Blocajele din reţelele Europei Centrale menţin preţul energiei electrice ridicat în Estul Europei

Europa de Est are un preţ al energiei electrice pe pieţele PZU mai ridicat decât Europa de Vest, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei de Asociaţia Energia Inteligentă. Preţul ridicat se datorează creşterii continue a cererii de energie electrică din zona estică, ca urmare a creşterii importurilor de energie electrică în Ucraina (din cauza distrugerii infrastructurii de producere a energiei electrice) şi în Republica Moldova (din cauza reducerii cantităţilor de gaze care ajung în această ţară pentru producerea de energie electrică). Această situaţie a venit la pachet cu blocajele de capacitate în reţeaua ţărilor Europei Centrale (Austria, Slovacia, Ungaria).

După sincronizarea Ucrainei şi a Republicii Moldova cu reţeaua europeană (martie 2022, în regim de urgenţă), fluxurile de energie din regiunea estică au crescut, deoarece Ucraina şi Republica Moldova au început să importe energie prin Ungaria, Slovacia şi din ţara noastră, conform AEI.

În comunicat este precizat că noile fluxuri din Europa de Est au:

*crescut sarcina pe liniile de interconectare est-vest (Austria, Slovacia, Ungaria - nod central al reţelei ENTSO-E);

*făcut redispecerizarea mai dificilă (operatorii de sistem au trebuit să limiteze transferurile disponibile între anumite zone, pentru stabilitate);

*accentuat diferenţele de preţ între Europa de Vest (unde reţeaua este densă şi interconectată) şi Europa de Est (unde există gâtuiri ale reţelei).

Restricţiile de export din ţările din zona centrală a Europei sau capacitatea limitată de transfer au determinat ca fluxul de energie mai ieftină dinspre zona „de surplus” spre zona mai „deficitară” să fie restricţionat. Drept rezultat, au fost reduse posibilităţile ca preţurile din zonele estice să se „egalizeze” cu cele din Vest, pe fondul creşterii cererii de energie electrică, ca urmare a importurilor din Republica Moldova şi Ucraina. Situaţia a creat o protejare a creşterii preţului energiei electrice în ţările din Europa de Vest şi a determinat o creştere a preţurilor în Europa de Est, se mai arată în comunicat.

Potrivit informaţiilor AEI, nu există dovezi publice sau investigaţii oficiale care să indice că ţările din Europa Centrală au introdus sau menţinut intenţionat aceste limitări pentru a favoriza statele vestice, însă acestea au determinat o creştere a preţului energiei electrice în Europa de Est. Disparitatea „imensă” a preţurilor, în principal în Bulgaria, Grecia şi în ţara noastră, faţă de restul ţărilor, se bazează pe o varietate de factori, atât „aparenti, cât şi ascunşi”, de natură climatică, geopolitică şi structurală (amestec de producţie, reţele, interconexiuni). Cu alte cuvinte, efectul blocajului curgerii energiei ieftine din vestul Europei către Estul Europei este real, însă intenţia nu este dovedită. Blocajul provine mai degrabă din:

*subdimensionarea istorică a reţelelor;

*întârzieri în proiectele de interconectare (inclusiv cu Ungaria şi Slovenia);

*fluxuri neplanificate dinspre Germania şi Cehia („loop flows”);

*creşterea bruscă a cererii în Sud-Est (inclusiv din cauza tranzitului către Ucraina).

În urma unei analize AEI, se poate observa că preţurile au fost mai mari în Est:

*2022: Estul a fost uşor mai scump decât Vestul (+16 euro/MWh, în medie), pe fondul şocului gazelor şi al disfuncţiilor regionale;

*2023: diferenţa s-a redus la un nivel de 6 euro/MWh;

*2024: preţul PZU din Est a devenit din nou mai mare decât cel din Vest, atingând cea mai mare valoare din această perioadă, de 21 euro/MWh.

Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a solicitat Uniunii Europene un mecanism de compensare pentru statele din Estul Europei, afectate de blocajele de reţea şi de preţurile mai ridicate la energia electrică, se mai precizează în comunicat. România a argumentat că diferenţele persistente de preţ, chiar şi de peste 20% faţă de Vest, sunt generate de congestiile din infrastructura de transport din Europa Centrală, nu de piaţa locală. Propunerea a fost urmată de acţiuni concrete la nivel european abia în luna decembrie 2025, când ministrul Ivan a discutat despre construirea Magistralei Energetice Austria - România. În lipsa unui mecanism de compensare, România continuă să suporte consecinţele unui sistem de piaţă fragmentat, în care preţurile energiei din Est rămân semnificativ mai mari decât în statele vestice.