Azamat Zhangulov: "Dacă declaram falimentul Rompetrol în 2010, ce s-ar fi întâmplat cu sistemul bancar şi energetic din România?"

A consemnat ANCUŢA STANCIU
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 9 august 2016

Azamat Zhangulov: "Dacă declaram falimentul Rompetrol în 2010, ce s-ar fi întâmplat cu sistemul bancar şi energetic din România?"

Interviu cu domnul Azamat Zhangulov, senior vice president, KMG International

Povestea Rompetrol intră într-o nouă eră. După o privatizare contestată, un dosar DIICOT de peste 3000 de volume, în care sunt implicaţi politicieni şi foşti miniştri de prim rang, după cea mai mare tranzacţie din România pentru care mulţi oameni de afaceri l-au invidiat pe Dinu Patriciu, conducerea actuală a companiei a anunţat, recent, că intenţionează să dea statul în judecată la Tribunalul Internaţional de la Washington, dacă problemele cu autorităţile noastre nu se vor soluţiona amiabil în următoarele 3-6 luni. Diferendul de arbitraj priveşte tratamentul aplicat de autorităţile române investiţiilor realizate de NC KazMunayGas JSC şi KMG International în subsidiarele din România.

Domnul Azamat Zhangulov, senior vice president, KMG INTERNATIONAL, a avut amabilitatea să ne povestească, într-un interviu, despre situaţia actuală a companiei.

Reporter:Care este alternativa pentru rezolvarea problemelor dintre statul român şi KMG, dacă autorităţile nu vor să aplice Memorandumul de Înţelegere semnat în 2013, în guvernarea Ponta? În afară de procesul pe care intenţionaţi să-l începeţi la instanţele internaţionale.

Azamat Zhangulov: Sunt două lucruri diferite. Procesul este una, Fondul de investiţii este altceva. Şi până acum nu am auzit nici public, nici în discuţiile dintre noi şi reprezentanţii Guvernului că nu se doreşte aplicarea acestei înţelegeri aprobate de forurile legislative.

Nu avem alte cereri pentru a renegocia sau a denunţa acordul. Acesta este încă în vigoare.

Singura cerere pe care am avut-o de la Guvern a fost prelungirea aplicării acestui memorandum, iar noi am acordat deja 12 prelungiri. Sperăm ca aceste întârzieri să fie finalizate la sfârşitul acestui an.

Reporter:Sunt prevăzute penalităţi în Memorandumul de Înţelegere, în cazul în care nu va fi dus la îndeplinire?

Azamat Zhangulov: Memorandumul a fost conceput în aşa fel încât, dacă părţile nu îl pun în aplicare, vor pierde potenţialele oportunităţi şi beneficii directe şi indirecte. Acestea există atât pentru statul român, dar şi pentru noi ca partener în acest acord.

Înţelegerea semnată în 2013 include tranzacţii echitabile între stat şi compania noastră, desfăşurate în condiţii obiective.

Reporter:Când aţi fost chemat la DIICOT, în primăvara acestui an, v-au înştiinţat procurorii despre începerea un nou dosar Rompetrol, legat de Memorandumul de Înţelegere semnat în guvernarea Ponta?

Azamat Zhangulov: Nu. În luna mai, când am fost la DIICOT, am fost înştiinţat că firma KMG a devenit parte civilă a investigaţiilor penale care urmăresc evenimente în care este implicată compania Rompetrol, în perioada 1998-2003. Nu avem cunoştinţă despre altceva.

Reporter:În presă s-au vehiculat astfel de informaţii.

Azamat Zhangulov: Sigur, am citit şi noi însă nu putem comenta nişte informaţii neasumate oficial.

E important de precizat faptul că grupul KazMunayGas a devenit acţionarul majoritar al The Rompetrol Group ("TRG") în 2007 drept cumpărător de bună credinţă: (1) TRG avea titluri de proprietate valide, fără sarcini fiscale sau de natură judiciară, asupra filialelor din România ca şi a activelor lor, (2) fusese emis la acea dată certificatul valid final de execuţie a obligaţiilor post-privatizare pentru Petromidia de către AVAS, autoritatea competentă în materie, şi (3) exista o convenţie de emisiune de obligaţiuni aprobată de Parlamentul României, avizată de Consiliul Concurenţei, şi promulgată ca lege de Preşedintele Băsescu în 2005.

Reporter:Cum comentaţi relaţia cu autorităţile române? La un moment dat aţi declarat că statul nu-şi respectă promisiunile şi că, momentan, şi-a îngheţat angajamentele faţă de KMG. A doua zi, Ministerul Energiei anunţa că a ales SAPE pentru negocierile în cadrul Memorandumului de Înţelegere. La prima vedere, pare un deficit de comunicare.

Azamat Zhangulov: Există comunicare între noi şi minister şi am spus acest lucru de mai multe ori. Cred că oamenii au nevoie să înţeleagă substanţa discuţiilor, dificultăţile pe care le-am avut şi faptul că nu este uşor nici pentru noi, nici pentru Guvern să acţionăm în acest sens.

Dar nu ne contrazicem cu autorităţile. Am spus mereu că suntem pe cale să punem în aplicare memorandumul. Însă cererea noastră a fost ca acest lucru să se întâmple cât mai rapid şi mai eficient.

Faptul că Ministerul Energiei a vrut să fie transparent şi a anunţat că a ales SAPE să negocieze cu noi cred că este un semnal bun. Opinia mea este că statul ar trebui să facă mai multe lucruri, nu doar în raport cu firma noastră. Ar fi mult mai bine dacă lucrurile s-ar întâmpla mai eficient, la timp, nu după doi ani şi jumatate de la aprobarea unei Hotărâri de Guvern, deoarece în fiecare zi pierdem oportunitatea de a crea valoare.

Nu cred că se va împotrivi nimeni dacă mâine vom declara că demarăm o serie de investiţii, pentru crearea de locuri de muncă, pentru ca furnizorii să crească alături de noi. Poate unii dintre ei vor veni la ziarul dumneavoastră să vă arate că le creşte business-ul în ansamblu, în ţară, şi acesta este unul dintre lucrurile pe care am fi fericiţi să le anunţăm.

Nu suntem însă fericiţi să anunţăm că este posibil să intrăm în procedura de arbitraj. Nu asta ne-am dorit atunci când am investit în România. Procedura de arbitraj vizează tratamentul discriminatoriu şi abordările abuzive suportate de filiale ale grupului KazMunayGas, situaţii care pot şi trebuie să fie corectate pentru siguranţa investiţiilor noastre viitoare şi ale partenerilor de dezvoltare în România.

Reporter:Având în vedere schimbările din ultimii ani, scăderea preţului petrolului, efectele crize economice, problemele geo-politice, sechestrul pe activele Rompetrol, credeţi că înfiinţarea acestui fond de investiţii mai este oportună?

Azamat Zhangulov: România reprezintă, încă, unul dintre cele mai bune locuri pentru investiţii pentru că există o mulţime de lucruri ne-explorate sau care nu au fost finalizate. De exemplu, infrastructura din România nu este atât de bine dezvoltată, ceea ce reprezintă o oportunitate de investiţii.

Crearea fondului este o şansă pentru toată lumea, având în vedere poziţia strategică a României. România este în Europa, are acces la Marea Neagră, la fluviul Dunărea, care este un bun canal de comunicare şi transport al bunurilor către Europa de Vest. Sper că această oportunitate va fi descoperită mai repede în comparaţie cu ţările vecine, pentru ca rutele de transport principale să treacă prin România şi nu prin alte state.

Opinia noastră este că structura fondului de investiţii, în care statul român va deţine un pachet, ca partener, oferă siguranţa că acest tip de investiţii nu va fi finanţat din banii statului. E ca şi cum ar veni cineva să construiască un magazin în curtea ta, face comerţ şi îţi va da o parte din profit, fără ca tu să faci nimic. E vorba doar de exploatarea poziţiei.

Noi, ca afacere, căutăm oportunităţi, ceea ce este un lucru normal. Avem obligaţia să sesizăm dacă există loc de afaceri sau dacă putem crea o afacere. Nu facem acest lucru dezinteresat.

Avem o aprovizionare stabilă cu ţiţei din Kazahstan. Aceasta este baza pentru echipa noastră de management, pentru operaţiunile noastre, ceea ce ne oferă nişte idei despre cum am putea să ne dezvoltăm în viitor. Mai avem un potenţial beneficiu pe care îl putem folosi şi explora prin prisma relaţiilor cu diverse organizaţii finanţatoare. Acum există un trend pentru investitorii chinezi, care caută parteneri credibili pentru a intra în parteneriate.

Înţelegerea dintre firma noastră şi compania chineză CEFC este foarte interesantă pentru ambele părţi şi ar trebui să fie interesantă şi pentru locurile în care urmează să investim.

În mod normal, este exact opusul a ceea ce se întâmplă în România - guvernele se luptă să aducă investitori pe teritoriile lor. Simţim că, în urma discuţiilor cu alte guverne din zona Mării Negre (Bulgaria, Georgia şi altele), acestea sunt foarte interesate să îşi prezinte mediul de afaceri investitorilor ca fiind în siguranţă, de încredere şi pozitiv.

Reporter:Chiar dacă vreţi sau nu, problema statului cu Rompetrol va deveni subiect electoral. Probabil, din cauza aceasta, fiecare guvern va încerca să amâne decizia. Ce credeţi că se va întâmpla anul viitor?

Azamat Zhangulov: Am spus de mai multe ori că ne dorim să rămânem deasupra oricăror dispute de natură politică. Noi discutăm cu Guvernul României. Nu cred că se mai pot amâna aceste decizii pentru că asta ar genera mai târziu costuri mari pentru statul român. Există un calendar care trebuie respectat, lucru confirmat de curând şi de reprezentantul Guvernului. De aceea noi încercăm să urgentăm rezolvarea problemelor, să subliniem că nu pot exista prelungiri la nesfârşit.

Reporter:Generalul Wesley Clark a fost consultantul KazMunayGas, direct sau indirect, în timpul semnării Memorandumului de Înţelegere?

Azamat Zhangulov: Orice companie de talia noastră lucrează cu mai mulţi consultanţi în diverse domenii. Este ceva normal. Generalul Wesley Clark face parte din boardul multor companii, domnia sa este o persoană activă în această zonă şi are o vastă experienţă.

Reporter:În septembrie 2010, KMG a operat conversia în acţiuni, parţială, a obligaţiunilor nerăscumpărate de la stat şi majorarea capitalului social, deşi Ministerul Finanţe v-a cerut plata integrală a datoriei, aşa cum susţin şi stenogramele dintre Traian Băsescu şi Sorin Blejnar. De ce credeţi că autorităţile române au schimbat regulile jocului în 2010 şi pretind acum un prejudiciu din această conversie?

Azamat Zhangulov: Nu există niciun prejudiciu din această conversie. Aşa cum v-am spus şi mai devreme, dosarul DIICOT se referă la chestiuni ce s-au petrecut în 1998 - 2003.

În privinţa conversiei din anul 2010 avem peste 40 de decizii judecătoreşti care confirmă că tot ce a făcut compania a fost corect şi legal.

În 2010 am optat pentru această variantă, care era asigurată prin legea şi documentele aferente emisiunii de obligaţiuni. Erau mai multe modalităţi să facem acest lucru: răscumpărare integrală în cash, răscumpărarea parţială în cash cu conversie a restului, sau conversie integrală în acţiuni. Obligaţiunile reprezintă instrumente financiare, iar noi le puteam răscumpăra pe toate sau doar o parte.

Conform documentului semnat în 2003 de Guvernul României, aprobat de Parlament, promulgat de Preşedinte şi care are statut de lege - cea mai înaltă formă de legiferare - se preciza clar că noi aveam dreptul nemijlocit să alegem una dintre soluţii.

La acea vreme, autorităţile din România ne-au întrebat dacă suntem dispuşi să răscumpărăm toate obligaţiunile. Iar noi le-am răspuns că nu ne permitem să o facem în integralitate pentru că profitabilitatea companiei era mult mai mică decât în 2003, când a fost semnată înţelegerea de conversie.

Profitabilitatea companiei era negativă în 2010. În perioada 2003-2010, Rompetrol a avut pierderi de sute de milioane de dolari şi avea mare nevoie de investiţii. Trebuia să investim, în fiecare an, până la 200 de milioane de dolari pentru a ne alinia şi menţine standardul Euro 5, dar şi pentru a combate evoluţiile negative de pe piaţă.

În 2010, lumea era în continuare în criza economică mondială, iar România pierdea locuri de muncă şi se tăiau pensii şi salarii. În condiţiile de piaţă de atunci, am ales să facem o plată parţială în cash, astfel încât să putem să ne continuăm investiţiile, să mergem mai departe cu activitatea, să aprovizionăm rafinăria cu ţiţei.

Pe noi ne intereseză să avem o afacere sustenabilă şi ne-am preocupat constant de bunăstarea firmei. Nici în 2013 Rompetrol nu devenise profitabilă.

Industria europeană de rafinare a continuat să sufere între 2010 şi 2014, înregistrând pierderi uriaşe. În total în jur de 15 rafinării s-au închis în Europa în această perioadă.

Reporter:Dar industria europeană de rafinare îşi revine acum.

Azamat Zhangulov: De fapt nu este o revenire, dar rafinăriile care nu şi-au încetat activitatea merg mai bine acum. Cu siguranţă, nu vor mai exista rafinării noi în România. Şi nu veţi asista la revenirea rafinăriei RAFO sau Arpechim, pe baza contextului actual îmbunătăţit.

Noi, chiar şi în prezent, avem o responsabilitate socială faţă de cei 6000 de angajaţi şi familiile acestora, dar şi pentru cele 50.000 de persoane care depind de activităţile şi operaţiunile noastre.

Ce să facem? Să anulăm toată această istorie şi să cedăm statului român partea noastră, pentru ca apoi să-i pretindem recuperarea tuturor investiţiilor pe care le-am făcut? E posibil şi acest lucru, se poate face şi putem explora legal această posibilitate.

Sau putem să avem un acord cu statul român asupra unor termeni care să ne permită să ne continuăm activitatea, pentru că noi considerăm că suntem o companie bună. Plătim toate taxele pe care le avem de plătit, respectăm toate legile, facem totul aşa cum trebuie. Ne comportăm ca un bun angajator, achităm salariile la timp, ba chiar şi creştem veniturile salariaţilor.

Dar ne aşteptăm la un tratament normal din partea autorităţilor. Am cumpărat drept cumpărători de bună credinţă grupul Rompetrol în 2007 şi avem toate documentele emise de instituţiile statului român care arată că privatizarea a fost făcută corect.

Reporter:Aţi plătit o sumă uriaşă!

Azamat Zhangulov: E adevărat. Multe tranzacţii la acea vreme erau făcute la un preţ ridicat. Amintiţi-vă de oamenii de afaceri străini care investeau în sectorul imobiliar din România. În perioada pre-aderare, România a fost foarte atractivă pentru investitori şi toată lumea se aştepta ca lucrurile să continue în aceeaşi manieră.

În cazul nostru, a fost uimitoare doar valoarea tranzacţiei.

În 2006-2007, investitorii, care au crezut în România, erau puternic atraşi de ideea că ţara dumneavoastră va face parte în curând din Uniunea Europeană, că va juca după aceleaşi reguli ca Uniunea Europeană. Aceasta era, în mare, viziunea investitorilor care plasau bani în această ţară.

Acum vrem să vedem că investitorii sunt stimulaţi, că rata de investiţii străine directe va creşte, că mai mulţi investitori străini vor să facă afaceri în România. Poţi avea afaceri de succes, dacă asiguri mediul de afaceri necesar.

Reporter:Unul dintre cei mai virulenţi critici ai memorandumului cu Rompetrol a fost Traian Băsescu, care a făcut deseori referire la un posibil dosar penal pentru Victor Ponta. Există surse care susţin că Traian Basescu a fost supărat ca nu a reuşit să convingă autorităţile de la Astana, în 2010, în legătură cu această conversie. Cum comentaţi atitudinea preşedintelui atât publică, cât şi în stenograme, legată de Rompetrol?

Azamat Zhangulov: Repet, ne dorim să rămânem deasupra oricaror dispute interne. Ştiu însă că au existat întâlniri între domnul Traian Băsescu şi preşedintele Kazahstanului în cadrul OSCE şi că subiectul KazMunaiGaz a fost adus în discuţie.

Linia de aborare a acestui subiect a fost că vom acţiona în deplin acord cu legislaţia în vigoare şi cu acordurile care au fost semnate şi agreate între companie şi stat.

Acestea fiind spuse, anume că vom urma cerinţele stabilite prin legile în 2003 şi 2005 - la care KazMunaiGaz nu a fost parte, ci doar trebuia să le implementeze aşa cum au fost redactate din punct de vedere legal -, nu pot să îmi dau cu părerea despre nemulţumirea unei persoane.

Când semnezi ceva cu mâna ta, dar nu eşti mulţumit de document, nu poţi să acuzi compania că a făcut ceva greşit. Nu poţi să ne pretinzi că am făcut ceva greşit când noi nici nu am fost cei care au semnat acest document. Noi doar l-am executat aşa cum era scris. Aceasta era datoria noastră şi asta am făcut, respectând totul ca la carte.

Acestea fiind spuse, noi asta am facut. Am respectat toate legile emise de statul român în privinţa noastră.

Ştiu însă şi că presedintele României a promulgat aceste legi. Mai mult nu pot comenta.

Întotdeauna ne-am respectat angajamentele aşa cum au fost convenite.

Reporter:Care este stadiul actual al creanţei Libia?

Azamat Zhangulov: La finele lui 2014, societatea Oilfield Exploration Business Solutions ( fosta Rompetrol SA) a fost obligată, în solidar cu alte persoane fizice, de către Curtea de Apel Bucureşti la plata sumei de 58,5 milioane USD, la care se adaugă dobânda legală calculata începând cu data de 05.01.2001.

Sub denumirea de "creanţa Libia", decizia instanţei a vizat acţiuni din perioada 1999 - 2001, cu mult înainte de 2007 - momentul când KazMunayGas a devenit acţionarul majoritar al grupului de societăţi din care face parte şi Rompetrol SA.

Până la finele lui 2015, societatea a plătit aproximativ 16% din suma principală stabilită şi impusă de Curtea de Apel (circa 9,3 milioane USD). În urma contestaţiilor depuse de societate pentru recalcularea sumelor adiacente (dobânda legală din perioada 2001- 2014), cuantumul acestora pretins de ANAF a fost ajustat de Judecătoria Sectorului 1 de la 774 milioane lei la 298 milioane lei.

Trebuie spus însă şi că aceste sume nu reprezintă obligaţii fiscale restante pentru activităţile şi operaţiunile curente ale societăţii, ci un prejudiciu rezultat în urma unei sentinţe penale definitive şi irevocabile.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 9 )

  1. boardul (nu bordul)

    Domnuel Azamat Zhangulov, oriunde in lume, daca vreti onorabilitate si credibilitate in business, platiti-va datoriil!!!!Restul, cu istoria contrafactuala, ce s-ar intampla daca...incercati la scolile primare sau gradinite!!!!Sincer, eu nu cred ca aveti o educatie minimala de business!!!

    1. Sesizez numai mesaje negative, nefondate, ganditi-va in primul rand la impactul social in caz de oprire rafinarie, ganditi-va la lucrurile bune realizate.

      Stiti ca Rompetrol este singurul producator de Bitum si polimeri din Romania? Stiti de investitiile facute in ultimii ani de catre KMG care au ajutat rafinaria petromidia sa fie printre cele mai performante si eficiente rafinarii din Sud Estul Europei?

    Cum era normal!

    Nu e tarziu nici azi! 

    cum este cu ordonanta 92/2003? s-a uitat de ea, de materialul care a fost publicat in legatura cu ea de ziarul "Bursa"?

    Analizati-i putin figura, cititi-i indignarea ca li se sifoneaza afacerile. 

    Daca ... se dovedeste ca "certificatul valid final de execuţie a obligaţiilor post-privatizare pentru Petromidia de către AVAS, autoritatea competentă în materie" a fost obtinut prin mita si coruptie la presiunea pm de atunci ce se intampla ? Cand legea nu permitea majorarea capitalului prin reevaluare de active, TRG a reevaluat aerul din depozitele VEGA si lea adus aport la capitalul RRC, apoi a dat cu ele in piata in celebra zi neagra pentru piata de capital cand a sarit stecherul din priza la bvb.

    Cand faci o astfel de tranzactie ai facut inainte un due dilligences nu vii acum si spuidoar ca tu ai fost de buna credinta.. Iar acea tranzactie a avut loc in afara Romaniei ca nu a incasat nici un euro impozit. Asa ca daca... 

    Aveti idee cate locuri de munca sunt create de KMG (Rompetrol) ?

    Sunteti constienti cu cat contribuie Romeptrol la bugetul de stat? 

    1. Nu suficienti.!!!Daca stati numai pe pierdere cred ca nu prea platiti impozit pe profit.Oricum daca plecati dvs. vor veni alti care POATE isi vor plati datoriiile si vor fi mai CORECTI. ZIC POATE!in rest toata stima pt. businesul dvs. vad ca va cumpara chinezii la bucata sau engros...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
csalb.ro
BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

01 Iul. 2022
Euro (EUR)Euro4.9461
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7286
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9311
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7088
Gram de aur (XAU)Gram de aur273.0029

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro