EnglishSocietatea pe acţiuni Cernomorneftegaz nu dispune de mijloace tehnice şi financiare pentru operaţiunile de prospectare şi exploatare a zăcămintelor situate la sud de Insula Şerpilor, a declarat directorul executiv al companiei, Anatoli Prisiajniuk.
"Nu ne interesează zona de platou continental de lângă Insula Şerpilor care i-a revenit Ucrainei prin decizia Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) de la Haga şi chiar dacă ne-ar interesa nu avem bani pentru exploatarea acesteia", a afirmat şeful Cernomorneftegaz, cea mai importantă companie ucraineană, cu capital de stat, din domeniul extracţiei de gaze.
"Nu avem niciun interes deocamdată faţă de subsolul platoului de lângă Insula Şerpilor. Această insulă are importanţă pentru Ucraina ca stat, noi însă nu dispunem de capacităţile necesare pentru a începe lucrările de exploatare în această zonă", a subliniat Prisiajniuk, adăugând că şi în cazul în care şi-ar dori, firma sa nu are nici mijloace tehnice, nici resurse financiare în acest moment.
Întrebat de ziarişti dacă în porţiunea de platou dobândită de România care urmare a deciziei CIJ se află mai multe rezerve de petrol şi gaze decât în partea ucraineană, directorul executiv al Cernomorneftegaz a declarat că în urma prospecţiunilor realizate de compania sa în anul 2000 pe structura geologică "Olimpiiskaia", una din cele trei structuri ce i-au revenit României, resursele de gaze descoperite aici nu prezintă niciun interes pentru ţara sa.
"Zăcămintele de acolo (din partea română) se află departe de orice infrastructură, iar pentru a le racorda la infrastructura existentă e nevoie de sute de milioane sau miliarde de dolari", a remarcat şeful companiei din domeniul extracţiei gazelor, subliniind totuşi că firma sa nu a realizat prospecţiuni serioase în zonă şi de aceea nu poate spune dacă României i-au revenit sau nu cele mai multe zăcăminte din platoul continental de lângă Insula Şerpilor.
Curtea Internaţională de Justiţie a emis la 3 februarie verdictul în litigiul dintre România şi Ucraina în problema delimitării platoului continental şi a zonelor economice exclusive în Marea Neagră, fără a ţine cont de Insula Şerpilor şi de lungimea zonelor de coastă ale Ucrainei şi României, aminteşte agenţia de presă citată.
În virtutea acestui verdict, România a obţinut aproape 80% din suprafaţa dorită, adică 9.700 de kilometri pătraţi, ceea ce reprezintă 79,34% din aria de 12.000 de kilometri pătraţi asupra căreia avea pretenţii. Cantitatea estimată de hidrocarburi în zona ce i-a revenit României este de 70 de miliarde de metri cubi de gaze şi 12 milioane de tone de petrol.
Adjunctul şefului administraţiei prezidenţiale ucrainene Andrei Gonciaruk consideră însă că în urma stabilirii liniei de delimitare Ucraina este cea care a câştigat în raportul de 2,1:1. El susţine şi că majoritatea zăcămintelor prospectate de petrol şi gaze ar fi revenit Ucrainei.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
