English
Absorbţia fondurilor europene continuă să fie o provocare, dar şi o oportunitate pentru România. La finalul lunii august, pe politica de coeziune, ţara noastră înregistra un grad de absorbţie de 17,1%, peste media Uniunii Europene de 12,3%, însă ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, atrage atenţia că nu este un motiv de triumfalism, ci doar un pas într-un proces ce trebuie accelerat.
Într-un interviu acordat ziarului BURSA şi pe care îl puteţi citi în suplimentul BURSA de astăzi dedicat Fondurilor Europene, ministrul de resort a explicat că aproximativ 20% din alocările PNRR sunt dedicate mediului privat, procent din care avem o componentă exlusivă pentru IMM-uri în valoare de 1,15 miliarde euro şi aproape 5000 de contracte sunt deja semnate. Totuşi, întârzierile mari din programul de digitalizare au pus la încercare răbdarea antreprenorilor, iar ministerul promite că, până la finalul anului, toate proiectele blocate vor fi deblocate printr-un efort comun al instituţiei şi al băncilor partenere.
O altă situaţie bizară în implementarea PNRR certificată de ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene o reprezintă programul prin care companiile erau sprijinite pentru listarea la Bursa de Valori Bucureşti, unde din cele 40 de milioane de euro alocate au fost absorbite doar sume infime şi doar câteva companii se pregătesc să intre în procedura de listare. Totuşi, banii nu s-au pierdut, fiind realocaţi altor priorităţi, iar lecţia învăţată este că sprijinul în astfel de cazuri ar fi trebuit să treacă prin intermediari financiari şi nu direct prin apeluri clasice.
În schimb, instrumentele financiare dezvoltate prin Banca Europeană de Investiţii şi prin Fondul European de Investiţii au adus rezultate vizibile: peste 2000 de IMM-uri au accesat credite cu dobânzi reduse, iar fondurile de capital de risc au atras investiţii de sute de milioane de euro, cu efecte ce se vor resimţi până în următorul deceniu.
Banca de Investiţii şi Dezvoltare, recent consolidată prin fondurile alocate din PNRR şi care urmează a fi capitalizată cu 100 milioane euro tot cu bani de la Bruxelles, devine piesa centrală în noua paradigmă financiară din ţara noastră ce implică finanţări mai rapide, cu granturi de până la 40%, credite ieftine şi o abordare prin intermediari, nu prin minister. Acest model se va reflecta şi în relansarea programului „Start-Up Nation”, care va fi regândit pe bani europeni, cu o componentă mai mică de grant şi o intensitate mai mare a finanţării prin instrumente financiare, astfel încât firmele româneşti să concureze în mod real cu cele vestice.
Transparenţa rămâne un obiectiv prioritar: MIPE promite publicarea unei hărţi complete şi interactive cu toate proiectele finanţate, atât prin PNRR, cât şi prin politica de coeziune, astfel încât presa şi cetăţenii să poată urmări direct cum sunt alocate fondurile şi ce rezultate produc acestea. Dragoş Pîslaru vorbeşte despre o schimbare de paradigmă, de la logica banilor „gratis” la o finanţare competitivă şi sustenabilă, cu reguli mai clare şi proceduri mai rapide, menită să dea IMM-urilor „o gură de oxigen” şi să redea mediului de afaceri şansa de a creşte pe pieţele europene.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
