UE dă undă verde acordului de liber-schimb cu Mercosur

O majoritate a statelor europene a susţinut vineri, la Bruxelles, Acordul de liber-schimb UE-Mercosur, în pofida furiei agricultorilor şi opoziţiei Franţei, informează news.ro.

În urma acestei unde verzi, preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen va putea să se ducă luni în Paraguay pentru a semna aecst tratat comercial cu America Latină.

Susţinerea Italiei a fost decisivă în obţinerea majorităţii calificate necesare, în contextul în care Franţa a votat împotrivă şi intenţionează să continue bătălia în Parlamentul Europeran (PE).

Eurodeputaţii urmează să ratifice acest tratat în săptămânile următoare. Votul ar putea să fie strâns în hemiciclu, unde consideraţiile naţionale joacă un rol decisiv.

Acest acord - negociat începând din 1999 - creează una dintre cele mai mari zone de liber-schinb din lume, între Uniunea Europeană, Brazilia, Argentina, Paraguay şi Uruguay, de peste 700 de milioane de consumartori.

Criticii acordului susţin că acesta va zgudui agricultura europeană prin produse mai ieftine şi care nu respectă neapărat normele de mediu ale UE, din cauza lipsei unor controale suficiente.

Susţinătorii tratatului, ca Germania sau Spania, consideră că acesta va permite, din contră, o relansare a economiei europene, care se află în dificultate, afectată dur de concurenţa chineză şi taxele vamale impuse de către Statele Unite.

Prin anularea unei părţi largi a taxelor vamale, acest tratat favorizează exporturole europene de automobile, maşini, vin sau brânză.

Invers, el facilitează intrarea în Europa a cărnii de vită, de pasăre, a zahărului, orezului, mierii şi soiei sud-americane, prin cote de produse fără taxe care alarmează filierele vizate.

Întoarcerea lui Donald Trump le-a oferit un argument suplimentar susţinătorilor acordului. Uniunea Europeană este necesar să-şi diversifice parteneriatele comerciale, subliniază Comisia Europeană.

Cu speranţa de a-i potoli pe agricultori, Bruxellesul a făcut o serie de concesii în ultimele luni, inclusiv prin garanţii consolidate în vederea protejării produselor sensibile sau printr-un gest bugetar în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) a UE.

Însă nimic nu a ajutat, furia agricultorilor a crescut.

”Există multă tristeţe. Există multă furie şi (situaţia) devine tot mai tensionată”, declara un reprezentant al agricultorilor belgieni, Judy Peeters, la o acţiune de blocare, joi seara, la o intersecţie, pe o autostradă, în sudul Bruxellesului.

În Grecia, agricultorii şi-au multiplicat săptămâna aceasta barajele rutiere şi şi-au intensificat mobilizarea lansată la sfârşitul lui noiembrie împotriva acordului UE-Mersosur.

În Franţa, tractoare se aflau joi şi vineri la Paris, în vederea denunţării atât a acordului, cât şi a preţului îngrăşămintelor sau modului în care Guvernul a gestionat epizootia dermatozei nondulare contagioase (DNC) la biovine.

Primul sindicat agricol francez, FNSEA, a îndemnat la o mare adunare în faţa sediului Parlamentului Euriopean (PE), la Strasbourg, la 20 ianuarie.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, împotmolit într-o instablitate politică, a părut să ezite în privinţa tratului UE-Mercosur, ”inacceptabil în starea actuală”.

Însă presiunile politice erau prea puternice, din cauza ameninţării extremei drepte de a doborî Guvernul lui Sebastien Lecornu, în cazul unei susţineri a acordului.

În pofida faptului că Emmanuel Macron spus ”nu” acordului UE-Mercosur, extrema dreaptă a anunţat două moţiuni de cenzură - în Adunarea Naţională franceză şi în Parlamentul Euroepan -, cu slabe şanse de succes.

Stânga radicală a anunţat, la rândul său, depunerea unei moţiuni de cenzură în Adunarea Naţională.

UE urmează să semneze acest acord comercial în pofida primei puteri agricole europene franceze, o situaie aproape fără precedent.

Parisul poate, însă, sublinia că a făcut presiuni pentru a obţine gesturi în favoarea agricultorilor.

Însă este ”un eşec diplomatic şi tactic”, denunţă un fost ministru francez, sub protecţia anonimatului.

Franţa s-a izolat denunţând un acord ”îngrozitor”, însă Italia se poate lăuda cu o ”tactică destul de abilă care îi permite (Georgiei) Meloni să spună că «eu am decis»”, subliniază el.

”Povestea nu s-a terminat”, subliniază însă Guvernul francez, atât timp cât Parlamentul European nu s-a pronunţat.

Aproximativ 150 dintre cei 720 de eurodeputaţi au avertizat deja că intenţionează să sesizeze justiţia, înr-o încercare de a se opune aplicării acordului.