Toamnă tensionată la Bruxelles: Parlamentul şi Comisia, în război pe bugetul UE

Sesiunea de toamnă a Parlamentului European, care demarează astăzi în hemiciclul din Strasbourg, se anunţă una tensionată, ca urmare a propunerii făcute de Comisia Europeană pentru cadrul financiar multianual 2028-2034. Modul în care Ursula von der Leyen şi Colegiul Comisarilor a decis cu privire la împărţirea banilor europeni pentru următorul exerciţiu financiar multianual al blocului comunitar a stârnit reacţii puternice în toate colţurile Uniunii. Propunerea făcută de Comisia Europeană în două - ultima fiind săptămâna trecută când a prezentat viziunea sa privind alocările pentru piaţa unică şi vamă, justiţie, cercetare şi formare Euratom, privind asocierea de peste mări, inclusiv Groenlanda şi pentru programul Pericle al V-lea - a nemulţumit profund deputaţii europeni, care par decişi să respingă pachetul iniţiat de Ursula von der Leyen.

Vicepreşedintele Partidului Popular European, Siegfried Mureşan, coraportor şi negociator-şef din partea Parlamentului pentru bugetul respectiv a afirmat în dese rânduri că deputaţii europeni nu sunt de acord cu propunerea Comisiei. Într-un mesaj recent referitor la alocările pentru perioada 2028-2034 privind Politica Agricolă Comună, Siegfried Mureşan a arătat: "Parlamentul European va respinge comasarea agriculturii şi coeziunii cu alte fonduri europene. Comisia Europeană a prezentat propunerea oficială pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2028-2034. În calitate de negociator-şef al Parlamentului European, am spus clar: vom susţine ferm noile priorităţi - apărarea şi competitivitatea - dar nu în detrimentul coeziunii şi agriculturii. Nu vom accepta un buget în care fermierii sau regiunile să fie puşi în competiţie pentru aceleaşi fonduri. Coeziunea şi agricultura trebuie finanţate adecvat, cel puţin la nivelul actual, ajustat cu rata inflaţiei. Nu putem accepta o propunere care diluează abordarea europeană şi transformă politica de coeziune într-un plan naţional gestionat centralizat. Decizia noastră este că agricultura şi coeziunea nu se negociază. Rămân priorităţi clare ale Uniunii Europene - şi aşa trebuie să rămână şi în buget”.

Într-o analiză publicată de Euranet Plus News Agency la finalul săptămânii trecute, este menţionată opinia fostului ministru de finanţe al Portugaliei, Jorge Braga de Macedo, care a criticat modul în care Ursula von der Leyen a gestionat procesul de întocmire a propunerii de buget pentru perioada 2028-2034. Jorge Braga de Macedo susţine: „Relatările din presă despre acest buget spun că preşedinta Comisiei nu a «trişat» propriu-zis, dar a acţionat într-un mod extrem de autocratic. Practic nimeni nu ştia ce urma să se întâmple, iar acum cei care văd rezultatele nu sunt mulţumiţi. Chiar şi comisarii cred că modul în care a fost elaborat acest buget a fost netransparent. Este un început prost. Chiar comisarii au fost primii care şi-au exprimat nemulţumirea faţă de felul în care a ales să procedeze preşedinta Comisiei”.

• Jumătate din bugetul pentru 2028-2034, alocat prin planuri naţionale şi regionale

De altfel, prezentarea iniţială a propunerii acestui buget, făcută în luna iulie, chiar cu o zi înainte de vacanţa Parlamentului European, a fost percepută ca o manevră de tip „pe furiş” de către deputaţii europeni. Ursula von der Leyen a promis atunci o creştere a bugetului la două trilioane de euro, adică 1,26% din venitul naţional brut al Uniunii, însă fostul comisar Virginijus Sinkevicius a atras atenţia: „Evident, prezentarea este însoţită de multă vâlvă. Cele două trilioane reprezintă o cifră foarte umflată. Înţeleg dorinţa de a vorbi în numere rotunde, dar cred că ar fi mai util să fim sinceri cu noi înşine, cu publicul şi cu guvernele naţionale şi să ne uităm la cifrele reale, la sumele cu care vom rămâne dacă nu reuşim să convenim asupra unui plan mai ambiţios. Este posibil să vorbim de fapt despre 1,7 - 1,8 trilioane euro. Asta e destul de diferit de două trilioane”.

Potrivit Euranet Plus News Agency, critici au fost formulate şi de către ministrul portughez al agriculturii, Jose Manuel Fernandes, care a declarat: „PIB-ul creşte şi, prin urmare, creşte şi bugetul, iar oamenii pretind că acesta a crescut cu adevărat. Oricum ar fi, el reprezintă doar 1% din PIB-ul Uniunii Europene. Bugetul federal al SUA este de 20% din PIB. Iar noi, cu 1%, vrem să facem totul! Nu este suficient. Ar trebui să ne unim forţele pentru proiecte comune, iar 1% este foarte, foarte puţin”.

Comisarul pentru buget, Piotr Serafin, a explicat însă că arhitectura bugetului se schimbă radical: „Următorul cadru financiar multianual va fi organizat în jurul a trei funcţii de bază ale bugetului UE: sprijin pentru statele membre prin planuri naţionale şi regionale de parteneriat, sprijin pentru beneficiari şi întreprinderi prin fondul pentru competitivitate şi sprijin pentru parteneri prin Global Europe”. Aproape jumătate din resurse vor merge în planuri naţionale şi regionale, peste 20% în fondul de competitivitate, iar circa 10% în noul fond „Global Europe”, destinat sprijinirii Ucrainei, dezvoltării durabile şi rolului global al Uniunii.

Simplificarea propusă ridică suspiciuni. Europarlamentarul bulgar Andrey Novakov a spus pentru sursa citată: „Ceea ce mă îngrijorează este că Comisia a prezentat o propunere care combină diferite fonduri într-unul singur, creând reglementări care ar trebui să răspundă unor lucruri diametral opuse. De exemplu, un fond responsabil în acelaşi timp pentru agricultură, pentru dezvoltare regională şi pentru supercomputere. Dar cred că aceste aspecte le vom rezolva în timp”.

În schimb, Keit Pentus-Rosimannus, expert al Curţii de Conturi Europene salută iniţiativa: „Actuala propunere reuneşte multe programe care anterior erau fragmentate. Cu alte cuvinte, cei care solicită finanţare europeană nu vor mai trebui să treacă prin zeci şi zeci de programe diferite, să le combine din mai multe locuri şi să ajungă să depună zeci de rapoarte. Ar trebui să fie mult mai simplu. Dar această propunere are deja o serie de critici. De exemplu, statele membre, în care o proporţie foarte mare din banii europeni sunt legaţi de agricultură, nu sunt mulţumite că aceste fonduri au fost comasate cu cele pentru coeziune. Aşadar, există şi susţinători, şi opozanţi ai acestei simplificări. Noi, la Curtea de Conturi, vedem această comasare ca pe o direcţie logică”.

• PPE se opune centralizării deciziilor pentru bugetul european 2028-2034

Cu toate acestea, agricultura şi politica de coeziune rămân terenuri minate. Comisarul Piotr Serafin a încercat să liniştească spiritele: „Planurile naţionale nu îi vor uita pe fermierii şi pescarii noştri. Ne vom asigura că veniturile lor sunt protejate prin alocarea a 300 miliarde euro pentru fermieri şi 2 miliarde euro pentru pescari”.

Dar, dincolo de aceste sume protejate, realitatea arată o reducere de 10% în termeni reali pentru agricultură şi tăieri şi mai mari pentru coeziune. Andrey Novakov, deputat european din partea Bulgariei, a precizat pentru sursa citată: „Una dintre liniile roşii este că PPE nu va permite centralizarea deciziilor. Regiunile trebuie să fie parte din ecuaţie atunci când vine vorba despre modul şi locul în care sunt cheltuiţi banii. Politica de coeziune este pusă la încercări tot mai severe. Se pare că va trebui să luptăm din greu pentru ca finanţarea pentru regiunile cele mai sărace să rămână în vigoare. Reţineţi că multe dintre critici au venit chiar de la colegi din PPE, care va rămâne pe această poziţie: regiunile, primarii şi oamenii din oraşe trebuie să fie implicaţi în deciziile privind destinaţia fondurilor. Şi când banii sunt alocaţi pentru coeziune - fie pentru drumuri, infrastructură educaţională, protecţia mediului, turism şi altele - ei trebuie să ajungă acolo unde este prevăzut, şi nu să poată fi redirecţionaţi de vreun ministru”.

Pe de altă parte, propunerea Comisiei are şi adepţi. Fostul comisar Virginijus Sinkevicius susţine: „Trebuie să înţelegeţi că acesta este bugetul Uniunii Europene. Este foarte strict reglementat şi nu poate fi folosit pentru a cumpăra avioane F16 sau alte sisteme de apărare. Ar trebui să observăm că fondul pentru inovaţie în apărare, pentru promovarea industriei de apărare, a crescut de zece ori, ceea ce este cu adevărat o realizare. Acest lucru transmite un semnal foarte clar pieţei că UE este hotărâtă să investească în industria de apărare. Din punctul meu de vedere, este un lucru extrem de pozitiv”.

În privinţa resurselor proprii, Comisia mizează pe cinci noi surse: sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, mecanismul de ajustare la frontieră pentru carbon, dar şi taxe pe deşeuri electronice, tutun şi marile companii. Referitor la creşterea taxelor pe tutun, ministrul de finanţe din Luxemburg, Gilles Roth, s-a arătat îngrijorat: „Ca ministru de finanţe, trebuie să spun că nu voi putea majora peste noapte cu 1,3 miliarde euro veniturile din ţigări şi tutun. Dacă cineva are soluţii în acest sens, sunt pregătit să mi le arate”.

Astfel, scena este pregătită pentru o bătălie intensă în Parlament şi în Consiliul UE. Deputaţii europeni vor să se asigure că nu vor fi marginalizaţi în procesul decizional, iar cetăţenii cer transparenţă şi control real asupra felului în care se cheltuie banii. Cu o propunere bugetară de aproape două trilioane euro, cu crize suprapuse şi cu priorităţi divergente, Uniunea Europeană se află în pragul unui test de rezistenţă politică şi financiară care va marca întreaga următoare decadă.