APC solicită ANPC-ului retragerea de la comercializare a douăzeci mărci de oţet

S.B.
Miscellanea / 22 iunie

APC solicită ANPC-ului retragerea de la comercializare a douăzeci mărci de oţet

Asociaţia Pro Consumatori (APC) a lansat pe 24 ianuarie anul curent Campania naţională de informare şi educare a consumatorilor "Atenţie la etichetă!", cu scopul de a atrage atenţia consumatorilor cu privire la importanţa înţelegerii informaţiilor menţionate de producătorii de produse alimentare pe etichetele acestora, potrivit unui comunicat al APC.

Experţii APC au analizat oţetul comercializat în magazinele marilor reţele comerciale. Analiza a urmărit modul în care producătorii de oţet respectă cerinţele referitoare la etichetarea oţetului menţionate în Ordinul nr. 232/2003 pentru aprobarea normelor cu privire la definirea, descrierea şi prezentarea oţetului şi a acidului acetic de calitate alimentară.

Oţetul este produsul obţinut exclusiv prin procedeul biologic al dublei fermentări, alcoolică şi acetică, a lichidelor sau a altor substanţe de origine agricolă.

"Oţetul este un produs lichid acru obţinut din fermentarea acetică (cu ajutorul bacteriei Mycoderma aceti) a alcoolului şi chiar a substanţelor dulci. În limbaj chimic, este o soluţie apoasă de acid acetic (acid slab, cel mai simplu acid din clasa acizilor carboxilici, având formula brută C₂H₄O₂ şi formula chimică CH₃-COOH; numit şi acid etanoic, acidul acetic este un lichid incolor cu miros pătrunzător şi iritant). Oţetul folosit în alimentaţie are cam 5-9 % acid acetic. Oamenii l-au preparat din străvechime şi l-au folosit în diverse scopuri, îndeosebi pentru alimentaţie şi ca agent terapeutic (frecţiile cu oţet sunt binecunoscute suferinzilor de reumatism). Tradiţional se prepară din băuturi alcoolice slabe (vin, bere, sucuri fermentate din alte fructe). Foarte ieftin este oţetul preparat din alcool industrial (preparat din surse variate: fructe, cereale, cartofi, lemn etc.). Prin tradiţie, oţetul din vin a fost cel mai larg folosit. Sunt mai sănătoase varietăţile de oţet preparat din fructe şi alte materii prime valoroase (foarte cunoscut de consumatorii contemporani este oţetul din mere şi miere), pentru că mai conţin şi cantităţi mici de acizi alimentari: citric, malic, tartric etc., dar şi alte componente care dau oţetului arome. În industria alimentară se foloseşte acidul acetic glacial (numit aşa pentru că la temperaturi mai mici de 16,7 grade Celsius acidul acetic pur arată ca o piftie, este "îngheţat") care este mai ieftin şi mai avantajos din punct de vedere tehnologic (se lucrează mai comod şi asigură o conservare superioară legumelor conservate). Mult oţet alimentar este vândul în comerţ preparat prin diluarea acidului acetic.Consumatorii nu trebuie să consume oţet în exces. Organismul omenesc suportă relativ bine mediul acid (în stomac, PH-ul este puternic acid), dar consumul prelungit de produse acre devine dăunător."Prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE Bucureşti.

"Cu toate că pentru mulţi consumatori, oţetul este un produs banal, în realitate lucrurile nu sunt aşa de simple pe cât par la prima vedere. Astfel, există situaţii în care oţetul sintetic este comercializat ca oţet de vin prin colorarea acestuia cu caramel cu sulfit de amoniu sau comercializat ca oţet de vin realizat dintr-un amestec de oţet de vin cu acid acetic glacial. Calitatea oţetului se poate deprecia atunci când după deschiderea recipientului acesta nu este închis bine după fiecare utilizare sau atunci când nu este respectată recomandarea producătorului cu privire la depozitare, oţetul trebuie ferit de razele soarelui şi păstrat într-un loc întunecos la o temperatură cuprinsă între 5°C si 30°C. La achiziţionarea oţetului le recomand consumatorilor să aibă în vedere absenţa aditivilor, ambalajul din sticlă şi orice informaţie care arată că acel oţet este obţinut prin procedeul biologic al dublei fermentări, alcoolică şi acetică. În ultimii ani, se comercializează pe piaţa din România alături de oţetul din vin sau din alte fructe, oţetul balsamic fabricat în Italia, cel de Modena/Reggio Emilia cu IGP/DOP care este fabricat din must de struguri dulci în amestec sau nu cu oţet de vin. Preţul acestui oţet balsamic este unul pe măsura notorietăţii sale, poate ajunge la 800 lei pentru 100 ml. Preţul ridicat în acest caz este justificat prin procesul special de obţinere, numai din must de struguri dulci obţinut din soiul Trebbiano/Lambrusco, care iniţial este fiert până ajunge la consistenţa unui sirop şi este pus să fermenteze în butoaie de stejar/dud/cireş/castan impregnate cu bacteria acetică, de la an la an timp de 25 de ani fiind transvazat în butoaie din ce în ce mai mai mici realizate din specii de lemn de esenţă tare valoroase, rezultatul final fiind un oţet balsamic cu caracteristici organoleptice unice care-i conferă recunoaşterea la nivel mondial. În prezent, oţetul se foloseşte de români pentru a condimenta, a realiza anumite sosuri, a conserva legume (murături) şi foarte rar ca dezinfectant sau soluţie de curăţenie în gospodărie, ultimile două funcţii fiind preluate de soluţii chimice deosebit de toxice pentru consumatori." conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte Asociaţia Pro Consumatori.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
GRAMPET GROUP
Electromagnetica
ifep.ro
UNNPR

Curs valutar BNR

29 Noi. 2021
Euro (EUR)Euro4.9490
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3853
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7366
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8544
Gram de aur (XAU)Gram de aur253.3079

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro