Cristian Barbu: Investiţii de sute de milioane în stocarea energiei pentru un sistem energetic sigur şi flexibil

Cristian Barbu, unul dintre pionierii energiei regenerabile din România, revine în prim-planul industriei cu o nouă direcţie strategică: stocarea de energie, potrivit unui comunicat emis redacţiei. După ce a fost implicat în dezvoltarea a 9 parcuri eoliene aflate astăzi în operare, prin compania Future Power, Barbu mizează acum pe un segment aflat la început, dar esenţial pentru viitorul sistemului energetic - capacităţile de stocare. Costul estimativ al investiţiei în aceste proiecte este de aproximativ 250.000 EUR pe MW, ceea ce reflectă natura inovatoare şi complexă a tehnologiilor de stocare.

„În al doilea val de regenerabile, am ales să investim într-o linie de business complementară, cea a stocării energiei. Este o direcţie care nu mai poate fi amânată. Noile parcuri eoliene şi fotovoltaice vor genera o producţie intermitentă care va pune o presiune uriaşă pe sistemul energetic naţional", spune Cristian Barbu.

Future Power are în dezvoltare în prezent proiecte de stocare a energiei cu o capacitate totală de 600 MW, iar ţinta este de a ajunge la 1,000 MW în următorii ani. Proiectele vor fi realizate în parteneriat cu alţi investitori strategici din domeniu, atât locali cât şi internaţionali.

Un aspect extrem de important şi rar în contextul actual al infrastructurii energetice din România este că aceste proiecte nu necesită întăriri de reţea pentru punerea în funcţiune, ceea ce oferă un avantaj competitiv major în ceea ce priveşte timpii de execuţie şi costurile de racordare. Primele proiecte au ca termen estimat de punere în funcţiune anii 2026 şi 2028.

Potrivit sursei, piaţa în care activăm este în plină transformare, cu un potenţial uriaş de creştere. În prezent, România are instalate capacităţi de stocare foarte limitate, de sub 10 MW, dar nevoia de echilibrare a sistemului energetic este estimată la câteva mii de MW în următorii 5-10 ani, pe măsură ce ponderea regenerabilelor creşte semnificativ. La nivel regional, România poate juca un rol strategic, devenind un hub pentru producţia şi stocarea de energie curată, ceea ce ar atrage investiţii noi, ar crea locuri de muncă şi ar creşte securitatea energetică.

Valoarea totală a pieţei potenţiale este dificil de estimat exact, dar numai în următorii ani se preconizează investiţii de peste 1 miliard de euro în capacităţi de stocare, luând în calcul proiectele deja anunţate şi licitaţiile pregătite de autorităţi. Această evoluţie este alimentată atât de cererea crescută din partea operatorilor de sistem, cât şi de interesul investitorilor internaţionali. Pentru ca piaţa să se dezvolte la adevăratul său potenţial, ar fi nevoie de un cadru de reglementare mai clar şi mai predictibil, în special în ceea ce priveşte recunoaşterea rolului serviciilor de echilibrare şi remunerarea adecvată a capacităţilor de stocare. De asemenea, simplificarea proceselor de autorizare şi racordare ar accelera considerabil ritmul investiţiilor. România are şansa de a învăţa din experienţa altor pieţe europene şi de a evita blocajele administrative care au încetinit dezvoltarea în alte ţări.

„Vedem o cerere tot mai mare din partea pieţei pentru soluţii de echilibrare. Este o oportunitate nu doar de business, ci o necesitate pentru siguranţa energetică a României", adaugă Barbu.

Conform comunicatului, soluţiile de echilibrare reprezintă mecanismele prin care se asigură un echilibru constant între producţia şi consumul de energie electrică în reţea, în timp real. Odată cu creşterea ponderii energiilor regenerabile - care sunt, prin natura lor, intermitente şi imprevizibile - apar fluctuaţii semnificative în reţea, iar fără capacităţi de echilibrare, aceste fluctuaţii pot duce la dezechilibre grave, avarii şi chiar pene de curent. Sistemele de stocare, precum bateriile, permit absorbţia surplusului de energie atunci când producţia este ridicată şi eliberarea acesteia atunci când cererea depăşeşte oferta, stabilizând astfel reţeaua.

Pentru România, dezvoltarea acestor soluţii este crucială, mai ales în contextul în care tranziţia energetică şi renunţarea la capacităţile clasice pe bază de cărbune pun presiune suplimentară pe infrastructură. Fără un sistem bine pus la punct de echilibrare, riscul de blackout-uri creşte, iar securitatea energetică a ţării este afectată. Prin urmare, investiţiile în stocare nu sunt doar o oportunitate economică, ci o condiţie esenţială pentru funcţionarea sigură şi eficientă a sistemului energetic naţional.

După exemplul altor jucători mari din piaţă, care au început să investească masiv în capacităţi hibride sau proiecte cu baterii - combinaţii între surse regenerabile (eolian, fotovoltaic) şi sisteme de stocare - Cristian Barbu subliniază că direcţia pieţei este clară: integrarea inteligentă a producţiei cu stocarea pentru a oferi flexibilitate şi stabilitate reţelei. Aceste proiecte hibride sunt deja implementate cu succes în ţări precum Germania, Spania sau Marea Britanie, unde dezvoltatorii au înţeles că viitorul stă în capacităţi capabile să răspundă în timp real la cerinţele pieţei de energie. România începe timid să adopte acest model, iar investitorii care intră devreme în această zonă vor avea un avantaj competitiv major.

Cristian Barbu crede că România are şansa să devină un hub regional pentru producţia şi stocarea de energie curată, având una dintre cele mai mari viteze medii ale vântului din Europa de Est, un grad ridicat de radiaţie solară, dar şi o poziţie geostrategică favorabilă.

Transformarea României într-un astfel de hub ar atrage investiţii semnificative în infrastructură, cercetare şi dezvoltare, ar crea mii de locuri de muncă specializate, ar stimula dezvoltarea lanţurilor de aprovizionare locale şi ar spori independenţa energetică a ţării. În plus, România ar putea deveni un furnizor de energie verde pentru pieţele vecine, cu beneficii economice şi strategice pe termen lung.

„Suntem la început, dar ritmul trebuie să accelereze. Cine are curajul şi expertiza să investească acum va fi liderul pieţei de mâine", concluzionează el.