English
Stagflaţia ameninţă în prezent economia lumii, existând o temere tot mai mare legată de riscul pe care îl reprezintă acest amestec considerat toxic, de cerere slabă şi accelerare a preţurilor.
Conform definiţiei, stagflaţia este un fenomen economic ce se manifestă prin coexistenţa stagnării economiei, inflaţiei şi şomajului, iar specialişti atrag atenţia că, pe lângă varianta Delta a coronavirusului, care subminează eforturile de redresare, cifrele privind evoluţia pieţei muncii din SUA sunt îngrijorătoare (cel ai redus nivel de angajări din ultimele şapte luni), indicele Ifo privind încrederea mediuliui de afaceri din Germania - cea mai mare economie a Europei - s-a deteriorat, sectorul serviciilor din China slăbeşte, la fel şi producţia mondială. Toate acestea, în condiţiile în care, nu de mult, factorii de decizie politică sperau să asistăm la o creştere econmică decentă şi o încetinire a inflaţiei.
În SUA, inflaţia a fost, în iunie şi iulie, de 5,4%, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, iar în zona euro - de 3%, nivelul maxim al ultimului deceniu, ceea ce trage un semnal de alarmă în privinţa creşterilor importante ale preţuri.
• Bloomberg: "Iarna viitoare poate da lumii o lecţie dureroasă despre importanţa gazului în economie"
Preţurile gazelor naturale înregistrează o creştere istorică şi reprezintă o veste rea pentru toată lumea, de la producătorii de ceramică din China până la clienţii patiseriilor din Paris.
O analiză Bloomberg arată că preţul acestui combustibil este deja la recorduri sezoniere pe majoritatea pieţelor importante şi pare să crească în continuare, ameninţând redresarea economiei.
Iarna viitoare poate da lumii o lecţie dureroasă despre importanţa gazului în economie, arătând cât de omniprezent şi vital este acesta. Conform sursei, preţurile inaccesibile ar putea afecta puternic cheltuielile gospodăriilor, iar bancherii centrali vor fi puşi în faţa unor alegeri dificile de politică monetară.
Mai mult, notează sursa, lipsa reală de gaz (în aprovizionare) ar putea face nefuncţională o parte din industrie sau va declanşa întreruperi de producţie în ţările în curs de dezvoltare, putând provoca tulburări sociale.
"Energia stă la baza unei economii", spune Bruce Robertson, analist la Institutul pentru Economia Energiei şi Analiză Financiară, adăugând: "Preţurile ridicate ale energiei se transmit prin lanţul de aprovizionare şi ar putea împiedica recuperarea incipientă a economiei".
Costurile energiei sunt în creştere în întreaga lume, pe măsura redresării cererii după lockdown-ul impus în contextul pandemiei de Covid-19. În plus, problemele de pe partea de aprovizionare alimentează preţurile. În acest context, cotaţia futures a petrolulului a început să urce de la sfârşitul anului 2020, ajungând în iulie la valori maxime multianuale de peste 75 de dolari barilul.
Preţul gazului a început să aibă creşteri importante la începutul verii, în emisfera nordică, când a devenit clar faptul că nu există suficientă cantitate pentru aprovizionare în Europa, care să permită realimentarea depozitelor epuizate în timpul iernii. Cel mai mare furnizor al continentului, Rusia, limitează exporturile din mai multe motive, inclusiv din cauza unei cereri interne ridicate şi a întreruperilor de producţie.
De atunci, în Europa, preţul gazului a depăşit cotaţia petrolului, iar problema nu este ţinută în frâu în regiune.
Conform Bloomberg, deşi constrângerile care privesc livrările de gaze ruseşti nu afectează în mod direct consumatorii din Asia, aceştia din urmă trebuie să concureze cu Europa pentru transporturile de gaze naturale lichefiate pe mare, fiind obligaţi să plătească preţuri mai mari pentru a-şi asigura livrările.
"Preţurile ridicate ale gazelor sunt, astăzi, o problemă pentru Europa", declară Francesco Starace, CEO-ul companiei italiene de utilităţi Enel SpA, care adaugă: "Ar putea deveni o problemă şi pentru Asia".
Piaţa gazelor naturale lichefiate este cea care leagă Europa, Asia şi SUA. Preţul contractelor futures pentru gazele naturale din New York au crescut cu 80% în acest an, până la cel mai ridicat nivel de după 2018, chiar dacă încă sunt mult mai mici decât pe celelalte pieţe globale importante.
• Întreprinzătorii trag un semnal de alarmă
În întreaga lume, consecinţele economice ale creşterii preţului gazelor naturale devin evidente.
Tereos SCA, cel mai mare producător de zahăr din Franţa, a avertizat luna trecută că preţul combustibilului afectează activitatea de procesare a zahărului în Europa, majorând semnificativ costurile de producţie, potrivit Bloomberg News. Totodată, Pascal Leroy, prim-vicepreşedintele diviziei de ingrediente de bază din cadrul Roquette Freres SAS, o companie de procesare a produselor alimentare din nordul Franţei, atrage atenţia că preţurile ridicate ale energiei creează "presiune inflaţionistă asupra oricărui alt cost", ceea ce se va transfera la clienţi.
Şi în China - cel mai mare importator mondial de gaze -, fabricile de ceramică au fost nevoite să-şi reducă producţia din cauza preţurilor ridicate din provinciile Guangdong şi Jiangxi, conform presei locale.
Dacă gospodăriile şi întreprinderile se confruntă cu facturi de utilităţi în creştere, salariile ar trebui să crească, dar acelaşi lucru se va întâmpla cu preţurile bunurilor, ceea ce amplifică presiunea inflaţionistă, conchide sursa.
• Preţul cărbunelui din Asia, la noi maxime
Preţul cărbunelui termic din Asia a atins noi niveluri maxime săptămâna aceasta, în condiţiile în care, potrivit unor surse citate de Reuters, China şi India îşi refac stocurile extrem de scăzute, în vederea acoperirii cererii.
Cel mai tranzacţionat contract futures pe cărbune termic la Bursa de mărfuri din Zhengzhou a crescut cu peste 4% marţi, ajungând la un nivel record de 979 de yuani (151,63 dolari) pe tonă. În India, preţurile cărbunelui termic american au crescut cu o treime în ultimele 15 zile, respectiv cu peste 100% faţă de anul trecut, atingând 14.600 de rupii indiene pe tonă.
Preţurile cărbunelui de la exportatorii din Australia şi Indonezia au crescut, de asemenea, la niveluri maxime istorice recent, conform Reuters, care menţionează că în cazul Australiei, avansul este de aproximativ 50%, iar în Indonezia - de 30% (în ultimele trei luni).
• Indicele global al preţurilor produselor alimentare a crescut în august, după două luni de declin
Indicele global al preţurilor produselor alimentare a crescut în august, după două luni de declin consecutiv, în urma avansului preţurilor zahărului, uleiurilor vegetale şi ale unor cereale, conform Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).
FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările preţurilor înregistrate de un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În august, acest indice a urcat până la 127,4 puncte, de la o valoare revizuită de 123,5 puncte în iulie.
În ritm anual, preţurile au urcat cu 32,9% în august.
Potrivit FAO, preţurile cerealelor s-au majorat cu 3,4% în august, comparativ cu luna precedentă. Preţul uleiurilor vegetale a urcat cu 6,7% în august, comparativ cu luna precedentă, iar preţul zahărului - cu 9,6%, pe fondul incertitudinilor privind producţia din Brazilia, cel mai mare exportator global de zahăr.
• Preţurile lactatelor urcă la nivel mondial, în baza cererii susţinute
Având în vedere că producţia de lapte va avea o creştere modestă în restul anului, cererea de produse lactate va fi principalul factor determinant în evoluţia preţurilor de pe piaţa de profil.
Conform stuff.co.nz, preţurile lactatelor au crescut cu 4% la licitaţia globală overnight, aceasta fiind cea mai mare creştere din ultimele şase luni. Astfel, indicele global al preţurilor produselor lactate a înregistrat cea mai mare creştere de la începutul lunii martie, când urcase cu 15%.
Preţul mediu al laptelui praf integral a crescut cu 3,3% overnight, la o medie de 3.691 dolari pe tonă, notează sursa, menţionând că acesta este cu 24% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Banca olandeză Rabobank susţine, conform ahdb.org.uk, că există, totuşi, unele riscuri la adresa cererii de lactate, care ar putea pune presiune pe preţurile din domeniu. Este vorba despre o potenţială încetinire a cererii de import din China, costul menţinerii unor niveluri ridicate de stocuri din cauza întreruperilor din transportul maritim mondial, respectiv noi măsuri de lockdown.
• Preţul cărnii de pui, în avans de la începutul anului
De la începutul anului 2021, preţurile de pe piaţa mondială a cărnii de pui au crescut ca urmare a cererii ridicate, a sporirii costurilor cerealelor şi alimentelor furajere, a costurilor transportului maritim, precum şi a ratei în scădere a sacrificărilor din UE, Coreea de Sud şi Japonia, potrivit globaltrademag.com.
Conform FAO, preţurile de export pentru pui şi măruntaiele comestibile de pui din SUA au crescut de la 977 de dolari pe tonă în ianuarie 2021, la 1.138 de dolari pe tonă în iunie 2021. Totodată, preţul cărnii de pui grill în UE a fost de 204,5 euro pentru 100 kg în a 29-a săptămână a anului 2021, cu 10% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului precedent.
Potrivit IndexBox, la sfârşitul anului 2021, producţia şi exporturile mondiale de carne de pui vor rămâne la nivelul anului precedent, în condiţiile în care cererea de profil din China este în scădere.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2021, 00:12)
Lipseste comunicatul INS privind inflatia preturilor la producatori. Adevarata inflatie care nu mai poate fi manipulata de cosuri, banane si alte minciuni ale statisticii. Preturile au crescut cu peste 15% fata de anul trecut. In Romania.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2021, 18:03)
La Romgaz sunt 7 administratori!!!!
Veniti de luati pomana de la stat!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2021, 06:34)
Pretul gazului natural in SUA, dupa ce alaltaieri a scazut cu 3%, ieri a crescut brusc cu aproape 10% pana la 4,933 $. Plus 10% intr-o singura si inca nici nu a inceput iarna! De la inceputul anului pretul gazelor in SUA s-a dublat de la 2,5 la 4,93 $/mmBtu.
3. E o criza provocata
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2021, 09:31)
E o criza provocata - productia mondiala de gaze sau petrol nu scade dramatic de la un an la altul, astfel incat sa ai astfel de cresteri explozive de preturi. Cineva a umblat la robinet si acum lasa consumatorul sa-si bata capul.. asta e realitatea. Ipoteza mea e ca, neomarxistii au nevoie de o criza de proportii ca sa se poata instala lejer si justificat la conducerea planetei, intocmai cum au facut comunistii dupa cel de-al doilea razboi mondial. A fost provocata o criza mondiala majora si au venit unii si au infipt un steag rosu peste gramada de cadavre. Tot asa e si acum.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2021, 09:48)
da , asta e , subscriu total !
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2021, 09:58)
ceea ce inseamna ca "great reset" inca nu s-a intamplat.
Pandemia a fost doar o incalzire si o pregatire a planurilor inca nefinalizate.
Criza energetica ar putea fi marele reset.
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2021, 10:50)
:)) poate taie curentul si scapam de idiotii ca tine de pe forumuri ... marele reset
3.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2021, 12:49)
Mai analfabetule, ia si citeste ce se scria in apr 2020 sa se intample dupa pandemie.
The coronavirus pandemic is a wake-up call to stop exceeding the planet’s limits. After all, deforestation, biodiversity loss, and climate change all make pandemics more likely. Deforestation drives wild animals closer to human populations, increasing the likelihood that zoonotic viruses like SARS-CoV-2 will make the cross-species leap. Likewise, the Intergovernmental Panel on Climate Change warns that global warming will likely accelerate the emergence of new viruses.
Governments that succeed in containing epidemics all tacitly follow the same mantra: “Follow the science and prepare for the future.” But we can do much better. Rather than simply reacting to disasters, we can use the science to design economies that will mitigate the threats of climate change, biodiversity loss, and pandemics. We must start investing in what matters, by laying the foundation for a green, circular economy that is anchored in nature-based solutions and geared toward the public good.
The COVID-19 crisis shows us that it is possible to make transformational changes overnight. We have suddenly entered a different world with a different economy. Governments are rushing to protect their citizens medically and economically in the short term. But there is also a strong business case for using this crisis to usher in global systemic change.
For example, there is no good reason not to be phasing out fossil fuels and deploying renewable energy technologies, most of which are now globally available and already cheaper than fossil fuels in many cases. With the recent oil-price plunge, perverse fossil-fuel subsidies can and should be eliminated, as the G7 and many European countries have pledged to do by 2025.
Shifting fr om industrial to regenerative agriculture also is immediately feasible, and would allow us to sequester carbon in the soil at a rate that is sufficient to reverse the climate crisis. Moreover, doing so would turn a profit, enhance economic and environmental resilience, create jobs, and improve wellbeing in both rural and urban communities.
Regenerative agriculture features prominently in many of the new economic models that are now being explored by city governments around the world – all of which are based on the principle of living within our planetary boundaries. As one of us (Raworth) argues in advancing her idea of “Doughnut Economics,” the goal should be to create a “safe and just operating space for all of humanity.” In other words, we must work within the planet’s natural limits (the outer boundary of the doughnut) while also ensuring that marginalized communities do not fall behind (into the doughnut hole).
For policymakers responding to the current crisis, the goal should be to support citizens’ livelihoods by investing in renewable energy instead of fossil fuels. Now is the time to start redirecting the $5.2 trillion spent on fossil-fuel subsidies every year toward green infrastructure, reforestation, and investments in a more circular, shared, regenerative, low-carbon economy.
Humans are resilient and entrepreneurial. We are perfectly capable of beginning again. If we learn fr om our failings, we can build a brighter future than the one that is currently in store for us. Let us embrace this moment of upheaval as an opportunity to start investing in resilience, shared prosperity, wellbeing, and planetary health. We have long since exceeded our natural limits; it is time to try something new.
3.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2021, 12:54)
1) Guv Romaniei va elimina subventia la gigacalorie (pentru ca este fosila), asa cum scrie in programul de mai sus.
2) Macron vrea interzicerea ingrasamintelor in toata Europa, deci trecerea la o agricultura regenerativa. Iti doresc succes in a manca viermi, gandaci si carne sintetica.
Lista poate continua.
4. fără titlu
(mesaj trimis de enica în data de 09.09.2021, 09:52)
asta meritam, noi votam politicienii care fac jocurile si interesele corporatiilor pentru sponsorizarile primite in conturi offshore. Noi ii votam, ei ne dau .....o viata buna.....tari pline de militie,jandarmi si securisti.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2021, 10:59)
esti un prost daca crezi ca noi votam ! in 2009 noi am votat al doilea mandat al lui basescu ? generalul opris a votat de la sts si care a fost onorat si cocosat de medalii pentru magaria facuta . in 2019 noi am votat ? s-au luat 20 % din voturile psd si s-au impartit la pnl si usr , ca asa a vrut Germania si franta , stapanii nostril . in 2020 la parlamentare situatia era asa batatoare la ochi ca a fost lasat psd castigator dar la mustata , adica sa nu poata face nimic , si tot pnl a ajuns la guvernare . acum a fost rasplatit ionel sorinel balan , pentru aceiasi magarie . mai lasati prosteala , ca asa am votat si ca ne meritam soarta !
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2021, 15:36)
Chiar daca e adevarat ce spui, tot nu imi convine sa vina hotii si incompetentii din psd la putere, care nu au facut nimic bun, doar au votat legi prin care au marit salarii si pensii pe datorie, in timp ce furau tot ce se putea.
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2021, 17:49)
si acum e bine ca s-au facut datorii pina la cer , si nici nu s-au marit salariile si pensile ? s-au ti se pare ca bulai , gorghiu , rares , mihaila ,ii da competenta afara din casa ? sau alexe care fura tabla , sau boc care primea sute de mii , mita conform spuselor unui ministru pdl , aduc bani de acasa de onesti ce sint ? si ca sa fiu complet , psd , pdl si usr aceiasi mizerie !
5. Aceasta criza este ca si COVIDU
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2021, 17:40)
Aceasta criza este ca si COVIDU, fabricata in laboratoarele totalitarismului mondial. Rolul ei este sa ii aduca pe oameni la disperare, sa ii determine sa renunte de buna voie la drepturi si libertati pentru un petic de hartie igienica, asta e planul..
De fapt, foarte multi oameni fac asta in relatia lor de zi cu zi cu angajatorul lor, isi vand sufletul pentru un blid de mancare, apoi cauta justificari si clisee capitaliste care suna credibil pentru a-si explica lor insisi acest comportament bizar si a evita disonanta cognitiva care le tot sopteste in ureche ca sunt niste slugi.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2021, 18:02)
pare mai degraba o lupta pentru impartirea romaniei intre franta si germania decat intre muhaielele noastre . un moment important va fi in primavara in franta la alegeri . daca iese mos barnier am incurcat-o si noi dar si francezii , care vor lua drumul australiei . dar eu cred ca va fi mai complicat cu francezii . daca in sua si Romania , a mers cu alegeri scoase din palarie , in franta unde s-au facut revolutii adevarate cu revolutionari adevarati , nu ca la noi din carton si agenti acoperiti kgb, unguri etc , precum Iliescu , brucan , tokes etc . e mai dificil .
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2021, 18:24)
In nominal sau in raport cu M-urile varsate in piete?
semnat comenturi "cretine"