Tensiunile comerciale SUA-China se reaprind, după restricţiile Beijingului privind exporturile de metalele rare

Înăsprirea regulilor impuse de China privind exporturile de metale rare - esenţiale pentru producţia de dispozitive electronice, de la telefoane inteligente şi automobile până la rachete balistice - a stârnit o reacţie dură din partea preşedintelui american Donald Trump, care a anunţat introducerea unor noi tarife comerciale împotriva Beijingului, provocând vineri o undă de şoc pe pieţele de acţiuni din SUA şi readucând în prim-plan spectrul unui război comercial.

China a impus ca entităţile străine să obţină o licenţă pentru exportul produselor care conţin metale rare, dacă acestea reprezintă cel puţin 0,1% din valoarea totală a bunurilor, conform Ministerului Comerţului din China. De asemenea, companiile vor fi obligate să deţină licenţe de export în cazul în care utilizează tehnologia chineză de extracţie, rafinare sau reciclare a magneţilor, în vreme ce companiilor asociate cu armate străine sau aflate pe liste de control al exporturilor ori de supraveghere, nu li se vor acorda permise, scrie CNBC.

Anunţul Chinei, care furnizează circa 70% din aprovizionarea mondială şi a utilizat în repetate rânduri metalele rare ca instrument de negociere în comerţul internaţional, a fost făcut înaintea unei posibile întâlniri între Donald Trump şi Xi Jinping, în Coreea de Sud - gest ce poate fi interpretat ca o încercare de a-şi consolida pârghiile de influenţă în negocieri, potrivit publicaţiei menţionate.

Wendy Cutler, vicepreşedinte senior la Asia Society Policy Institute şi fost negociator comercial al Statelor Unite, a declarat, înaintea reacţiilor lui Trump: ”Beijingul a realizat că are un avantaj semnificativ în acest sector şi nu ezită deloc să-l folosească. Această mişcare ar putea pune presiune asupra Washingtonului să facă noi concesii în negocieri, cum ar fi reducerea tarifelor sau relaxarea controalelor la export din SUA”.

George Chen, partener al firmei de consultanţă The Asia Group, este de părere că măsurile vizează, în principal, sectorul militar, ca parte a eforturilor Beijingului de a contracara capacităţile de apărare ale Statelor Unite. De altfel, China a înăsprit, încă de la finele anului trecut, restricţiile privind exporturile de metale rare, solicitând, între altele, dovezi că acestea nu vor fi utilizate în scopuri militare, scrie CNBC.

• Mesajul lui Trump declanşează vânzări masive pe Wall Street

Preşedintele american a reacţionat, vineri, anunţând iniţial că va impune o ”creştere masivă a tarifelor” pentru produsele chineze importate în Statele Unite, ca măsură de ”contracarare financiară” a noilor restricţii la export impuse de China, adăugând că este posibil să anuleze întâlnirea cu preşedintele Chinei, Xi Jinping, din cauza acestui conflict, conform CNBC.

”Nu există niciun motiv pentru care acea ţară ar trebui să fie lăsată să ţină lumea «ostatică» prin politica sa privind metalele rare. Una dintre politicile pe care le analizăm în acest moment este o creştere masivă a tarifelor pentru produsele chinezeşti importate în Statele Unite ale Americii. Există, de asemenea, multe alte măsuri de răspuns pe care le luăm foarte serios în considerare”, a scris Trump pe o reţea de socializare.

Mesajul preşedintelui american a adus o undă de şoc pe pieţele de acţiuni americane. Firma de cercetare şi consultanţă financiară Bespoke Investment Group estimează că circa două trilioane de dolari din valoarea pieţei bursiere din SUA au fost şterse în urma mesajului preşedintelui Statelor Unite. Indicele S&P 500 s-a depreciat, vineri, cu 2,7%, cea mai mare scădere zilnică de la începutul lunii aprilie, când pieţele se confruntau cu un val de vânzări declanşat de aşa-numita ”zi a eliberării”, anunţată de Trump, când au fost anunţate taxe vamale pentru aproape toate ţările lumii, în vreme ce indicele Dow Jones Industrial Average s-a depreciat cu 1,9%, cea mai mare scădere zilnică din luna mai, potrivit CNBC.

Indicele Nasdaq Composite, care include companiile din domeniul tehnologiei ce depind de comerţul cu China, a scăzut cu 3,6% - de asemenea, cea mai slabă zi din aprilie - în condiţiile în care, în sesiunea de vineri, înainte de postarea lui Trump, coşul de acţiuni atinsese un nou record istoric.

Printre cele mai afectate acţiuni au fost cele ale producătorilor de cipuri. Nvidia, care încearcă încă să obţină aprobarea celor două ţări pentru a vinde un cip folosit în aplicaţii de inteligenţă artificială mai puţin avansat în China, a pierdut 4,9% din evaluarea bursieră, în vreme ce AMD s-a depreciat cu 7,7%. Apple a pierdut 3,4%, iar Tesla a scăzut cu 5,1%, mai notează CNBC.

• Washingtonul extinde măsurile comerciale împotriva Chinei: tarife şi controale suplimentare

Statele Unite vor impune noi tarife de 100% asupra importurilor din China, ”pe lângă orice tarif plătit în prezent”, începând cu data de 1 noiembrie, a anunţat Trump după închiderea sesiunii normale de tranzacţionare a burselor americane de vineri, adăugând că, la aceeaşi dată, SUA vor impune controale ale exporturilor pentru ”toate software-urile critice”, potrivit presei internaţionale.

Aproape toate produsele importate de Statele Unite din China sunt deja supuse unor taxe vamale ridicate. Deşi nivelurile acestor tarife diferă - de la aproximativ 50% pentru oţel şi aluminiu până la 7,5% pentru bunurile de consum - rata efectivă aplicată importurilor chineze este estimată, în prezent, la circa 40%, potrivit analiştilor Wells Fargo Economics şi ai Băncii Rezervei Federale din New York, scrie CNBC.

• Beijingul respinge acuzaţiile de coerciţie economică şi promite măsuri de răspuns la tarifele lui Trump

China şi-a apărat noile controale asupra exporturilor de metale rare descriindu-le drept o măsură ”legitimă”, conform dreptului internaţional, respingând acuzaţiile Statelor Unite de coerciţie economică - în sensul folosirii măsurilor comerciale sau financiare pentru a exercita presiune asupra unui alt stat - formulate după ce Washingtonul a anunţat tarife represive extinse şi restricţii la export, mai notează CNBC.

Ministerul Comerţului din China a precizat că noile măsuri fac parte din eforturile Beijingului de a întări sistemul de control al exporturilor şi de a ”proteja mai bine pacea mondială şi stabilitatea regională”, invocând un context global caracterizat de tensiuni şi insecuritate crescute.

”Aceste controale nu reprezintă interdicţii de export. Cererile care îndeplinesc condiţiile vor fi aprobate”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Comerţului, citat de CNBC, adăugând: ”China a evaluat cu atenţie impactul potenţial al acestor măsuri asupra lanţurilor de aprovizionare şi este încrezătoare că efectele vor fi minime”.

În plus, Beijingul a anunţat că va implementa măsuri de răspuns împotriva Washingtonului dacă preşedintele Trump îşi va pune în aplicare ameninţarea de a impune noi tarife de 100% asupra importurilor chinezeşti.

”A recurge la ameninţări cu tarife ridicate nu este modul corect de a purta un dialog cu China”, a declarat duminică un purtător de cuvânt al Ministerului Comerţului, potrivit CNN.

”Dacă Statele Unite vor continua să acţioneze unilateral, China va adopta fără ezitare măsuri corespunzătoare pentru a-şi apăra drepturile şi interesele legitime. Poziţia noastră privind un război comercial rămâne neschimbată: nu ne dorim unul, dar nici nu îl vom evita dacă suntem forţaţi să-l purtăm”, a mai spus purtătorul de cuvânt citat de CNN, aceasta fiind ultima reacţie din noul conflict SUA-China, până la închiderea ediţiei de ieri.

Potrivit CNBC, dacă Trump îşi va duce la îndeplinire ameninţarea, investitorii se tem că povara poate fi prea mare pentru economia Statelor Unite, care depinde de piese importate din China pentru fabricarea automobilelor, a panourilor solare şi a altor produse similare. În plus, un risc şi mai mare pentru pieţe îl reprezintă o posibilă reacţie a Chinei, prin măsuri de retorsiune asupra bunurilor americane, care poate escalada într-un război comercial în toată regula.

• Rolul esenţial al metalelor rare în tehnologiile moderne

Metalele rare sunt un grup de 17 elemente chimice care, deşi utilizate în cantităţi foarte mici, au un rol esenţial şi de neînlocuit în numeroase produse tehnologice moderne, precum smartphone-uri, televizoare cu ecran plat, camere digitale şi LED-uri, cea mai importantă utilizare a lor fiind în fabricarea magneţilor permanenţi, potrivit unui articol publicat de Deutsche Welle în această vară.

Aceste elemente îşi pot păstra proprietăţile magnetice timp de decenii şi, datorită puterii lor ridicate, pot avea dimensiuni mult mai reduse şi pot fi mai uşoare decât orice alte alternative care nu conţin metale rare. Din acest motiv, ele joacă un rol esenţial în fabricarea vehiculelor electrice şi a turbinelor eoliene, mai notează publicaţia germană.

• Importanţă strategică pentru apărare şi securitate

Metalele rare au un rol crucial pentru o gamă extinsă de tehnologii de apărare - de la avioane de luptă şi submarine până la sisteme laser de măsurare a distanţei, conform Deutsche Welle.

Potrivit unui articol publicat de CNN în luna iunie a acestui an, metalele rare sunt indispensabile pentru armata Statelor Unite. Publicaţia americană citează un raport al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale din 2025, conform căruia acestea sunt folosite în avioanele de luptă F-35, submarine, lasere, sateliţi, rachete Tomahawk şi multe alte sisteme militare.

DirectIndustry e-Magazine scrie că metalele rare au o importanţă critică în industrii extrem de sensibile, legate de securitatea naţională, cum ar fi domeniul spaţial şi cel al apărării.

”Aplicaţiile importante ale metalelor rare în domeniul apărării includ afişajele electronice, sistemele de ghidare, laserele, precum şi sistemele radar şi sonar. Deşi cantitatea de metale rare folosită într-un produs poate fi nesemnificativă în raport cu greutatea, valoarea sau volumul acelui produs, aceste metale pot fi totuşi esenţiale pentru funcţionarea dispozitivului. De exemplu, magneţii fabricaţi din metale rare reprezintă adesea doar o mică parte din greutatea totală, însă fără ei, motoarele de antrenare şi bobinele mobile ale calculatoarelor desktop şi laptop nu ar fi posibile”, potrivit Agenţiei Geologice a Statelor Unite, notează DirectIndustry, într-un articol publicat la finele lunii iulie a acestui an.

• Monopolul Chinei în procesarea metalelor rare

Cele 17 elemente nu sunt atât de ”rare” pe cât lasă să se înţeleagă denumirea lor ci, de fapt, sunt destul de răspândite şi pot fi găsite în cantităţi mici peste tot în lume. Dificultatea constă în identificarea zonelor unde concentraţiile sunt suficient de mari pentru ca extracţia să fie rentabilă. În prezent, potrivit datelor Serviciului Geologic al Statelor Unite, circa 70% din producţia mondială de metale rare provine din China, iar cea mai mare parte este extrasă din mina Bayan Obo, situată în nordul ţării, scria Deutsche Welle în luna iunie.

Potrivit publicaţiei germane, această singură sursă este, de departe, mult mai mare decât următoarele cele mai importante zăcăminte de pe planetă - precum Mount Weld din Australia şi Kvanefjeld din Groenlanda - şi conţine cantităţi mari din toate elementele rare folosite la producerea magneţilor.

Odată extrase, aceste elemente trec printr-un proces extrem de specializat de separare şi rafinare, pentru a fi transformate în compuşi utilizabili. Şi acest proces are loc, în mare parte, tot în China - ceea ce înseamnă că ţara nu doar furnizează majoritatea metalelor rare ale lumii, ci şi cea mai mare parte a magneţilor produşi la nivel global, conform Deutsche Welle.

• Dominanţa Beijingului în lanţul global de aprovizionare

Monopolul Chinei devine şi mai puternic datorită anumitor tipuri dintre cele 17 metale rare, care sunt împărţite în trei categorii: uşoare, medii şi grele, în funcţie de masa lor atomică. Elementele mai uşoare sunt, în general, mai puţin valoroase şi mai uşor de obţinut, cu excepţia neodimului şi praseodimului - ingrediente esenţiale în fabricarea magneţilor. Între 80% şi 100% din cantitatea de elemente din această categorie folosită în Uniunea Europeană provine din China. În cazul elementelor mai grele, care sunt mult mai rare şi necesită un proces de separare mult mai complex, Europa depinde în proporţie de 100% de importurile din China, scrie Deutsche Welle.

Potrivit CNN, China deţine aproape un monopol asupra procesării globale a metalelor rare.

În 2023, China a produs 61% din totalul metalelor rare utilizate la fabricarea magneţilor, iar dominanţa sa este şi mai pronunţată în etapa de rafinare, unde a asigurat aproximativ 92% din producţia mondială.

Potrivit DirectIndustry, China deţine circa 60% din rezervele de metale rare cunoscute la nivel mondial, fiind urmată de Vietnam, Rusia şi Brazilia. Dar, motivul monopolului Beijingului nu ţine neapărat de abundenţa lor pe teritoriul ţării, ci de rolul industriei chineze în lanţul de rafinare a acestor elemente.

”Încă din anii 1970, China a investit masiv în tehnologii de rafinare, separare şi prelucrare. Metalele rare extrase oriunde în lume trebuie trimise în China, deoarece acolo există uzinele de procesare şi expertiza necesară. În plus, ţara a creat lanţuri de logistice extinse - de la extracţie şi procesare, până la fabricarea produselor finite, inclusiv a vehiculelor electrice, a dispozitivelor medicale şi a produselor energetice. Acest lucru sporeşte influenţa economică a Chinei, inclusiv asupra preţurilor metalelor rare”, sublinia Consiliul European într-un raport Horizon din 2024, potrivit DirectIndustry.

Dincolo de competiţia cu Beijingul, metalele rare au un rol semnificativ în strategia de politică externă a Statelor Unite, influenţând relaţiile cu state precum Ucraina, Groenlanda şi Arabia Saudită, conform CNN.