ANALIŞTII, DESPRE CRIZA CREDITELOR ÎN FRANCI ELVEŢIENI:"Este clar că BNR ar fi putut şi ar putea să intervină"

EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 30 ianuarie 2015

Pentru prevenirea situaţiei din piaţa creditelor în franci elveţieni, cursul ar fi trebuit lăsat liber în trecut, "nu controlat de BNR", consideră analistul economic Florin Cîţu. Domnia sa ne-a declarat: "Nu este de ajuns ca Banca Centrală să spună că o monedă nu este sigură şi că prezintă un risc valutar. Banca Naţională trebuia să-i ajute pe cetăţeni să înţeleagă. Să lase cursul liber, nu să îl ţină sub control. Să arate oamenilor volatilitatea reală pe care o poate avea moneda respectivă. Banca Centrală, însă, a intervenit înainte de 2005 de câte ori era nevoie, iar oamenii aveau impresia că riscul valutar nu este real. Acum, spune că nu intervine decât pe cursul leu/euro, invocând libera circulaţie a capitalurilor. Cerem prea mult de la societate".

Pentru prevenirea situaţiei din piaţa creditelor în franci elveţieni, cursul ar fi trebuit lăsat liber în trecut, "nu controlat de BNR", consideră analistul economic Florin Cîţu. Domnia sa ne-a declarat: "Nu este de ajuns ca Banca Centrală să spună că o monedă nu este sigură şi că prezintă un risc valutar. Banca Naţională trebuia să-i ajute pe cetăţeni să înţeleagă. Să lase cursul liber, nu să îl ţină sub control. Să arate oamenilor volatilitatea reală pe care o poate avea moneda respectivă. Banca Centrală, însă, a intervenit înainte de 2005 de câte ori era nevoie, iar oamenii aveau impresia că riscul valutar nu este real. Acum, spune că nu intervine decât pe cursul leu/euro, invocând libera circulaţie a capitalurilor. Cerem prea mult de la societate".

Actualizare 18:23 Scrisoarea unui împrumutat în franci despre "Lagărul CHF"

Una dintre persoanele împrumutate în franci elveţieni a publicat pe Facebook o scrisoare denumită "Lagărul CHF", în care compară instituţia condusă de Mugur Isărescu cu un "doctor Mengele" care face experimente pe români, potrivit site-ului paginadebanci.ro.

Redăm mai jos scrisoarea.

"Lagărul CHF

Scrisoare către copiii mei

Dragii mei,

Vă scriu cu mână tremurândă această scrisoare, ca o mărturie a ceea ce mi se întâmplă azi, 27 ianuarie 2015.

CHF a luat puterea în România şi a hotărât să închidă 75.000 de români, împreună cu familiile lor, în lagărul de exterminare construit ad-hoc cu participarea tacită a celor care conduc ţara. Au fost anii trecuţi unele semnale că CHF iese puternic în faţă, dar am fost preocupaţi cu munca şi creşterea voastră, eram tineri, necopţi, nu am preconizat că o să ne subjuge şi o să atenteze chiar la viaţa noastră.

Vă anunţ că tot ce am construit de-a lungul a douăzeci de ani se dărâmă. Visurile mele de a vă da un impuls în viaţă sunt destrămate. Am muncit degeaba până acum, tot ce am acumulat va fi luat de locotenenţii CHF - aşa numitele bănci comerciale. BNR este şeful lor, un doctor Mengele care a făcut şi face experimente pe noi, chiar dacă este român. El nu aude, nu vede, nu vorbeşte. Dar a lăsat de la sine înţeles că ne merităm soarta. Noi am ales CHF, noi să suferim, acesta este mesajul lui.

Pe unii dintre noi îi duce zilnic la duşuri, unde îi tratează cu Cyclon CHF şi am impresia că ei sunt cei mai fericiţi, pentru că scapă de chin. Noi, cei care trăim zilnic la limita imploziei sufleteşti mai avem speranţa unei eliberări, dar aceasta este atât de departe precum un uliu pierdut printre nori.

Sunt într-o cameră cu aproximativ 30 de persoane. Am fost într-un hangar cu peste 3.000 de oameni, dar ne-au mutat, încearcă să ne întoarcă unii împotriva altora, să ne spargă în grupuleţe, după modelul divide et impera. Niciunul dintre noi nu se simte bine, avem zvârcoliri interioare fantastice şi rar mărturisiri şoptite. Planează asupra noastră umbra deznădejdii. Dar suntem demni. Nu cedăm în faţa lor.

Luptăm pentru drepturile noastre. Pentru dreptul la proprietate. Pentru dreptul la o viaţă decentă. Pentru dreptul de a ne creşte copiii în libertate şi democraţie. Ce frumos! Asta simţim, asta ne suflăm în ureche să nu ne audă ei, când de fapt noi luptăm pentru supravieţuire!

Nu ştiu dacă mai am ocazia să vă scriu şi vă spun cât încă nu am plecat capul să nu faceţi niciodată credit şi să nu credeţi în oamenii care nu au Dumnezeu.

Cât încă am onoarea să mă numesc român, de aici din lagărul CHF, vreau să vă spun că vă iubesc!

Doamne ajută!".

Autorul scrisorii este păstrat sub anonimat.

(Alexandru Costea)

-------------

Actualizare 09:49 Francul scade faţă de euro şi dolar, după mai mult de 9 ore de creştere

Francul elveţian se depreciază în raport cu euro şi dolarul, după ce, timp de peste 9 ore, înregistrase creşteri, potrivit Bloomberg.

Astfel, în jurul orei 9:45, moneda Elveţiei era cotată la 0,9537 euro, în scădere cu 0,26% faţă de închiderea de ieri (0,9562 EUR/CHF) şi la 1,0812 dolari americani, în coborâre cu 0,11% raportat la închiderea şedinţei precedente (1,0824 USD/CHF).

Anterior, la ora 6:09 (ora României), cotaţia franc-euro atinsese maximul provizoriu de 0,9592 EUR/CHF, iar la 8:42 (ora noastră), moneda elveţiană era tranzacţionată la 1,0873 USD/CHF, cel mai ridicat nivel de până acum al şedinţei.

Cotaţiile de astăzi au intrat în declin faţă de cele de ieri în jurul orei 9:20.

(Valentin Busuioc)

---

Deşi au trecut două săptămâni de la izbucnirea crizei creditelor în franci elveţieni (CHF), autorităţile nu au luat, încă, nicio măsură, mulţumindu-se să arunce problema de la una la cealaltă.

Conducerea executivă a BNR a anunţat, ieri, că astăzi va susţine o conferinţă de presă. Potrivit surselor noastre, guvernatorul BNR Mugur Isărescu va vorbi, în cadrul evenimentului, despre problema creditelor în CHF.

Buzduganul l-a aruncat încă de ieri, când a transmis un comunicat de presă în care a precizat, printre altele, că "situaţia creditării în CHF nu reprezintă un risc sistemic (din perspectiva ponderii reduse în PIB), dar adoptarea unor măsuri inadecvate poate induce un astfel de risc".

Afirmaţia a fost interpretată în mod diferit de analiştii economici, unii considerând corect ceea ce spune Banca Centrală, iar alţii, dimpotrivă, sesizând o contradicţie în cadrul frazei de mai sus.

Aceştia din urmă susţin: "Este o asimetrie în declaraţia BNR. Când faci o analiză de risc, te bazezi pe anumiţi indicatori, iar situaţia creditelor în CHF este un risc sistemic în sine. Soluţiile pot rezolva sau agrava situaţia".

În acelaşi timp, analistul Dragoş Cabat explică afirmaţia Băncii Naţionale în felul următor: "Situaţia actuală sau cea viitoare a creditelor în CHF poate să nu reprezinte un risc sistemic, chiar dacă unii nu-şi mai pot plăti, dar dacă se decide conversia împrumuturilor din franci elveţieni în lei, automat va trebui să se ia aceeaşi măsură şi în cazul creditelor în euro şi dolari - altfel ar fi discriminare - şi atunci da, va fi un risc sistemic. Dacă falimentează câteva bănci, situaţia se va propaga în tot sistemul bancar".

Domnia sa apreciază că "BNR nu prea mai are ce să facă acum", dar că ar fi putut "să spună mult mai tare în sistem că acordarea creditelor în CHF presupune un risc valutar ridicat ".

Într-un răspuns transmis deputatului PNL Andreea Paul, Banca Naţională a subliniat: "În ultimii zece ani, în mod constant, BNR a avertizat în public asupra riscurilor aferente împrumuturilor în valută, inclusiv cele în CHF, în cazul persoanelor cu venituri în altă monedă decât cea a creditului. Aceste avertizări repetate au fost diseminate pe mai multe canale de Comunicare: studii (...), conferinţe şi seminarii pe teme de supraveghere şi stabilitate financiară şi colocvii juridice (...), declaraţii în cadrul conferinţelor de presă trimestriale susţinute de către banca centrală, întâlniri lunare cu reprezentanţii ARB şi cei ai unor asociaţii de specialitate (...). O bună parte dintre aceste avertizări au avut loc odată cu prezentarea normelor prudenţiale şi/sau a restricţiilor introduse de BNR".

Dargoş Cabat opinează că Banca Naţională ar fi trebuit ca, printr-un regulament, să ceară băncilor teste de stres din care să reiasă ce se va întâmpla dacă moneda elveţiană se va aprecia sau se va deprecia şi, în funcţie de rezultate, băncile să-şi creeze rezerve pentru sumele respective.

Unii specialişti din piaţă susţin că, "în mod clar", BNR putea să intervină la început, printr-o reglementare internă la nivel bancar sau printr-o directivă în sistem.

Sursele citate ne-au precizat : "Ei (n.r. reprezentanţii BNR) spun că au anunţat (n.r. că este riscant să te împrumuţi în CHF), dar una e să zici şi alta să acţionezi. Faptul că ceea ce s-a întâmplat acum nu este un risc valutar, ci efectul unei decizii administrative (n.r. decizia Băncii Naţionale a Elveţiei - SNB -, care a ridicat pragul impus în 2011), ar fi trebuit să fie un temei pentru ca şi Banca Centrală să intervină. Aceeaşi situaţie a fost şi în 2011 - un alt moment în care BNR ar fi trebuit să intervină, printr-un act administrativ, întrucât ştia că, la un moment dat, decizia luată de SNB se va întoarce împotriva clienţilor şi a sistemului bancar.

Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR a afirmat, săptămâna trecută, la Comisia de buget din Camera Deputaţilor, că Banca Naţională nu avea cum să impună ceva băncilor comerciale, având în vedere libera circulaţie a capitalurilor, Banca Centrală putând fi chiar acţionată în Instanţă pentru acest lucru.

Referitor la acest aspect, în cadrul răspunsului transmis Andreei Paul, Banca Naţională a precizat: "În anul 2007, România a intrat în UE asumându-şi toate responsabilităţile şi libertăţile impuse de această apartenenţă. În consecinţă, BNR a trecut de la un cadru de reglementare de tip administrativ (respectiv, plafonarea rapoartelor serviciul datoriei/venituri şi împrumuturi/garanţii) la o abordare bazată pe autoreglementarea instituţiilor financiare. Limitele explicite pentru rapoartele serviciul datoriei/venituri şi împrumuturi/garanţii au fost eliminate. În schimb, creditorilor li s-a cerut să-şi construiască propriile reguli pentru stabilirea nivelelor maximale ale îndatorării, diferenţiate pe clase de risc ale debitorilor, cu verificarea prealabilă a normelor interne de către BNR şi cu recomandarea de a trece la utilizarea informaţiilor din evidenţele Biroului de Credit pentru persoanele fizice. (...) Pentru menţinerea prudenţei cadrului reglementar, banca centrală şi-a amendat poziţia în 2008. BNR a introdus o nouă abordare bazată pe evaluarea obligatorie a capacităţii debitorilor de a-şi rambursa datoriile folosind un scenariu de stres stabilit de către BNR şi a cerut creditorilor să calibreze nivelul raportului serviciul datoriei/venituri astfel încât debitorii să se încadreze în nivelul maximal al îndatorării pe toată durata creditului în raport cu scenariul de stres. (...) Băncile sunt, prin natura lor şi prin efectul legii, administratori de risc şi îşi asumă riscuri în măsura în care acestea pot fi administrate la nivel general de fiecare instituţie în parte.

Precizăm că BNR, în limitele impuse de legislaţie, nu se poate implica direct în politica de creditare şi nici în cea de marketing a instituţiilor de credit pe care le supraveghează prudenţial şi cu atât mai puţin în cea a entităţilor bancare aflate în altă jurisdicţie de supraveghere. Mai mult, relaţia dintre bancă şi clientul consumator de servicii financiare intră în sfera de acţiune a protecţiei consumatorilor, inclusiv pe segmentul marketingului şi promovării serviciilor şi produselor financiare, fiind sub jurisdicţia instituţiilor abilitate potrivit legislaţiei în vigoare".

În comunicatul transmis, ieri, de Banca Naţională, instituţia spune că protejează stabilitatea sistemului financiar bancar din România "şi, prin aceasta, protejează interesele milioanelor de deponenţi care au depozite în băncile comerciale. Stabilitatea sistemului financiar bancar este esenţială pentru finanţarea creşterii economice, pentru crearea de locuri de muncă, pentru creşterea veniturilor cetăţenilor şi crearea condiţiilor de rambursare a creditelor".

Pe site-ul Băncii Centrale, la rubrica "Rolul BNR", scrie: "este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor întregului sistem financiar, în ansamblul său şi pe componentele sale, deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este preventivă. Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi, precum evaluarea incorectă a riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului, pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi stabilitatea economică".

În opinia analistului economic Ionel Blănculescu, pe măsură ce francul elveţian îşi va reveni, apetitul să se mai adopte vreo soluţie va scădea.

De altfel, deja parlamentarii au lipsit de două ori la rând la şedinţa Comisiei de buget din Camera Deputaţilor.

Ionel Blănculescu ne-a mai spus: "Niciodată nu se iau decizii în momente de criză. Ponderea creditelor în CHF nu este atât de mare încât să se creeze un risc sistemic, dar aici vorbim despre teoria precedentului. O soluţie luată, acum, pe acest tip de credite în valută, se va propaga în toată piaţa. Mâine vor ieşi în stradă cei din asigurări, din sectorul fiscal, din piaţa de capital etc".

Specialiştii: "Sperietoarea pe care o plimbă băncile prin faţa clienţilor este o şopârlă avocăţească"

Tot mai mulţi clienţi împrumutaţi în CHF susţin că au început să primească oferte de la bănci în care li se propune conversia la un curs mai mic decât cel actual, dar că li se pun anumite condiţii, cum ar fi retragerea plângerilor din instanţă sau promisiunea că nu vor mai acţiona în justiţie instituţiile financiare.

Specialiştii spun, însă, că "sperietoarea pe care o plimbă băncile prin faţa clienţilor este o şopârlă avocăţească, pentru că ea nu va ţine în Instanţă".

Aceştia ne-au precizat: "Libertatea de a deschide o acţiune în justiţie este drept constituţional, iar în momentul în care o bancă va merge în instanţă şi va spune că debitorul respectiv a semnat că se angajează să nu o acţioneze în judecată, acest argument va cădea de la primul termen. Limitarea accesului la justiţie este caducă. Băncile folosesc de ani de zile această păcăleală".

Deşi susţine că ceea ce fac, acum, băncile "este de o naivitate infantilă, din perspectiva eficienţei", avocatul Gheorghe Piperea spune, însă, că unele instanţe pot răspunde reclamantului că, odată ce a semnat un document, trebuie să şi-l asume.

Andreea Paul a afirmat, aseară, că situaţia de la bănci este "de două ori mai rea" decât îşi imagina. Domnia sa a subliniat: "Am însoţit azi (n.r. ieri) un client creditat în franci elveţieni la banca Raiffeisen - sucursala din Crângaşi. Familia sa riscă să rămână în stradă cu doi copii mici.

Câteva concluzii legate de discuţia avută:

- creditul a fost acordat după o discuţie de principiu, încă una pentru depunerea documentelor şi semnarea contractului de creditare, fără niciun avans; (...)

- la orice întrebare tehnică, răspunsurile ofiţerului de credite au fost «Nu ştiu. Întrebaţi la centrală», deşi fusese depusă deja o sesizare adresată «centralei» cu o săptămână în urmă;

- alternativele băncii pentru clientul ale cărui venituri nu mai acoperă rata au fost: rata dobânzii diminuată cu 0,5% sau restructurarea creditului, dar fără niciun detaliu legat de impactul efectiv asupra plătitorului sau datoriei finale;

- am vrut să cumpăr franci la casa de schimb valutar a sucursalei: n-au niciun franc; doar din mişcări scriptice (adică din pix), banca câştigă 3% din cursul afişat faţă de cursul oficial al BNR (şi mai mult faţă de cursul de cumpărare), la plata fiecărei rate, pe lângă dobânda efectivă de 7,3%, cât plăteşte acum clientul împrumutat.

În concluzie, mesajul bancherilor că soluţia este negocierea individuală este încă o păcăleală, în condiţiile în care o astfel de soluţie este practic imposibilă".

BNR : "Negocierea oricărei soluţii nu trebuie să afecteze stabilitatea sistemului financiar-bancar"

În comunicatul de ieri, BNR subliniază că există "o multitudine de situaţii individuale specifice (în funcţie de situaţia diferită a veniturilor debitorilor, de particularităţile creditelor, de expunerile diferite ale băncilor), care pot fi abordate cu o serie de soluţii diferenţiate".

În acest context, potrivit Băncii Naţionale, "negocierea oricărei soluţii va avea în vedere să fie bine ţintită către persoanele care au o reală nevoie de a fi sprijinite; să se bazeze pe o împărţire rezonabilă a costurilor ajustării; să nu afecteze stabilitatea sistemului financiar-bancar (adică să nu creeze riscuri pentru milioane de deponenţi); să nu creeze hazard moral - adică să nu genereze aşteptări nerezonabile pe viitor (privind neplata serviciului datoriei) - şi să nu discrimineze debitorii în alte monede (lei, euro, dolari); să nu încalce Tratatul privind Uniunea Europeana şi condiţiile de aderare a României - adică să nu restricţioneze libera circulaţie a capitalului".

Soluţia "identificată" de BNR esta că băncile comerciale vor evalua, de la caz la caz, capacitatea de rambursare a datoriilor de către debitori, în funcţie de veniturile acestora şi de istoricul lor. Propunerile instituţiilor bancare ar urma să fie, printre altele, menţinerea ratelor lunare în lei aferente creditelor în CHF la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014, conversia creditelor din CHF în lei la cursul zilei şi/sau acordarea unui discount privind cuantumul servicului datoriei, reducerea temporară a ratei dobânzii la creditele în CHF pentru compensarea efectului aprecierii CHF sau flexibilizarea mecanismului de rescadenţare şi a duratei în raport cu capacitatea financiară a debitorilor.

Potrivit BNR, în noiembrie 2014, numărul debitorilor persoane fizice cu împrumuturi în CHF era de 75412, iar numărul creditelor în franci elveţieni, acordate persoanelor fizice, era de 80.275. Soldul împrumuturilor externalizate se ridica la 6,1 miliarde lei, din care 2,76 miliarde aferente creditelor în alte valute decât euro (în bilanţul băncilor, creditele în CHF reprezintă 97% din creditele în alte valute decât euro). Reprezentanţii BNR estimează că ar fi fost externalizate 23.000 de credite în CHF, acordate populaţiei.

Francul elveţian a scăzut, ieri, cu 8,84 bani, la 4,2748 lei.

Împrumutaţii în CHF au transmis cereri către bănci solicitând, printre altele, să li se spună dacă le-au fost cesionate contractele de împrumut şi cui. Grupul clienţilor cu credite în CHF au cerut, în scris, Comisiei de buget din Camera Deputaţilor permisiunea să poată participa la şedinţele din comisie. Aceştia pregătesc un protest de proporţii pentru data de 8 februarie.

Ce spun băncile

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) consideră că orice iniţiativă privind conversia creditelor în valută trebuie să ţină cont de principiile stipulate de Directiva europeană nr. 17 din 2014, care stabileşte că operaţiunile de conversie se vor efectua la cursul de schimb de la dată acesteia, a anunţat, ieri, CPBR, într-un comunicat.

Referitor la adoptarea unei eventuale iniţiative legislative care să impună un curs de schimb, altul decât cel al pieţei pentru conversia creditelor acordate în franci elveţieni, comunicatul precizează: "Considerăm că această problemă nu poate fi tratată decât punctual, între băncile care au acordat astfel de credite şi clienţii acestora, pentru găsirea de soluţii viabile. Astfel, băncile membre ale CPBR care au acordat în trecut credite în această monedă menţionează că au demarat deja acţiuni consistente pentru a reduce povara creşterii sumelor de plată ca urmare a aprecierii francului elveţian, atât faţă de leu, cât şi faţă de celelalte valute, determinată de decizia băncii centrale a Elveţiei. (...) Relativ la conversia creditelor în valută în general, făcând excepţie de la cazul particular al celor în franci elveţieni, fiecare bancă membră a CPBR stabileşte propriile priorităţi şi practici de conversie privind stocul existent al creditelor, chiar în absenţa leislaţiei care doreşte să reglementeze în mod specific această posibilitate, însă ţinând cont de normele Băncii Naţionale a României şi de spiritul şi principiile directivelor europene. (...) Băncile au tot interesul de a putea păstra clienţii creditaţi şi de aceea suntem optimişti în formularea celor mai eficiente oferte posibile, care să menţină un echilibru între posibilitatea clienţilor de a-şi plăti împrumuturile şi a băncilor de a-şi limita pierderile cu care se confruntă deja şi a putea continua să contribuie la creşterea economică".

BNR relaxează cerinţele prudenţiale şi de clasificare a creditelor pentru restructurările din cadrul "Electoratei"

Banca Naţională a României va relaxa cerinţele prudenţiale şi de clasificare a creditelor pentru restructurările ce vor fi operate în cadrul "Electoratei" şi pentru împrumuturile convertite în moneda în care debitorul încasează sau are indexate veniturile, potrivit unor proiecte de regulamente publicate, ieri, pe site-ul BNR.

"Din perspectiva Regulamentului BNR nr.16/2012 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi determinarea şi utilizarea ajustărilor prudenţiale de valoare, regimul mai strict aplicabil operaţiunilor de restructurare la calculul filtrelor prudenţiale a fost instituit în scopul contracarării practicilor tot mai răspândite prin care operaţiunile de restructurare erau realizate în scopul eludării cerinţelor prudenţiale. Având în vedere faptul că acest regim ar putea crea impedimente în implementarea unor programe guvernamentale/ iniţiative de natura celor amintite anterior, întrucât regimul respectiv impune o încadrare a performanţei financiare a debitorului mai strictă decât cea anterioară restructurării şi nu recunoaşte efectele pozitive asupra performanţei financiare rezultate în unor măsuri de genul celor amintite este necesară acordarea de exceptări pentru operaţiunile pentru care, potrivit legii, sunt acordate facilităţi fiscale sau alte avantaje debitorilor, persoane fizice, precum şi operaţiunile în cazul cărora valuta de exprimare a creditului acordat unui debitor, persoană fizică, expus la riscul valutar, se înlocuieşte cu moneda în care debitorul generează fluxuri de numerar nete pozitive, în vederea eliminării acestui risc", precizează BNR în cadrul uneia dintre iniţiative, potrivit Mediafax.

Cele mai importante prevederi de la care vor fi făcute derogări se referă la limitarea creditelor de consum la o perioadă de maximum cinci ani şi aducerea de garanţii de 133% la împrumuturile de consum în valută. BNR face derogări şi la prevederile privind fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de îndatorare în cazul creditelor de consum.

Opinia Cititorului ( 9 )

  1. Domnule Isarescu sunt variabilele asa cum principalu sj dobanda sunt elementele de risc PE care le-ati invocat in ordinele PE care BNR le-a emis.Asadar va fi trivial pentru domnul Piperea Sa demonstreze ca virgula comisioanele de administrarenu prezinta un risc sistemic SI pot fi neglijate. Cat desprre cele 30 milioane capital social al BNR nici cu o doza intreaga de pastilute nu am inteles cum faceti raportarea in IFRS. Prost,Mahlzeit:-)

    BNR utilizeaza indiferenent pe ce voce limbaj de lemn cu intelesuri si subintelesuri - as vrea sa vad un articol din presa sau o avertizare facuta la tv in perioada cuprinsa intre 2005 si martie 2008 cu privire la avertismentele la care se tot face referire .

    Solutia care ar putea avantaja toate partile este aceea de a diminua marjele de dobanda si lucrul acesta se poate face , dar nu cu bataia de joc propusa . insa de la 2% incepe sa conteze - de mentionat ca toate dobanzile au fost majorate in 2009 chiar cu acest procent de mai toate bancile , procent abuziv care va fi castigat in toate instantele . Referitor la curs ...BNR intervine pe Euro mereu si in sus si in jos ...la franc nu o face decisituatia nu se compara cu creditele in euro ..tot gogosi ca si cu falimentul si plearea bancilor . Mai lasati-ne tristi dle Isarescu ! si mai ales Vasilescu ... 

    Cei care s-au imprumutat in franci elvetieni au avut de castigat o perioada la inceput, spre deosebire de alti "fraieri" care s-au imprumutat in euro sau lei.

    In acea perioada BNR nu i-a despagubit pe fraierii cu credite in euro si lei. 

    S-a vazut ulterior ca cine rade la urma rade ceva mai bine, nu chiar cu gura pana la urechi, fiindca si creditele in euro tot trebuie platite, insa s-a vazut ca totusi au fost mai intelepti cei care s-au imprumutat in lei sau euro, adica fix asa cum a tot recomandat Isarescu si despre care unii ziceau ca are cine stie ce interese, si ca e mult mai cool sa te imprumuti in franci fiindca e mai ieftin. 

    Asa ca BNR ar putea face multe, dar de ce sa faca? Stiu, suna frumos povestea cu bietii datornici care au copii mici si raman pe drumuri, de parca doar cei cu credite in franci elvetieni au o astfel de problema. 

    Daca BNR intervine in piata spre binele celor catorva zeci de mii de datornici ii dezavantajeaza din nou in mod activ pe exportatori, iar exportatori nu sunt doar firme de miliarde ci si multi simpli angajati care poate ca au si ei datorii si copii mici. 

    Ce ar fi trebuit intr-adevar sa faca BNR, ar fi fost sa le stranga cu usa pe toate bancile straine, ca de fapt aproape toate sunt straine si sa le impuna cum sa isi promoveze serviciile. Nu este adevarat ca BNR nu poate interveni in marketingul bancilor. La fel cum ASF nu permite de exemplu firmelor de brokeraj sa isi faca reclama oricum vor ele, nu permit sa promita marea cu sarea investitorilor la bursa, ci doar intr-un mod foarte restrictiv si controlat, la fel ar fi putut face si BNR. Daca ar fi facut asa, atunci bancile pur si simplu ar fi preferat sa sufle si in iaurt si sa isi avertizeze de zece ori clientii ca s-ar putea arde cu franci. 

    Dar chiar ar fi putut face BNR asa? Adica ar fi putut, dar ar fi fost bine pentru Romania? Si asa multe banci sunt nemultumite de profiturile de doi lei pe care le obtin in Romania, incat toate bancile din Romania la un loc nu obtin profituri nici 10% din cat obtine o firma care vinde telefoane numita Apple, asa ca sunt in orice moment gata sa paraseasca Romania si sa isi mute fondurile acolo unde pot obtine profituri mai bune, adica unde economia se misca cu adevarat. 

    Daca BNR le-ar fi strans prea tare cu usa, cu siguranta ca multe banci nici nu ar mai fi venit in Romania, considerand-o o piata prea mica si prea restrictiva si deci mult prea riscanta. 

    Iar atunci am fi vazut mult mai putine probleme ca cele pe care le vedem azi, dar si mult mai putine credite si mult mai scumpe, am fi vazut mult mai putine blocuri construite, un somaj mult mai mare etc, asa ca BNR a preferat riscul ceva mai mare de a aparea probleme ca cele din prezent, dar sa existe mai multe fonduri straine care pot ajuta economia romaneasca sa se miste si sa creeze valoare.

    1. PROBLEMA ESTE CA S-AU VANDUT ILUZII ...CEA MAI SIGURA MONEDA DIN LUME....CEA MAI STABILA ...

      printre groparii capitalismului in Romania.

      "Ce ar fi trebuit intr-adevar sa faca BNR, ar fi fost sa le stranga cu usa pe toate bancile straine, ca de fapt aproape toate sunt straine si sa le impuna cum sa isi promoveze serviciile. Nu este adevarat ca BNR nu poate interveni in marketingul bancilor." 

      Si eu consider ca BNR are posibilitatilesa rezolve situatia intr-un mod onorabil. Sunt pentru o solutie soft, eleganta.

      Bancile au realizat in 2008 un profit de 1.27 mld euro. Au fost pe profit pina in 2009 inclusiv. Au secatuit pur si simplu tara. Unde s-au mai pomenit dobinzi de peste 20% la lei si peste 10% la euro! 

      Care sunt fraierii care in 2006 au luat un credit ipotecar in lei cu o dobanda de 20% sau in EURO cu 11%?

      In franci era dobanda de 4%, iar in vest de 2% la EURO.

      Nu mai mintiti. 

    Oamenii astia cu credite in franci au facut niste intelelegeri ( contracte ) cu banca pe niste produse, ca peste tot in Europa si in lume.

    Nu i-a fortat nimeni. 

    Fiihdca treaba le-a iesit prost, de unde cei cu franci se considerau in 2007 cei mai isteti; - vor sa plateasca altii, nenorocind ordinea economiei de piata libera a tarii.

    1. Daca clauzele din contracte erau respectate nu se ajungea aici.

      Citeste contracte si dupa aiai sa scri prostii.

      BNR incurajeaza bancile sa NU respecte intelegerile semnate, asta nu este ordine este HOTIE. 

    Prevedere din codul civil.

    Art. 1271 

    Impreviziunea 

    (1) Părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei. 

    (2) Cu toate acestea, dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei, instanţa poate să dispună: 

    a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor; 

    b) încetarea contractului, la momentul şi în condiţiile pe care le stabileşte. 

    (3) Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile numai dacă: 

    a) schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului; 

    b) schimbarea împrejurărilor, precum şi întinderea acesteia nu au fost şi nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil, în momentul încheierii contractului; 

    c) debitorul nu şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor şi nici nu putea fi în mod rezonabil considerat că şi-ar fi asumat acest risc;

    d) debitorul a încercat, într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă, negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a contractului.  

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”
Dtlawyers
BTPay
Apanova

Curs valutar BNR

27 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9486
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2693
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6485
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8647
Gram de aur (XAU)Gram de aur245.2878

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

eximbank.ro
gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro