Analiză Concordia: Criza politică are un preţ; Îl plătesc companiile şi cetăţenii

Confederaţia Patronală Concordia a publicat, pe site-ul oficial, o analiză privind impactul potenţial al actualei crize politice asupra economiei româneşti, concluzionând că riscurile sunt semnificative pe termen mediu şi lung. Documentul citat indică faptul că instabilitatea politică are un cost economic direct şi măsurabil, reflectat în dobânzile la care se împrumută statul, în evoluţia cursului de schimb, în costul creditelor şi în accesarea fondurilor din PNRR.

Potrivit aceleiaşi analize realizate de Concordia, România suportă deja o penalizare zilnică asociată instabilităţii şi suprapunerii de crize, în condiţiile în care dobânzile la care se finanţează statul au crescut cu aproape un punct procentual faţă de februarie, de la 6,4% la 7,31%. Organizaţia avertizează că, dacă instabilitatea persistă, aceste creşteri s-ar putea accentua, ceea ce ar conduce la costuri mai ridicate pentru companii şi la rate lunare mai mari pentru populaţie, potrivit aceleiaşi surse.

Analiza mai arată că moneda naţională ar putea suferi presiuni de depreciere, cursul euro fiind estimat să crească cu 1-2%, de la 5,09 lei spre 5,20 lei. Întrucât România are unul dintre cele mai ridicate grade de transmitere a cursului de schimb în inflaţie din regiune, această evoluţie ar putea avea efecte rapide asupra preţurilor de consum, potrivit aceleiaşi surse. În acelaşi timp, ratele la credite ar putea creşte cu aproximativ 7,5-10%, ceea ce ar reduce veniturile disponibile ale populaţiei şi ar exercita presiuni suplimentare asupra consumului, conform analizei publicate de Concordia.

Pe termen mediu şi lung, analiza Concordia subliniază că riscurile sunt mai ample, în special în ceea ce priveşte stabilitatea fiscală şi ratingul de ţară. Organizaţia avertizează că, dacă această criză compromite reducerea deficitului bugetar, România riscă să piardă statutul de „investment grade”, situaţie care ar creşte semnificativ costurile de finanţare, potrivit documentului citat. Concordia oferă ca exemplu cazul Ungariei, unde o astfel de evoluţie a fost asociată cu o majorare de aproximativ 3 puncte procentuale a costurilor de finanţare, conform aceleiaşi analize.

Aplicat României, un scenariu similar ar genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de peste 100 de miliarde de lei în următorii cinci ani, respectiv +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 şi +33 miliarde în 2030, potrivit calculelor prezentate de Concordia. Pentru a acoperi aceste costuri şi a menţine parametrii bugetari asumaţi, ar fi necesare măsuri fiscale suplimentare, precum creşterea TVA cu aproximativ 3 puncte procentuale sau majorarea altor impozite, conform evaluării realizate de organizaţie.

Analiza Concordia evidenţiază, de asemenea, riscurile legate de fondurile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în funcţie de diferite scenarii. În varianta optimistă, România ar putea pierde minimum 30% din sumele estimate pentru 2026, aproximativ 3,5 miliarde euro, potrivit documentului publicat de organizaţie. În acest caz, fie proiectele sunt oprite, ceea ce ar reduce creşterea economică cu 0,2-0,3 puncte procentuale şi ar diminua veniturile fiscale cu 600-700 de milioane de euro, fie statul acoperă diferenţa din bugetul propriu, ceea ce ar creşte deficitul bugetar la 6,9% din PIB, conform analizei Concordia.

În scenariul negativ, pierderile ar putea ajunge la 50%, echivalentul a aproximativ 5,7 miliarde euro, potrivit aceleiaşi analize. Fără compensare bugetară, creşterea economică ar scădea cu 0,35-0,40 puncte procentuale, iar veniturile fiscale ar fi mai mici cu 1,4-1,5 miliarde euro, în timp ce deficitul ar urca la 6,61% din PIB, conform Concordia. Dacă statul ar compensa aceste pierderi din resurse proprii, deficitul ar depăşi 7,2% din PIB, un nivel considerat dificil de susţinut, potrivit aceleiaşi surse.

În scenariul critic, în care majoritatea reformelor din PNRR nu sunt implementate, pierderile ar putea ajunge la 70%, respectiv circa 8 miliarde euro, potrivit analizei Concordia. În absenţa unei compensări bugetare, produsul intern brut ar scădea cu 0,6-0,7 puncte procentuale, iar veniturile fiscale ar fi diminuate cu 1,9-2,0 miliarde euro, în timp ce deficitul ar ajunge la 6,75% din PIB, conform documentului citat. Dacă aceste pierderi ar fi acoperite din bugetul naţional, deficitul ar putea urca la 7,8% din PIB, crescând riscul retrogradării ratingului de ţară la categoria „junk”, notează aceeaşi sursă.

În concluzie, organizaţia subliniază că efectele instabilităţii politice sunt resimţite atât de companii, cât şi de populaţie, şi că este necesară restabilirea încrederii în mediul economic şi instituţional, conform analizei Concordia. Decidenţii politici au responsabilitatea de a asigura stabilitate şi predictibilitate pentru a limita aceste riscuri, potrivit aceleiaşi surse.