Atacurile cibernetice, de ordinul milioanelor, par a face parte din peisajul digital cotidian, dar ele rămân invizibile pentru ochiul public. Andrea Rigoni, membru senior al Iniţiativei de Securitate Transatlantică la Centrul Scowcroft pentru Strategie şi Securitate al Atlantic Council, avertizează că omenirea trăieşte deja un conflict digital permanent - un război care se desfăşoară fără explozii, dar cu consecinţe potenţial devastatoare. Declaraţiile au fost făcute la Conferinţa de Securitate Cibernetică de la Bucureşti (BCC2025), eveniment organizat de Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), cu sprijinul Centrului Naţional de Coordonare al României (NCC-RO) şi al Asociaţiei Naţionale pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI).
• Războiul invizibil din spaţiul digital
„În spaţiul cibernetic suntem într-un război continuu. Nu o spun eu, o spun oficialii NATO”, a declarat Rigoni. Potrivit expertului, lipsa percepţiei directe asupra ameninţărilor digitale face ca pericolul să fie adesea ignorat sau subestimat. „Nu vezi inamicul venind. Vorbim de milioane, chiar miliarde de atacuri cibernetice, dar nu le vedem. Vedem doar nişte cifre. Este o problemă de percepţie. În spaţiul digital nu ai simţurile antrenate să înţelegi pericolul, iar imaginea pe care o ai este doar o versiune analogică a realităţii”, a explicat reprezentantul Atlantic Council. Pentru a ilustra această idee, Rigoni a făcut o comparaţie între dronele care închid aeroporturi şi viruşii informatici care paralizează infrastructuri critice fără ca publicul să observe: „Aţi auzit vreodată de un aeroport închis pentru un atac digital? Şi totuşi, consecinţele pot fi mai grave decât în cazul unei drone.”
• Companiile - „soldaţi în tranşeele” războiului digital
Potrivit expertului, companiile şi instituţiile care activează în mediul online sunt primele linii de apărare într-un conflict permanent. „Modul în care abordăm securitatea cibernetică e ca şi cum companiile ar fi în tranşee. Da, primesc arme - adică senzori, software, informaţii de la guverne şi furnizori de tehnologie -, dar marea parte a efortului cade pe umerii lor. Spaţiul cibernetic e fragmentat în milioane de tranşee”, a subliniat Rigoni. Această fragmentare face dificilă coordonarea răspunsurilor şi, mai ales, identificarea clară a agresorilor: „În spaţiul fizic poţi trimite un tanc. În cel cibernetic, nu ai cum să intervii direct.” Rigoni s-a arătat sceptic faţă de ideea construirii unor „armate cibernetice” uriaşe, considerând că soluţia nu stă în militarizarea spaţiului digital, ci în creşterea rezilienţei. „Poţi fi de acord sau nu că spaţiul cibernetic e un domeniu de luptă, dar nu poţi trimite soldaţi într-o centrală electrică să apere sistemele informatice. Nu au instrumentele şi nici înţelegerea necesară. Trebuie să investim mult mai mult în rezilienţă - aici Europa are un rol important, dar şi limitări clare”, a spus expertul. El a amintit şi clasificarea recentă făcută de NATO, care consideră spaţiul cibernetic drept al patrulea domeniu de conflict, alături de pământ, mare şi aer, completat acum de spaţiul cosmic.
• Rezilienţa, cheia apărării digitale
Mesajul central transmis de Andrea Rigoni este că rezilienţa - capacitatea de a rezista şi de a se recupera rapid după un atac - trebuie să devină prioritatea numărul unu. „În domeniul digital, operaţiunile ofensive nu funcţionează aşa cum credem. E mai eficient să construim sisteme rezistente, decât să încercăm să răspundem atacurilor. Europa face progrese, dar trebuie să accelerăm investiţiile şi educaţia în acest sens”, a conchis expertul.
Opinia Cititorului