UNESCO: Modelele mari de inteligenţă artificială pun presiune uriaşă pe resursele globale de energie şi apă

Inteligenţa artificială generativă (AI), în forma sa actuală, devine din ce în ce mai costisitoare din punct de vedere ecologic, avertizează UNESCO într-un raport recent. Consumul ridicat de energie şi apă al modelelor de mari dimensiuni ridică îngrijorări serioase privind sustenabilitatea acestui tip de tehnologie - în special în contextul creşterii accelerate a utilizării globale.

• Modele mari, impact uriaş

În raportul intitulat „Mai inteligent, mai mic, mai puternic: IA generativă eficientă din punctul de vedere al resurselor şi viitorul transformării digitale”, UNESCO atrage atenţia că instrumente precum ChatGPT ar putea consuma peste 300 GWh pe an, adică echivalentul consumului de electricitate al peste trei milioane de persoane din ţări precum Etiopia. În paralel, centrele de date care susţin aceste sisteme folosesc cantităţi mari de apă potabilă pentru răcire - un consum care s-ar putea tripla până în 2027, potrivit estimărilor incluse în studiu.

• Soluţia? Modele mai mici, mai eficiente

Leona Verdadero, expertă în AI la UNESCO şi coautoare a raportului, subliniază că modelele de mari dimensiuni sunt nu doar ineficiente, dar şi inaccesibile pentru multe regiuni ale lumii din cauza cerinţelor ridicate de infrastructură şi energie. UNESCO propune o schimbare de paradigmă: trecerea de la modele „gigantice” la modele mai mici, mai sustenabile, care să răspundă eficient nevoilor de zi cu zi. Pentru a demonstra viabilitatea acestei idei, echipa a analizat performanţele modelului open-source LLaMA-8B (cu 8 miliarde de parametri), comparându-l cu modele mai mici, de 30 de milioane de parametri. Rezultatul: pentru sarcini precum traducerea automată, rezumarea textelor sau întrebări şi răspunsuri, modelele mici au avut performanţe comparabile, cu un consum de energie redus cu până la 90%.

• O problemă de transparenţă şi echitate globală

Un alt aspect critic evidenţiat de raport este lipsa de transparenţă în privinţa amprentei ecologice a modelelor AI - în special a celor dezvoltate de companiile mari. Verdadero a comparat această situaţie cu „folosirea unei maşini fără să ştii cât combustibil consumă”.

De asemenea, raportul atrage atenţia asupra riscului de adâncire a inegalităţilor digitale: modelele mari sunt inaccesibile pentru ţările şi regiunile cu resurse limitate, ceea ce poate duce la excluderea comunităţilor vulnerabile din beneficiile digitalizării.

• Recomandările UNESCO

Raportul propune o serie de direcţii pentru politici viitoare: Promovarea şi finanţarea modelelor AI eficiente energetic şi deschise; Transparenţă obligatorie în raportarea consumului de resurse al modelelor AI; Dezvoltarea unei infrastructuri accesibile şi descentralizate pentru AI; Evaluări de impact ecologic obligatorii pentru modelele de mari dimensiuni; Incluziune digitală: sprijinirea regiunilor cu infrastructură tehnologică slab dezvoltată.

Pe măsură ce inteligenţa artificială generativă devine un pilon al dezvoltării tehnologice, alegerea între „mai mare” şi „mai sustenabil” devine tot mai clară. UNESCO atrage atenţia că viitorul digital trebuie să fie şi ecologic, iar modelele AI mai mici şi mai inteligente pot reprezenta cheia unei transformări digitale echitabile şi responsabile.