UE AVERTIZEAZĂDeficit bugetar excesiv (populismul rezistă)

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Grafică de MAKE

Grafică de MAKE

Florin Cîţu: "Deschiderea procedurii de deficit excesiv este inevitabilă, cel mai devreme din martie"  

Florin Georgescu: "România înregistrează cel mai ridicat nivel al deficitelor bugetar şi de cont curent din UE"

Adrian Codirlaşu: "Avem nevoie de o politică fiscală anti-ciclică, iar primele măsuri ar fi reducerea cheltuielilor"

Preşedintele CFA România: "În caz extrem, se poate ajunge până la tăierea fondurilor europene"

Ţara noastră va intra, inevitabil, în procedura de deficit excesiv, cel mai devreme în luna martie, a avertizat ministrul demis al Finanţelor, Florin Cîţu, care a menţionat, în cadrul unei emisiuni televizate, că autorităţile noastre au o comunicare permanentă pe subiect cu reprezentanţii Comisiei Europene (CE): "Discuţiile sunt cu Comisia Europeană. (...) Şi da, România va intra în procedura de deficit excesiv. Încă un cadou lăsat României de cei de la PSD: procedura de deficit excesiv. Nu putem să evităm acest lucru, dar ce putem noi să facem este să ne asigurăm că venim cât mai repede cu deficitul pe ESA sub 3%. Am arătat deja acest lucru în strategia fiscal-bugetară. Ne întoarcem sub 3% în 2022, pentru că este cel mai rapid, dar în acelaşi timp nu vrem să influenţăm negativ economia".

Oficialul a spus, luni seara, citat de Agerpres: "Decizia de a declanşa procedura de deficit excesiv pentru Româ­nia aparţine Comisiei Europene. Vom vedea când vor lua această decizie. Dar informaţii în ceea ce priveşte execuţia bugetară pe ESA, pe cash, le transmitem de fiecare dată când ni le cer.

Avem o comunicare permanentă pe această temă cu CE, vom vedea când aceasta va dori să ia decizia de declanşare a procedurii de deficit excesiv. Cel mai devreme este în martie, dar poate să fie şi în mai, depinde de Comisia Europeană".

Amintim că deficitul bugetar înregistrat anul trecut de ţara noastră se ridică la 4,6%, de la 2,8% în 2018, execuţia bugetului general consolidat pe 2019 încheindu-se cu un deficit de 48,3 miliarde lei, după cum arată datele MFP.

Ziarul BURSA a scris încă de la jumătatea lunii decembrie, citând analiştii din piaţă, că deschiderea procedurii de deficit excesiv de către Uniunea Europeană la adresa ţării noastre este iminentă. La acea vreme, Ionuţ Dumitru, fostul şef al Consiliului Fiscal, ne-a transmis: "Se poa­te întâmpla oricând, mai ales că anul acesta (n.r. 2019) avem o creştere masivă, de peste 4%, iar proiectele de buget de anul viitor prevăd un deficit de peste 3%. Anul viitor va fi foarte greu, dar din 2021 ar trebui să facem eforturi să aducem deficitul sub 3%".

Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, a adăugat că, cel mai probabil, timp de doi-trei ani se va încerca aducerea deficitului bugetar la un nivel mai mic de 3%. Domnia sa ne-a explicat, în decembrie: "Anul acesta (n.r. în 2019) probabil că vom avea un deficit de circa 4,5%, nivel ce declanşează procedura de deficit excesiv al UE. Trebuie luate măsuri pentru a duce deficitul măcar la sub 3%. În acest sens, avem nevoie de o politică fiscală anti-ciclică, dar va fi extrem de greu de dus la îndeplinire, după ce am avut o politică pro-ciclică timp de mai mulţi ani".

Primele măsuri care ar trebui adoptate pe termen scurt în cadrul unei politici anti-ciclice ar fi reducerea cheltuielilor. Pe termen lung, ar trebui cres­cute veniturile, însă acest lucru este destul de greu de realizat, pentru că este nevoie de informatizarea ANAF, iar procesul va dura cel puţin un an, ne-a mai spus Adrian Codirlaşu.

Potrivit domniei sale, după declanşarea procedurii de deficit excesiv, prima măsură pe care ar trebui să o luăm este reducerea deficitului şi furnizarea unui plan către Comisia Europeană. În funcţie de cât de credibil va fi acest plan, CE poate lua sau nu măsuri împotriva României. În caz extrem, se poate ajunge până la tăierea fondurilor europene, avertizează domnul Codirlaşu.

În cazul în care politica fiscală viitoare va fi sustenabilă, bazată pe măsuri concrete, atunci nu vom asista la o retrogradare a ratingului suveran al ţării, subliniază Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). Oficialul băncii centrale a declarat, la finalul anului trecut: "Opinăm că o corecţie graduală, dar care să fie pusă în practică începând cu anul 2020, ar aduce pe termen lung rezultate mai bune decât o ajustare bruscă a echilibrelor macro cu scopul declarat de a reduce în cel mai scurt timp deficitul bugetar".

Reprezentantul BNR a precizat: "România înregistrează cel mai ridicat nivel al deficitelor bugetar şi de cont curent din UE. Contrar evoluţiilor din România, celelalte ţări din regiune au înregistrat o perioadă de consolidare fiscală în ultimii trei ani, Bulgaria şi Cehia înregistrând surplus bugetar. În acest context, este important să reiterăm faptul că, la nivel naţional, se impune un mix echilibrat de politici macroeconomice, prin corecţii în privinţa politicii fiscal-bugetare, coroborat cu implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung".

Deficitul bugetar de 4,6% înregis­trat anul trecut a crescut cu 1,8 puncte procentuale faţă de cel din 2018, de 2,8% din PIB.

Strategia fiscal bugetară, publicată în luna decembrie 2019, menţionează că planificarea bugetară pe acest an şi estimările pentru 2021-2022 stabilesc deficitul bugetar ESA la 3,58% în 2020, urmând ca acesta să ajungă la 2,77% în anul 2022 şi încadrându-se, astfel, în prevederile regulamentelor europene.

GUVERNATORUL BNR, MUGUR ISĂRESCU:

"Cu un asemenea deficit, este ciudat să te întrebi dacă ai sau nu ai bani pentru majorarea pensiilor"

Întrebările legate de faptul că există sau nu bani pentru majorarea pensiilor sunt ciudate, în contextul în care ţara noastră are deficite atât de mari, conform guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, care susţine, însă, că o soluţie ar fi împrumuturile. Mugur Isărescu a fost întrebat, ieri, într-o conferinţă de presă, dacă România îşi permite majorarea cu 40% a pensiilor şi dublarea alocaţiilor copiilor, în condiţiile în care Comisia Europeană va declanşa, în perioada următoare, procedura de deficit excesiv. Domnia sa a declarat: "Ministrul Finanţelor şi premierul au spus foarte clar că au inclus creşterea în bugetul prevăzut cu un deficit de 3,6%. Eu nu am spus că nu sunt bani pentru pensii, am spus că este ciudat să discuţi despre întrebări precum acestea: sunt sau nu bani când ai un asemenea deficit? Raţional, din punctul meu de vedere, cum poţi să pui o asemenea întrebare, când ai deficite, deci cheltuieşti mai mult decât încasezi?

Şi ce face cineva care cheltuieşte mai mult decât încasează? Sau se zbate să muncească mai mult, să facă mai mult, sau se întinde cât e plapuma, taie din cheltuieli, sau se duce să se împrumute. (...) Dacă e să discuţi serios, trebuie să începi să discuţi aşa: care sunt sumele ce trebuie împrumutate: dacă sunt enorme, să vedem cine ţi le dă, în ce condiţii, dacă poţi să dai banii înapoi. Asta este o discuţie serioasă".

Guvernatorul BNR a amintit că există şi opinia Consiliului Fiscal pe tema creşterii pensiilor şi alocaţiilor: "Avem şi o opinie serioasă, solidă, profesionistă, a Consiliului Fiscal, deci noi ne putem aşeza la masă să discutăm pornind de la un material serios".

Mugur Isărescu a subliniat că discuţia este despre situaţia fiscal-bugetară a ţării: "Părerea BNR este că avem o problemă majoră. Sunt două deficite mari şi cred că trebuie să ne aşezăm să discutăm serios despre ele. Comisia Europeană va spune ceva, Guvernul va trebui să răspundă, iar noi aici va trebui să stăm cu arma la picior ca să nu se strice lucrurile".

Mugur Isărescu a mai spus că partea fiscal-bugetară este o decizie 100% politică, respectiv că BNR nu a discutat cu actualul guvern în privinţa paşilor următori.

"Cu Guvernul precedent am discutat, ştiţi bine ce rezultate am avut. Au fost multe discuţii", a declarat guvernatorul BNR, adăugând: "Guvernul actual este de numai trei luni. Ne-am aşeza cu ei la masă, dar dânşii spun un lucru clar: trebuie să respectăm legea. O lege în România se respectă". Pe de altă parte, guvernatorul a afirmat că BNR nu recomandă majorarea impozitelor, întrucât o asemenea măsură ar face mai rău. (A.V.)

Opinia Cititorului ( 7 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Pe anul trecut s-a dat vina pe PSD dar pe anul acesta vina este numai a PNL.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Nu exista vina PNL, pt. ca PNL nu are majoritate parlamentara si nici nu a promulgat legile pensiilor si ale altor sfere de majorare salariala ce se aplica anul acesta. Da, oarecum, daca exageram, e de vina PNL pt. ca acest partid a dat candidatul "mutulica" la prezidentiale numit Klaus Werner Johannis. Cine isi mai aduce aminte de certurile Ponta-Basescu, in care Basescu ii trompeta in urechi lui Pointa, MTO-ul! MTO-ul! MTO-ul! Iar Ponta se uita pe pereti dupa muste! MTO-ul este planul de obiective bugetare pe termen mediu pe care Iohannis nu i la trompetat lui Dancila et. Co, desi era bine de o facea. Dar el, saracutul, e mut! Daca n-ar fi fost mut, am fi fost scutiti de procedua de deficit excesiv, care se poate lasa cu amenzi, de parca datoriile nu erau suficiente.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Fara a degreva infractorii de la PSD de responsabilitate, parca deficitul pe zece luni, lasat de guvernarea PSD in circa guvernarii PNL, era de 2.8%!, meseriasul asta, Citu, l-a dus la 4.6%, expunindu-ne atentiei balaurilor Mapamondului: dobinzi mari, retogadare rating, procedura de deficit excesiv...

    Nu aveam nevoie de toate astea, si cu putina bunavointa le puteam evita. 

    Dar n-a fost sa fie. 

    Ghinion! 

    Pin ultimile actiuni total dezastruoase pe care le-a facut, PNL a dovedit: PSD, PNL aceeasi mizerie!

    Apare din nou in gindul alegatorului onest intrebarea tragic-comica si total indreptatita: Da, eu cu cine votez? 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Pe bune?

      Daca statul isi plateste datoriile pe care "chiparosul" le-a bagat sub tejghea si le-ar fi platit la sfantul asteapta .... Catu e ... fraier (nu cum ai spus tu). 

      Deficitele sub guvernarea psd au fost toto timpul coafate.

      Se rostogoleau plati curente pe anul urmator doar ca sa dea bine. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      ... nu pt. ca Pribeagul n-a invatat ca in interiorul cuvantului se scrie "â" ci pt. ca deficitul pe PRIMELE 10 luni e o mare pacaleala pt. cei ce nu inteleg ca statul mai are de rambursat TVA-ul pj-urilor, lucru pe care il face pe ultima suta de metri, adica dupa primele 10 luni, dupa care deficitul REAL pe tot anul creste pe atat pe cat are CE in rapoarte si pe baza carora am fost avertizati de 3 ani incoace. In caz ca Pribeagul e si si mai tampit, rapoartele sunt trimise la CE in luna aprilie a anului ulterior, deci nu va include doar 10 luni de deficit "stelar marca ciuma rosie pt. cei ce nu au habar" ci tot deficitul pe anul in cauza.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Se pierd bani importanti la buget prin scutirea taxelor companiilor petroliere, din energie, băncilor. In schimb se aruncă cu bani in companii private, (vezi combinatul Hunedoara) si apoi ne vaitam ca nu sunt bani pentru alocațiil,pensii,autostrăzi etc.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Suna bine taxarea pana realizezi pe cine taxezi. Dar daca n-ai cap, nu-i bai! N-are ce sa te doara.

      Daca taxezi companiile petroliere, automat acele taxe vor fi varsate in produse, in fond companiile nu vor pierde pt. ca necesarul de consum de combustibil e garantat. Cetatenii vor musca si vor plati la pompa un pret mai mare, ce la randul lui va impinge preturile altor produse si servicii ce implica transport. E proasta idea. 

      Energia e oricum taxata de o ia naiba, Energetica Oltenia, an de an, produce mai scump decat pretul de piata, rezultand mereu in datorii, iar ei produc o treime din necesarul Romaniei. E CRITICA! E STRATEGICA! Daca ar fi sa importam, la nevoie, ungurii, ca de la ei am importa, ne-ar taxa tot pe atat. Si in rest e aceeasi treaba ca la taxarea companiilor petroliere. Deci o alta idee proasta. 

      Taxarea bancilor... OK, la prima vedere pare un lucru bun, daca ele ar fi desprinse de economie, insa orice banca impune taxe pt. operatii si dobanzi pt. credite. Asa, dupa bibilica ta, crezi tu ca bancile vor strange cureaua sau clientii lor vor suporta si eventual pasa costul suplimentar clientilor finali, sa nu mai zic de piata privata si investitiile mai mareu implicand ceredite? Eu zic sa te mai gandesti, chiar si cu o bibilica, daca stai sa procesezi mai mult timp, vei ajunge la concluzia ca taxarea excesiva nu duce spre lucruri bune, altfel poti sa te pripesti la concluzii negandite. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS