DN Agrar a înregistrat rezultate remarcabile în primul trimestru al anului 2025, raportând, în data de 22 mai, o creştere cu 27% a cifrei de afaceri şi un avans de 78% al profitului net, susţinute de majorarea cantităţii de lapte livrate şi a preţului de vânzare al acestuia. În primul trimestru, compania a atins 24% din cifra de afaceri estimată în BVC şi 36% din profitul net propus pentru întregul an, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille .
Pentru al doilea trimestru din 2025, DN Agrar estimează continuarea tendinţei pozitive din prima parte a anului. Aceste performanţe au dus la o apreciere de aproximativ 5% a acţiunilor companiei. În paralel, DN Agrar continuă să se concentreze asupra dezvoltării activităţii şi are în plan deschiderea unei noi fabrici de compost.
DN Agrar activează în sectorul agricol şi este cea mai mare fermă zootehnică integrată din România, lider de piaţă în producţia laptelui de vacă, având o capacitate anuală de aproximativ 55 de milioane de litri. Compania, fondată în 2008 de Jan Gijsbertus de Boer, îşi desfăşoară activitatea în judeţele Alba, Sibiu şi Hunedoara, printre domeniile sale principale de activitate numărându-se zootehnia, producţia agricolă vegetală, serviciile agricole, logistica, transportul, turismul şi serviciile de consultanţă. Grupul are în portofoliul său 11 companii, cu active productive de peste 7.000 de hectare de teren arabil şi peste 16.000 de vaci de lapte şi tineret bovin. Din totalul fermelor deţinute, Prodlact asigură creşterea vacilor de lapte, iar Cut, Lacto Agrar şi Apold - producţia laptelui de vacă. Cel mai mare client al companiei, cu o pondere semnificativă în cifra de afaceri, este Lactalis, procesator sub umbrela căruia funcţionează brandurile Albalact, Covalact, Dorna Lactate etc.
Având un model de business integrat pe verticală, DN Agrar îşi concentrează activitatea pe promovarea agriculturii circulare şi pe reducerea impactului asupra mediului înconjurător. Printr-o abordare sustenabilă, compania valorifică fiecare resursă: producţia de cereale contribuie la alimentaţia animalelor, în timp ce deşeurile provenite de la vaci sunt reutilizate pentru a crea îngrăşăminte organice, esenţiale pentru cultivarea terenurilor. Societatea este controlată de AM Advies BV, care deţine 67,75% din drepturile de vot, fiind la rândul său sub controlul Beheermaatschappij De Boer Koekange BV, al cărei beneficiar real este Jan G. De Boer. Persoanele fizice controlează 30%, în timp ce persoanele juridice deţin numai 2,3%, conform datelor BVB.
• Creştere constantă a veniturilor din piaţa produselor lactate din România
Cele mai recente date publicate de Comisia Europeană arată că preţul mediu al laptelui crud de vacă s-a stabilizat în jurul valorii de 53,40 euro/100 kg la nivel european, în primele patru luni ale anului 2025, crescând uşor de la 53,23 euro/100 kg, valoare înregistrată la finalul primului trimestru. Comparativ cu martie 2024, preţul mediu al laptelui de vacă a urcat cu 15% în martie 2025.
La nivelul ţării noastre, preţul mediu al laptelui crud de vacă a atins 47,26 euro100 kg la finele primului trimestru din 2025 şi 47,41 euro/100 kg după primele patru luni, fiind cu 12,63% mai redus decât media europeană.
În ceea ce priveşte efectivele de bovine, România s-a clasat pe locul 10 în Uniunea Europeană, după Franţa, Germania, Irlanda, Polonia, Spania, Italia, Olanda, Belgia şi Austria. După densitatea la 100 ha de teren, ţara noastră de află pe locul 21. Numărul total al bovinelor a fost cu 0,3% mai redus la 1 decembrie 2024, comparativ cu 1 decembrie 2023, la nivel naţional.
Cantitatea laptelui de vacă colectat de unităţile procesatoare din România a crescut cu 4,8% în decembrie 2024, comparativ cu noiembrie 2024, respectiv cu 8,8% în decembrie 2024, faţă de decembrie 2023. În perioada 1.01.2024-31.12.2024, cantitatea de lapte de vacă colectat a urcat cu 4,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023, cea mai mare creştere fiind înregistrată la unt (+9%).
Prognoza pentru următorii ani indică o creştere constantă a veniturilor din piaţa produselor lactate din România, cu o rată anuală estimată de avans (CAGR) de aproximativ 5,18% în perioada 2025-2030, de la 1,45 miliarde de dolari (2025). Această evoluţie va aduce beneficii indirecte şi producătorilor de lapte brut, care joacă un rol esenţial în lanţurile de aprovizionare ale procesatorilor.
• DN Agrar: cifră de afaceri majorată cu 27%
DN Agrar a livrat 17 milioane de litri de lapte în primele trei luni din 2025, cu un vârf de 6 milioane de litri în luna martie. Preţul mediu al laptelui vândut a urcat semnificativ în perioada de raportare (+23% în ritm anual), iar tendinţele actuale sugerează că preţurile laptelui ar putea depăşi nivelurile de anul trecut. De asemenea, compania a crescut efectivul de vaci cu 11%, adăugând 16.000 de capete spre finalul trimestrului trecut.
Cifra de afaceri raportată s-a ridicat la 51,09 milioane de lei (+26,84% în ritm anual), avansul fiind susţinut de creşterea cantităţii laptelui livrat cu 7% şi a preţului de vânzare al laptelui cu 23%. Veniturile din subvenţii au urcat cu 1 milioane de lei, datorită creşterii preconizate a subvenţiilor pentru anul agricol în curs, DN Agrar beneficiind de subvenţii suplimentare în urma operaţionalizării fermei Straja. În prezent, compania poate accesa subvenţii pentru 65% din totalul animalelor eligibile.
Cheltuielile din exploatare au însumat 54,36 milioane de lei (+11,94%), iar cheltuielile totale s-au ridicat la 56,18 milioane de lei (+11,05%). DN Agrar a reuşit scăderea costurilor de producţie pentru culturi cu 10% prin implementarea unor tehnologii agricole noi. În acelaşi timp, cheltuielile cu materii prime şi consumabile au urcat cu 6%, odată cu creşterea numărului de animale şi a cantităţii de lapte produs. Eliminarea facilităţilor fiscale pentru agricultură a condus la o creştere medie a costurilor salariale de 28%, notează TradeVille.
La nivelul profitabilităţii, EBITDA a urcat cu 44% ca urmare a sporirii eficienţei operaţionale şi a optimizării costurilor. Profitul net a ajuns la 14,06 milioane de lei (+78,28%), fiind impulsionat atât de creşterea producţiei, cât şi de majorarea preţului laptelui, transformând primul trimestru din 2025 în cel mai performant din istoria companiei.
• Perspective optimiste
Operaţionalizarea fermei Straja în luna martie permite creşterea efectivului de vaci treptat până la 1.800 de capete la finalul anului 2025, urmând să ajungă la capacitatea maximă de 5.000 de animale până la sfârşitul lui 2027. Această fermă va avea un rol esenţial în realizarea obiectivului strategic al companiei de a livra anual 100 de milioane de litri de lapte începând cu anul 2028.
DN Agrar plănuieşte să investească 3,4 milioane de euro în 2025 într-o nouă fabrică de compost, a doua din cadrul Grupului, la ferma Lacto Agrar, şi în instalarea panourilor solare pe clădirile fermelor Apold, Lacto Agrar şi Cut printr-un mix între fonduri europene şi credite bancare. Noua unitate de compostare de la ferma Lacto Agrar se estimează că va deveni operaţională în ultimul trimestru din 2025 şi va avea o capacitate de 7.000 de tone de îngrăşământ, care va fi utilizat atât pe plan intern, cât şi extern, urmând să fie finanţată prin credite bancare. Odată ce fabrica devine operaţională, DN Agrar va produce 14.000 tone de îngrăşăminte anual.
Pentru anul 2025, DN Agrar estimează o creştere a afacerii cu peste 20%, însoţită de o producţie a laptelui cu 10% mai ridicată, de aproximativ 70 milioane de litri, ca urmare a creşterii numărului de vaci de lapte şi a unor optimizări ale managementului pentru animale. Compania urmăreşte dublarea cifrei de afaceri în următorii trei ani, iar în ceea ce priveşte preţul laptelui, Peter de Boer se aşteaptă ca acesta să rămână la un nivel destul de ridicat şi anul acesta. Cifra de afaceri previzionată include şi vânzarea a 3.500 de tone de compost în trimestrul al treilea şi al patrulea, producţie realizată în cadrul fermei Apold, care a fost inaugurată în anul 2024.
DN Agrar şi-a bugetat pentru anul în curs un profit net de 38,8 milioane de lei (+22,3% vs 2024), o cifra de afaceri de 211,6 milioane de lei (+20,4%) şi venituri din exploatare de 312,6 milioane de lei (+18,3%), în timp ce cheltuielile de exploatare ar urma să ajungă la 256,1 milioane de lei (+17%), EBIT la 56,5 milioane de lei (+24,2%), iar EBITDA la 88,6 milioane de lei (+25,3%).
• Evoluţia preţului acţiunii DN Agrar: avans
În ultimele 12 luni, acţiunile DN Agrar au înregistrat o creştere de aproximativ 2%, depăşind performanţa indicelui BETAeRO, din care face parte, şi care a înregistrat un declin de 22,08% în aceeaşi perioadă. De la începutul anului, cotaţia DN Agrar s-a apreciat cu 7,12%, contrastând cu evoluţia negativă a acţiunilor Agroserv Măriuţa, care au scăzut cu 4,63%. În prezent, acţiunile DN Agrar se află într-un trend ascendent, tranzacţionându-se peste principalele medii mobile, ceea ce confirmă elanul pozitiv. Preţul a beneficiat de o redresare puternică după retestarea zonei de suport şi a reacţionat pozitiv la rezultatele financiare pentru primul trimestru din 2025, marcând o creştere de 4,64% şi lăsând în urmă un gap ascendent pe grafic, semnal al entuziasmului investitorilor faţă de cifrele raportate.
Indicatorul RSI, aflat la 70,22, semnalează o zonă de supracumpărare. O zonă importantă de rezistenţă se situează în jurul pragului de 1,58 lei, iar suportul se găseşte la 1,42 lei, niveluri ce pot ghida evoluţia viitoare a preţului.
• Oportunităţi şi riscuri ale investiţiei în DN Agrar
Oportunităţi
Produse lactate de calitate: DN Agrar produce lapte premium, livrat către parteneri mari precum Albalact. Cererea pentru alimente de calitate superioară este în creştere, atât în România, cât şi în UE.
Creşterea efectivului de animale: La sfârşitul anului 2025, numărul vacilor de lapte de la ferma Straja va ajunge la 1.800, urmând căa până la finalul lui 2027 să crească continuu, astfel încât, în 2028, ferma să funcţioneze la capacitate maximă.
Sustenabilitate: DN Agrar şi-a concentrat eforturile pe implementarea unui model de agricultură circulară, cu accent pe sustenabilitate şi eficienţă. Compania a realizat investiţii majore în tehnologii verzi, producţia de compost şi energie regenerabilă, pentru a reduce costurile şi a răspunde cerinţelor pieţei şi a reglementărilor europene.
Riscuri
Biosecuritate: Prin natura activităţii, compania este expusă la riscuri generate de răspândirea febrei aftoase în Europa, fiind nevoită să ia măsuri cu privire la controlul riguros al accesului, dezinfectarea echipamentelor şi vehiculelor, precum şi monitorizarea permanentă a animalelor şi instruirea personalului.
Competiţie pe pieţele externe: În comparaţie cu alte ţări europene precum Ungaria şi Polonia, România nu beneficiază de un sprijin suficient pentru sectorul agricol, iar lanţurile scurte de aprovizionare autohtone întâmpină dificultăţi majore în faţa concurenţei externe. Aceasta se datorează, în mare parte, subvenţiilor primite de către producătorii din alte ţări, care reuşesc astfel să menţină preţuri la raft mai mici, punând presiune asupra fermierilor locali. În România, aproximativ 40% din laptele consumat provine din import. DN Agrar consideră că, prin acordarea unor stimulente financiare şi subvenţii corespunzătoare, s-ar putea debloca întregul potenţial al agriculturii româneşti, având un impact semnificativ asupra creşterii economiei naţionale şi consolidării competitivităţii interne.
Dependenţă de preţul laptelui: Ca orice companie din sectorul de materii prime, DN Agrar se confruntă constant cu fluctuaţiile preţurilor laptelui şi cu volatilitatea pieţei de mărfuri, factori care influenţează în mod direct performanţa sa.
Sursele menţionate de TradeVille (https://tradeville.ro/?utm_source=bursaro&utm_medium=media&utm_campaign=treviq) în această analiză sunt: raport companie, BVB, Eurostat, INS, Statista, presă locală.
Investiţia în instrumente financiare presupune riscuri specifice; performanţele anterioare nu sunt un indicator fiabil al rezultatelor viitoare. Costurile de achiziţie şi fluctuaţiile valutei pot influenţa randamentul investiţiei. Cotaţiile afişate sunt cele de la sfârşitul zilei precedente de tranzacţionare.Lista potentialelor conflicte de interese, research-uri din ultimele 12 luni. Nu există instrument financiar fără risc.