ICT

UPDATE/ TUDOREL TOADER A PREZENTAT MODIFICĂRILE LEGILOR JUSTIŢIEIIohannis: "Propunerile ministrului Justiţiei - un atac asupra statului de drept"

A.A.
Ziarul BURSA #Politică #Legislatie / 24 august 2017

Iohannis: "Propunerile ministrului Justiţiei - un atac asupra statului de drept"

Parchetul General precizează că "a luat act cu surprindere şi îngrijorare" de modificările anunţate

---------

Actualizare 18:22 Dragnea, despre reacţiile faţă de modificările la legile justiţiei: "S-au grăbit toţi, inclusiv preşedintele"

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a comentat astăzi reacţiile apărute în spaţiul public după propunerile de modificare a legilor justiţiei anunţate de către ministrul Tudorel Toader, apreciind că "s-au grăbit toţi, inclusiv preşedintele".

Liviu Dragnea a declarat: "Sincer nu înţeleg ce e cu atâta agitaţie. (...) Eu am înţeles că ieri au fost prezentate nişte principii, nişte propuneri, nici măcar nu au apărut proiectele de lege. E cale lungă, am înţeles că o să trimită nişte proiecte de lege la CSM, pentru un aviz, după care să ajungă în Parlament unde o să se dezbată. Nu trebuie omorât un om care are nişte păreri, că are nişte propuneri, nu e vorba nici de ordonanţă, nici de lege promulgată şi publicată. Mie mi se pare că s-au grăbit toţi, inclusiv preşedintele. (...) N-am înţeles foarte bine supărarea domnului preşedinte, pentru că sunt nişte principii aici. Şi nici nu vreau să mă bag în comentarii. O să avem atât de mult timp şi atât de multe ocazii să comentăm aceste proiecte de lege când vor ajunge în Parlament, încât nu vreau să mă repet de acum".

Liderul PSD a precizat: "Sincer, nu am înţeles împotriva a ce protestează (manifestanţii care au ieşit aseară în Piaţa Victoriei, n.r.). Marea problemă, că am înţeles că foarte mulţi sunt supăraţi că în acest set de principii există şi propunerea ca numirea procurorilor şefi să nu mai fie făcută de preşedinte, ci de CSM. E un punct de vedere, eu n-am fost în stradă, cu toate că şi eu am avut acelaşi punct de vedere. Eu în toamnă am spus că nu sunt de acord cu proiectul dlui Popescu Tăriceanu, susţinând tot ideea că rămân trei entităţi pe acest circuit de numire, dar asta nu înseamnă că trebuie să mă năpustesc pe un om care a enunţat nişte principii. Este doar începutul unui proces care nu va fi simplu, un proces legislativ, constituţional şi democratic. Eu nu mi-am schimbat viziunea după o jumătate de oră după ce am văzut conferinţa de presă. Mi-am spus un punct de vedere atunci. Niciun ministru nu e robot, oamenii sunt membrii Guvernului, au puncte de vedere, cred în ele, le susţin, le argumentează. În perioada următoare fiecare trebuie să spună argumente şi contraargumente, dar într-un mod civilizat. Noi trebuie să facem eforturi să avem capacitatea, în această ţară, să gestionăm dezbateri civilizate, nu cu patimă şi nu apărând interese personale, care practic sunt şi temporare.(...) În toate zilele în care voi m-aţi alergat pe mine prin Parlament, eu am avut un punct de vedere astă-toamnă. Nu mi l-am schimbat. Nu ştiam (de această procedură de numire - n.r.) când a anunţat că va ieşi pe 23 august, ci doar că va ieşi. Am stat deoparte şi foarte bine am făcut. (...) Eu nu reacţionez în situaţii din astea imediat, nu mă năpustesc. Noi vorbim aici totuşi de nişte propuneri, care vor deveni doar proiecte de lege şi vor fi dezbătute în Parlament, aşteptate de foarte mulţi oameni şi de întreaga societate. (...) Ministrul Justiţiei a fost foarte riguros şi a respectat procedura".

(S.A.)

------------

Actualizare 17:31 CSM: Propunerile privind răspunderea magistraţilor pot constitui un element de presiune în activitatea judecătorilor şi procurorilor

Propunerile de modificare a legilor Justiţiei privind răspunderea magistraţilor anunţate ieri de ministrul Tudorel Toader pot constitui un element de presiune în activitatea judecătorilor şi procurorilor, cu influenţă directă asupra calităţii actului de justiţie, consideră Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Într-un comunicat de presă, Secţia pentru procurori a CSM susţine că cele mai importante modificări preconizate la legile Justiţiei, prezentate public, vin în contradicţie cu propunerile motivate formulate anterior de către Consiliul Superior al Magistraturii în urma consultărilor sistemului judiciar.

În comunicat se arată: "Astfel, apreciem că unele din măsurile preconizate sporesc rolul factorului politic în organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar. Exemplificativ:

- trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului justiţiei, reprezentant al puterii executive, cu afectarea directă a autonomiei instituţionale şi a independenţei funcţionale,

- înfiinţarea unei noi direcţii specializate, cu o competenţă exclusivă în cercetarea magistraţilor, este inoportună, nu este susţinută statistic şi nu reprezintă o prioritate pentru sistemul judiciar,

- schimbarea sistemului de numire a procurorilor în funcţii de cel mai înalt nivel, eludează posibilitatea Secţiei pentru procurori de a proceda la o selecţie directă a viitorilor candidaţi şi nu este similară procedurii propuse pentru numirea conducerii ICCJ la nivelul Secţiei pentru judecători.

De asemenea, propunerile privind răspunderea magistraţilor pot constitui un element de presiune în activitatea judecătorilor şi procurorilor, cu influenţă directă asupra calităţii actului de justiţie.

Nu în ultimul rând, celelalte măsuri referitoare la accederea în magistratură şi promovarea în funcţii de execuţie au potenţialul de a bloca funcţionarea sistemului judiciar şi de a afecta modul actual de organizare şi funcţionare a Institutului National al Magistraturii.

Concluzionând, chiar în lipsa proiectului de modificare a acestor legi, Secţia pentru procurori apreciază că aceste măsuri sunt de natură să afecteze independenţa sistemului judiciar, progresele înregistrate sau lupta împotriva corupţiei şi vin în contradicţie flagrantă cu recomandările şi angajamentele asumate în cadrul MCV.

Consiliul Superior al Magistraturii îşi va exprima poziţia motivată şi punctuală asupra propunerilor legislative în momentul în care acestea îi vor fi comunicate în condiţiile legii, după consultarea sistemului judiciar".

(S.A.)

------------

Actualizare 15:11 CSM îi cere ministrului Toader comunicarea datei până la care îi va fi transmis proiectul de modificare a legilor Justiţiei

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a solicitat astăzi ministrului Tudorel Toader să comunice data până la care urmează să îi transmită proiectul privind modificarea legilor Justiţiei, pentru derularea procedurilor legale.

"În calitatea sa de garant al independenţei Justiţiei şi administrator al sistemului judiciar, precum şi în îndeplinirea atribuţiilor de avizare prevăzute de lege, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat ministrului Justiţiei comunicarea datei până la care urmează ca acest proiect de modificare legislativă, împreună cu expunerea de motive, să fie transmis Consiliului, pentru derularea procedurilor legale", se arată într-un comunicat al CSM.

În solicitarea transmisă ministrului Tudorel Toader, CSM precizează că a luat act de expunerea făcută în conferinţa de presă de principalele modificări propuse, în calitate de iniţiator legislativ, pentru modificarea şi completarea Legilor justiţiei, răspunzând în acest fel nevoii şi dreptului la informare al societăţii, ca beneficiar al legii.

"Din perspectiva specificităţii acelor legi, dincolo de nevoia de informare din surse publice şi în termeni generali, la nivelul sistemului judiciar şi al instituţiilor acestuia, precum şi al corpului de magistraţi, judecători şi procurori - ca beneficiari direcţi ai acestor legi - există nevoia şi preocuparea cunoaşterii în detaliu a aspectelor tehnice şi modalităţilor de reglementare propuse în proiectul de modificare a Legilor 303/2004, 304/2004 şi 317/2004, prin comunicarea oficială a proiectului de modificare a acestui pachet de legi", se arată în solicitarea CSM.

Instituţia adaugă: "Rigurozitatea şi disciplina profesiei juridice, precum şi principiile organizaţionale specifice instituţiilor din sistemul judiciar, presupun standarde de comunicare bazate pe cunoaştere detaliată şi completă a temelor în legătură cu care se comunică atât public, cât şi instituţional. Altfel, se creează premisele unor dezbateri publice, mediatice şi chiar poziţionări instituţionale - prin declaraţii publice ale reprezentanţilor instituţionali - imprecise, cu potenţial real de tensionare artificială a discursului public, de denaturare sau interpretare improprie a unor aspecte, cu consecinţe asupra activităţilor aferente procesului legislativ".

(S.A.)

-----------

Actualizare 14:50 Reacţia DNA la propunerile ministrului Toader: "Nu am fost consultaţi pe legile justiţiei; trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea MJ va afecta grav independenţa procurorilor"

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) precizează că nu a fost consultată în legătură cu modificările propuse ieri de ministrul Justiţiei, că nu a luat la cunoştinţă până acum de aceste proiecte şi subliniază că trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului Justiţiei (MJ), numit politic, este o modificare de natură să afecteze grav independenţa procurorilor în exercitarea activităţii lor.

DNA mai anunţă, într-un comunicat de presă, că a convocat pentru 31 august Adunarea generală, astfel încât procurorii să îşi poată exprima opiniile referitoare la modificările propuse de ministrul Tudorel Toader.

Redăm integral comunicatul de astăzi al DNA: "Având în vedere situaţia de incertitudine creată după prezentarea, de către ministrul Justiţiei, la o conferinţă de presă, a unor modificări pe care intenţionează să le aducă legilor justiţiei (Statutul magistratului, Legea pentru organizarea judiciară,Legea privind CSM), conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a decis convocarea Adunării Generale pentru data de 31 august 2017, astfel încât procurorii să îşi poată exprima opiniile referitoare la modificările propuse şi la felul în care le va fi influenţată activitatea pe care o desfăşoară în cadrul DNA.

De asemenea, conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis o scrisoare deschisă ministrului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a semnala o serie de aspecte legate de situaţia creată după anunţul ministrului Justiţiei.

1. DNA nu a luat cunoştinţă nici anterior, nici după conferinţa de presă în care au fost prezentate modificările la legile justiţiei, de forma scrisă a celor trei proiecte de lege pentru a avea posibilitatea de a le analiza şi de a exprima un punct de vedere fundamentat pe marginea acestor modificări.

2. Raportat la modificările propuse, deşi ministrul Justiţiei a afirmat că proiectele vor fi trimise spre avizare la CSM, DNA nu a fost consultată în vreun fel, nici cu privire la necesitatea lor, nici cu privire la impactul pe care acestea l-ar determina asupra activităţii desfăşurate de procurorii anticorupţie.

3. Într-o prima evaluare, realizată numai pe baza prezentării făcute de ministrul Justiţiei, în lipsa proiectelor integrale, scrise, au rezultat următoarele :

- Trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului Justiţiei, numit politic, este o modificare de natură să afecteze grav independenţa procurorilor în exercitarea activităţii lor, în raport de factorul politic;

- Crearea unei direcţii specializate pentru cercetarea magistraţilor nu a fost justificată de apariţia unei situaţii obiective ce ar necesita o schimbare de politică penală şi nici nu a fost discutată în cadrul sistemului judiciar; o asemenea modificare ar restrânge aria de competenţă a DNA, în sensul că procurorii DNA nu vor mai putea investiga fapte de corupţie săvârşite de magistraţi. Datele statistice privind condamnările definitive arată că faptele de corupţie comise de magistraţi nu reprezintă un fenomen aparte în comparaţie cu alte categorii, nici prin tipologii, nici ca număr: astfel, în perioada 2005 - august 2017, s-au pronunţat decizii de condamnare definitivă faţă de un număr de 88 de magistraţi (44 procurori, 43 de judecători şi un magistrat asistent), majoritatea pentru infracţiuni de luare de mită şi trafic de influenţă, comparativ un număr de 575 de ofiţeri şi agenţi de politie, 121 lucrători vamali, 106 primari de comune, oraşe şi de municipii condamnaţi definitiv în perioada 2005 - 2016;

- Extinderea motivelor pentru care procurorul ierarhic superior poate să infirme soluţiile adoptate de procurorul de caz ar putea să creeze condiţii pentru restrângerea independenţei procurorului care desfăşoară ancheta penală;

- Majorarea vechimii necesare la de 6 ani (inclusiv anii de pregătire la INM) la 8 ani (fără anii de pregătire la INM) va face mai dificilă asigurarea gradului de ocupare a schemei de personal a DNA.

Din evaluarea preliminară a mai reieşit că există şi alte aspecte de natură a afecta activitatea procurorilor anticorupţie, după cum există şi o serie de modificări ce păreau a fi necesare, însă asupra acestora DNA va exprima o opinie numai după ce va lua cunoştinţă de proiectele de modificare, in integralitatea lor".

(S.A.)

--------------

Actualizare 13:33 UNJR şi AMR solicită publicarea proiectului de modificare a legilor justiţiei

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) i-au solicitat, astăzi, premierului Mihai Tudose, printr-o scrisoare deschisă, să dispună ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, publicarea de îndată a proiectului de modificare a legilor justiţiei, pentru că acesta să fie dezbătut public, potrivit unui comunicat de presă.

În scrisoarea semnată de judecătoarele Andreea Ciucă şi Dana Gârbovan se arată: "Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor din România va solicită să dispuneţi Ministrului Justiţiei, domnul Tudorel Toader, să publice de îndată pe siteul ministerului proiectul de modificare a legilor justiţiei, pentru că acesta să poată fi dezbătut public, astfel încât toate persoanele interesate să îl poată analiza şi veni cu propuneri în vederea îmbunătăţirii lui".

Conform sursei, asociaţiile de magistraţi susţin că, în lipsa proiectului de lege efectiv, "discuţiile divergente motivate politic sau partinic au luat locul unei extrem de necesare discuţii profesioniste şi aplicate, pe fiecare propunere în parte, dat fiind că unele par a fi modificări de substanţă".

Magistraţii mai spun că modificarea legilor justiţiei este necesară, dar pentru această este nevoie de o comunicare onestă, bazată pe "texte de lege concrete şi argumente raţionale din partea ministerului justiţiei, nu pe prezentări Power Point şi reacţii emoţionale", informează sursa.

Potrivit sursei citate, magistraţii mai arată că dezbatere publică a proiectului este necesară, în condiţiile în care o parte din modificările prezentate de ministrul Justiţiei sunt pentru prima dată aduse la cunoştiinţă publică, astfel încât nu se poate susţine că etapa dezbaterii publice ar fi fost depăşită.

În scrisoare se mai susţine: "Perioada de dezbatere este necesară pentru a da posibilitatea tuturor persoanelor, societăţilor sau instituţiilor interesate, precum şi corpului magistraţilor, să îşi formuleze punctele de vedere şi să le dezbată într-un cadru legal, democratic şi instituţional".

(A.C.)

-------

Actualizare 12:16 Ministrul Tudorel Toader a făcut o vizită neanunţată la Judecătoria Urziceni

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a făcut o vizită neanunţată, azi dimineaţă, la Judecătoria Urziceni, după ce oficiali din minister declarau că şi-a luat liber până marţi, ulterior precizând că acesta va face vizite inopinate la instanţe şi la penitenciare. Aceleaşi surse spun că Toader şi-a delegat atribuţiile cât este plecat din Bucureşti.

"A fost o scurtă vizită, a intrat în sala de judecată, ne-a întrebat cu ce probleme de confruntăm şi a plecat", a declarat pentru News.ro preşedinta Judecătoriei Urziceni, Minerva Coman.

-----

Actualizare 10:31 Surse: Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a intrat în concediu astăzi

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a intrat în concediu, astăzi, la o zi după ce a prezentat modificările la legile justiţiei, care au provocat critici din partea Ministerului Public, a CSM, DIICOT şi din partea preşedintelui Klaus Iohannis, precum şi proteste în Piaţa Victoriei.

Potrivit unor surse oficiale citate de News.ro, ministrul Justiţiei a intrat în concediu de joi şi până marţi, 29 august.

(M.I.)

-------

Preşedintele Klaus Iohannis consideră că propunerile de modificare a legilor Justiţiei prezentate de ministrul Tudorel Toader reprezintă un atac asupra statului de drept, independenţei Justiţiei şi împotriva luptei anticorupţie.

Ministrul Tudorel Toader a declarat miercuri că una dintre modificările propuse la pachetul de legi ale Justiţiei prevede ca numirile în funcţiile de conducere la Ministerul Public să fie făcute de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, în baza unei proceduri transparente, din care este eliminat preşedintele României.

Şeful statului arată că ţara noastră se află într-un moment care îi este favorabil în planul relaţiilor internaţionale, cu precădere în comunitatea europeană, context în care ar fi în defavoarea ţării noastre să "ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra Justiţiei''.

"Acest lucru ar fi în totală contradicţie cu angajamentele pe care şi le-a luat România prin aderarea la Uniunea Europeană şi nu ar face decât să menţină pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare şi Verificare", spune şeful statului.

În opinia sa, o parte dintre măsurile anunţate încearcă inducerea unei false probleme şi acreditarea ideii că preşedintele României ar fi factorul politic care trebuie eliminat din procedura de numire în funcţii de conducere din cadrul sistemului judiciar.

"În realitate, rapoartele MCV, recomandările atât ale Comisiei de la Veneţia, cât şi ale Consiliului consultativ al judecătorilor europeni îl indică pe ministrul Justiţiei drept elementul prin care se realizează influenţa politicului în aceste proceduri", susţine preşedintele.

Klaus Iohannis menţionează că, în ultimul deceniu, preocuparea decidenţilor politici a fost de a asigura independenţa Justiţiei prin reducerea până la eliminare a rolului ministrului Justiţiei în cadrul procedurilor de numire în funcţii de conducere din cadrul sistemului judiciar, în paralel cu sporirea treptată a rolului CSM, şi spune că propunerile avansate miercuri urmăresc întărirea rolului ministrului Justiţiei şi diminuarea rolului CSM în privinţa gestionării carierei magistraţilor, de fapt slăbirea Justiţiei.

"Preşedintele României este implicat şi în desemnarea procurorilor şefi în virtutea faptului că veghează la respectarea Constituţiei şi exercită funcţia de mediere, având rolul unui arbitru între puterile statului. În schimb, ministrul Justiţiei este numit politic, prin votul unei majorităţi parlamentare, cu scopul punerii în aplicare a unui program de guvernare asumat politic", spune şeful statului.

El subliniază că articolul 132 din Constituţie prevede că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea şi nu în subordinea ministrului Justiţiei.

"Autoritatea însă nu se confundă cu subordonarea, iar un jurist onest, indiferent de interesele unor oameni politici vremelnici, nu ar trebui să inducă diferenţe artificiale între statutul judecătorilor şi cel al procurorilor", precizează Iohannis.

Şeful statului arată şi că "preluarea instrumentelor de control asupra activităţii magistraţilor de către factorul politic, ameninţarea judecătorilor cu răspunderea patrimonială în caz de erori judiciare şi subordonarea procurorilor faţă de ministrul Justiţiei, precum şi ingerinţa procurorilor ierarhic superiori în dosarele procurorilor de caz, inclusiv prin invocarea netemeiniciei, vor avea ca rezultat timorarea magistraţilor şi reducerea independenţei lor".

El critică şi propunerea de înfiinţare a unei structuri specializate exclusiv pentru urmărirea penală a magistraţilor cu consecinţe asupra competenţelor celorlalte parchete specializate, în particular a DNA.

"În absenţa unor garanţii legislative şi instituţionale cu privire la independenţa acestei noi structuri, riscul afectării luptei împotriva corupţiei este evident", afirmă Iohannis.

El precizează că propunerile ministrului Justiţiei necesită respectarea exigenţelor transparenţei decizionale şi supunerea acestora unor autentice dezbateri publice.

"Având în vedere că aceste modificări afectează organizarea judiciară şi cariera magistraţilor, punctul de vedere al magistraţilor este obligatoriu", susţine preşedintele Iohannis.

Potrivit şefului statului, "dacă acest amalgam de măsuri va fi asumat de Guvern şi aprobat de Parlament, eforturile României de mai bine de 10 ani vor fi anulate şi Justiţia se va întoarce în timp, într-o epocă în care era subordonată politicului".

Tudorel Toader: Candidaţii la INM vor trebui să aibă 30 de ani şi cinci ani experienţă juridică

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat miercuri că în proiectul de modificare a Legilor justiţiei se prevede că persoanele care doresc să se înscrie la admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii să aibă vârsta minimă de 30 de ani şi o experienţă în profesiile juridice de cel puţin cinci ani.

Domnia sa a spus, potrivit Agerpres: "Trebuie să mă poziţionez între tinerii care aspiră la statutul de magistrat, exigenţele statului de drept, cu experienţa fostului judecător constituţional şi cetăţeanul care trebuie să fie egal în faţa legii, să aibă parte de o justiţie dreaptă, unitară şi să aibă parte de un judecător cu experienţă de viaţă, cu maturitate, cu ştiinţă de carte, cu capacitatea de a înţelege semnificaţia, impactul deciziei pe care o va da. Prin urmare, propunem ca la INM candidaţii să aibă vârsta minimă de 30 de ani şi o experienţă în profesiile juridice de cel puţin cinci ani. Cu alte cuvinte, termină Facultatea de Drept, face masterat sau nu face masterat, face doctorat sau nu face doctorat, avem foarte multe profesii juridice, ţara nu are nevoie numai de procurori, repet avem 7.000 de procurori şi judecători, ţara are nevoie de consilieri juridici, de mediatori, de executori judecătoreşti, de notari, de avocaţi, de secretari de consilii de primării, care trebuie să aibă pregătire juridică sau în administraţie, jurişti sunt în ministere, jurişti sunt peste tot. Dobândeşti acea experienţă profesională timp de cel puţin cinci ani într-o activitate, profesie juridică reglementată de lege, ai 30 de ani în care dobândeşti, pe lângă experienţa profesională, maturitatea, experienţa de viaţă, după care statul să îţi pună în mână decizia care schimbă soarta unui om, destinul unui om".

El a adăugat că această măsură o anulează pe cea existentă, care permite celor cu cinci ani vechime să dea concurs şi să intre direct judecător sau procuror necontând vârsta.

Potrivit lui Tudorel Toader, în proiect se prevede şi faptul ca anunţul pentru concursul la INM să fie făcut cu şase luni înainte.

Propunere MJ: "Mandatele şefilor din Justiţie, mărite de la 3 la 4 ani"

Ministrul Justiţiei a propus ca mandatele şefilor din Justiţie să fie mărite de la 3 la 4 ani.

"Mandatele în curs nu pot fi afectate prin modificarea legii. (...) Perspectiva aceasta a mandatelor de 4 ani nu se referă la cei care au funcţii astăzi sau mâine", a declarat Tudorel Toader.

"Membrii CSM trebuie să se suspende din magistratură pe perioada mandatului"

Ministrul Justiţiei propune ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să se suspende din magistratură pe durata mandatului: "Ei sunt demnitari ai statului român, au în grijă administrarea unei puteri dintre cele trei şi atunci trebuie să se ocupe exclusiv de atribuţiile de membru CSM, fără a mai participa ca judecători sau procurori la instanţele sau Parchetele din care vin, evident, pe durata mandatului".

Toader anunţă înfiinţarea, în cadrul Ministerului Public, a unei direcţii specializate în anchetarea procurorilor şi judecătorilor

Tudorel Toader a mai anunţat miercuri că se doreşte înfiinţarea unei direcţii specializate în cadrul Ministerului Public, care să efectueze urmăriri penale pentru faptele săvârşite de către judecători şi procurori, indiferent de natura şi gravitatea acestora.

Domnia sa a afirmat: "O direcţie care să aibă competenţa exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru faptele reclamate a fi fost comise de către magistraţi. Ce avem în vedere? Avem în vedere o asigurare a unei protecţii şi a unei autonomii, a unor garanţii, faţă de magistraţii bănuiţi că ar fi comis infracţiuni. Am văzut cu toţii faptul că uneori se reclamă în spaţiul public de către judecători că, urmare a unei soluţii sau alta, sunt anchetaţi de către autorii rechizitoriilor ale căror soluţii au fost infirmate. Personal, nu am această convingere pentru că nu avem soluţii definitive care sa o confirme, dar ca o garanţie pentru independenţa judecătorilor vom avea un corp specializat din 20 de procurori, care sa ancheteze presupusele infracţiuni săvârşite de către magistraţi".

Potrivit proiectului, "în cadrul Parchetului de Pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei se înfiinţează o direcţie specializată având competenţa exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru faptele săvârşite de către judecători şi procurori, indiferent de natura şi gravitatea acestora".

Inspecţia Judiciară trece la Ministerul Justiţiei

Ministrul Justiţiei mai a declarat, miercuri, că una dintre modificările propuse la pachetul de legi ale Justiţiei prevede ca Inspecţia Judiciară (IJ) să treacă la Ministerul Justiţiei (MJ).

El a precizat că în România sunt aproximativ 7.000 de magistraţi şi că există 70 de membri ai IJ, care au un rol foarte important.

"Această competenţă a IJ de a verifica proceduri şi celelalte în activitatea magistraţilor vine ca o altă formă de asigurare a independenţei, vine ca un alt mecanism de poziţionare a puterii judecătoreşti în raport cu puterile statului şi în acelaşi timp asigurarea autonomiei independenţei lor de a-şi îndeplini misiunile legale pe care le au", a mai subliniat ministrul Justiţiei.

Parchetul General: "Procurorii nu au fost consultaţi în prealabil cu privire la aceste modificări"

Parchetul General precizează că "a luat act cu surprindere şi îngrijorare'' de modificările anunţate de ministrul Justiţiei

Parchetul General precizează că "a luat act cu surprindere şi îngrijorare" de modificările anunţate de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, susţinând că procurorii nu au fost consultaţi în prealabil cu privire la aceste modificări.

"Ministerul Public a luat act cu surprindere şi îngrijorare de modificările anunţate de ministrul Justiţiei şi asupra cărora procurorii nu au fost consultaţi în prealabil. În acest sens, tragem un semnal de alarmă în legătură cu următoarele modificări: crearea unei direcţii specializate pentru cercetarea magistraţilor (sugerând că problema corupţiei se află în corpul magistraţilor şi nu în exterior, fiind singura categorie profesională din România pentru care ar urma să se creeze o asemenea structură); trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului Justiţiei, numit politic (precizăm că, în ceea ce priveşte procurorii, Inspecţia Judiciară a fost cel mult în subordinea procurorului general, niciodată sub tutela ministrului Justiţiei); respingerea propunerii formulate de Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenţei Justiţiei, de numire a funcţiilor de conducere de la vârful Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, propunere agreată şi de MCV, constând într-o procedură de selecţie transparentă a candidaţilor, realizată de CSM, care ar face propunerea, cu avizul ministrului Justiţiei, numirea fiind făcută de preşedintele României", se arată într-un comunicat al Parchetului General.

Parchetul General enumeră şi alte modificări care "vor bulversa sistemul judiciar", precum: modalitatea de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, promovarea pe loc, condiţiile răspunderii magistraţilor.

"Precizăm că proiectul de modificare a legilor Justiţiei nu ne-a fost transmis până la acest moment şi, după ce vom lua cunoştinţă de conţinutul integral al acestuia, vom formula un punct de vedere complet", mai arată Parchetul General.

Ludovic Orban: "Am discutat cu USR despre depunerea unei moţiuni simple împotriva ministrului Justiţiei"

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, într-o conferinţă de presă, că a discutat cu preşedintele interimar al USR, Elek Levente, despre posibilitatea depunerii unei moţiuni simple împotriva ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, în condiţiile în care modificările aduse legilor justiţiei creează premisele unei "politizări brutale" a justiţiei din ţară şi riscă să afecteze democraţia şi statul de drept.

Orban a spus că, cel mai probabil, parlamentarii PNL, alături de cei de la USR, vor depune o moţiune simplă, întrebat dacă proiectul de modificare a legilor justiţiei ar putea fi subiectul unei moţiuni de cenzură.

Preşedintele PNL a răspuns: "Instrumentul moţiunii de cenzură este un instrument care trebuie folosit atunci când are cea mai mare şansă să iasă. Recunosc că am discutat cu preşedintele interimar al USR despre posibilitatea introducerii unei moţiuni simple împotriva Ministerului Justiţiei şi există posibilitatea de a depune această moţiune simplă, dar obiectivul nostru este să nu fie adoptate aceste modificări".

Ludovic Orban a mai afirmat că modificările aduse legilor Justiţiei "sunt extrem de grave şi creează premisele unei politizări brutale a justiţiei din România, care riscă să afecteze democraţia şi statul de drept din România".

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Vorbeste coruptul despre coruptie.Dece nu se face o analiza si o prezentare privind activitatea(cu bune si rele) a participantilor la alegerile pezidentiale?Dece sa aflam dupa ce a fost ales cat de corupt este presedintele tari?

    1. Presedintele tarii nu Presedintele tari. Vai de capul vostru de semianalfabeti si agramati

      E mai coerent decât marioneta SRI.

    Când Toader spune asta:

    "Am văzut cu toţii faptul că uneori se reclamă în spaţiul public de către judecători că, urmare a unei soluţii sau alta, sunt anchetaţi de către autorii rechizitoriilor ale căror soluţii au fost infirmate." 

     

    Mă așteptam că Iohannis să iasă în curte și să spună că așa ceva nu este un stat de drept și că trebuie găsită o soluție. 

     

    Dar ce să vezi... Iohannis chiar a spus asta, dar cu alte cuvinte. 

    Şeful statului arată şi că "ameninţarea judecătorilor cu răspunderea patrimonială în caz de erori judiciare va avea ca rezultat timorarea magistraţilor şi reducerea independenţei lor". 

     

    Deci, Iohannis pe de o parte, ne spune că modificările propuse sunt un atac asupra statului de drept, iar pe de altă parte ne spune că noi oricum nu avem un stat de drept deoarece avem amenințarea judecătorilor de către procurorii de caz. 

    Greu de tot cu propaganda securistă a DNA și Johannis. Să vedem ce iese în forma finală a legii după consultarea magistraților. Există și oameni foarte decenți printre ei. 

    Vrem curatarea clasei politice ,de corupti incepand cu,Dragnea,Tariceanu .etc vrem in politica oameni nebanuiti de CORUPTIE.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Boromir

Curs valutar BNR

07 Mai. 2021
Euro (EUR)Euro4.9262
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0800
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4941
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6770
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.7720

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Tohani
Cotaţii Emitenţi BVB
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
Cotaţii fonduri mutuale
Energy CEO forum awards
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro