şi a comunităţilor reziliente.

Oraşele au nevoie de indicatori pentru măsurarea performanţelor. Adeseori, indicatorii existenţi la nivel local nu sunt standardizaţi, consecvenţi ori comparabili în timp sau de la un oraş la altul.

Nu în ultimul rând, mediul instituţional local poate afecta capacitatea de aplicare a indicatorilor. În unele cazuri, serviciile pot fi asigurate de către sectorul privat sau de comunitatea respectivă.

În perioada post-pandemie, mediul extern este caracterizat de imprevizibilitate, iar piaţa de comunicaţii de neuniformitate pe zone, sectoare şi categorii de clienţi. Prin urmare, la RADIOCOM urmărim să asigurăm trecerea fără sincope la noul "normal" prin concentrarea pe patru imperative cheie: implementarea noilor tehnologii prin digitalizare, modalitate prin care se optimizează procesul funcţional operaţional şi eficienţa costurilor; furnizarea de servicii digitale de înaltă calitate pentru îmbunătăţirea experienţei clienţilor şi care să accelereze diferenţierea faţă de concurenţă sau pentru anumite categorii de servicii să consolideze relaţiile comerciale existente; implementarea conceptului de sustenabilitate; încheierea de parteneriate pentru a consolida sau extinde capabilităţile tehnologice şi comerciale.

Această viziune se aliniază la un tablou strategic superior mai larg denumit de Comisia Europeană - Deceniul digital al UE 2030 şi care se articulează în jurul a patru domenii care fac parte din "busola digitală" a Europei, care va transpune în termeni concreţi ambiţiile digitale ale UE pentru 2030 prin: competenţe digitale; transformarea digitală a întreprinderilor; infrastructuri sigure şi durabile; digitalizarea serviciilor publice.

Reporter: Unde se află România pe harta europeană a digitalizării?

Dragoş Preda: Odată cu debutul pandemiei de COVID-19, digitalizarea a devenit o componentă esenţială a răspunsului la criza economică cauzată, având potenţialul de a oferi soluţii pentru multe dintre provocările cu care se confruntă societatea pentru că tehnologiile digitale nu schimbă doar modul în care oamenii comunică, ci şi felul în care aceştia trăiesc şi lucrează.

În acest context, este evident că soluţiile digitale stimulează competitivitatea şi inovaţia, oferind oportunităţi importante în domeniul telecomunicaţiilor, iar pentru RADIOCOM reprezintă o provocare, în ceea ce priveşte îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor oferite.

În prezent, România îşi promovează şi consolidează profilul european de lider în domeniul securităţii cibernetice şi al telecomunicaţiilor de mare şi foarte mare viteză.

În contextul în care România găzduieşte sediul Centrului European pentru Securitate Cibernetică în România, RADIOCOM este pregătită să valorifice această oportunitate, prin dezvoltarea de servicii inovative.

Vom căuta căile prin care RADIOCOM să sprijine obiectivele-cheie naţionale importante, ca de exemplu, digitalizarea procesului educaţional şi interconectarea bazelor de date, atât la nivel de sistem educaţional, cât şi în raport cu alte domenii, pentru a permite abordări integrate.

În ceea ce priveşte procesul de digitalizare a radiodifuziunii terestre, care va contribui la o transformare economică inovatoare şi inteligentă, emisii scăzute de carbon şi dezvoltarea sustenabilă a unui sector important din economia României, RADIOCOM va fi parte activă şi cea mai importantă din acest proces.

Reporter: Vă mulţumim!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

02 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9297
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6851
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0142
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7419
Gram de aur (XAU)Gram de aur271.1673

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro