Bursele se înviorează după discursul lui Trump la Forumul Economic Mondial

Discursul ţinut de Donald Trump la Davos în care preşedintele american a anunţat că nu va folosi forţa în Groenlanda, dar a solicitat negocieri imediate pentru achiziţionarea teritoriului autonom care face parte din Regatul Danemarcei, a inversat scăderile pieţelor de acţiuni europene din prima parte a zilei. În acelaşi timp, bursele din Statele Unite au deschis şedinţa de tranzacţionare în creştere, după scăderile abrupte din sesiunea anterioară, cele mai mari din noiembrie anul trecut.

Indicele paneuropean Stoxx 600 înregistra o apreciere uşoară la ora 17:30 (ora ţării noastre), în timp ce indicele DAX, al pieţei germane, era în scădere cu 0,4%. Indicele londonez FTSE 100 avea o apreciere de 0,18%, în condiţiile în care toate cele trei coşuri de acţiuni europene s-au aflat în teritoriu negativ pe parcursul zilei. În Statele Unite, indicele S&P 500 înregistra o creştere de 1,11%, Dow Jones se aprecia cu 1,04%, iar Nasdaq Composite avea un avans de 1,21%, la ora menţionată. Cu o zi înainte, două dintre cele mai importante coşuri de acţiuni din Statele Unite au consemnat scăderi de peste 2%, conform datelor Investing.com.

Este un nou episod de volatilitate apărut în urma declaraţiilor lui Donald Trump, care, recent, a ameninţat cu relansarea unui război comercial cu Europa, pe fondul intenţiei administraţiei americane de a prelua Groenlanda, situaţie ce riscă să submineze alianţa politică şi militară care a stat la baza securităţii occidentale timp de decenii. Pieţele financiare au reacţionat prin creşteri ale randamentelor titlurilor de stat americane cu maturităţi lungi, în timp ce dolarul s-a depreciat, iar aurul şi argintul au atins maxime istorice, investitorii căutând refugiu în metalele preţioase, potrivit Reuters.

• Tranzacţia ”Vinde America”

Ameninţările lui Trump au readus în prim-plan discuţiile despre strategia ”Vinde America”, apărută după anunţul tarifar de ”Ziua Eliberării” din aprilie anul trecut, pe fondul retragerii investitorilor din activele americane, conform Reuters.

Ray Dalio, fondatorul Bridgewater Associates, spune că demersurile agresive ale preşedintelui american Donald Trump în direcţia anexării Groenlandei pot determina guvernele străine şi investitorii să-şi reevalueze apetitul pentru activele din Statele Unite.

”Dincolo de deficitele comerciale şi de războaiele comerciale se află capitalul şi confruntările pentru capital. Când vorbim despre aceste conflicte, nu putem ignora riscul unor războaie ale capitalului, care să se materializeze într-o scădere a apetitului pentru datoria SUA”, a spus Dalio, citat de CNBC, referindu-se la situaţia în care banii înşişi devin o armă.

Randamentul titlurilor de stat americane pe zece ani se situa ieri, la ora 15:00, la 4,28%, în uşoară scădere fata de maximele de 4,31% din primele zile ale săptămânii, cele mai ridicate niveluri din septembrie anul trecut, ceea ce indică că investitorii globali vând datorie guvernamentală americană pe termen lung şi cer randamente mai ridicate, chiar în timp ce Rezerva Federală reduce dobânzile, scrie Forbes.

Indicele Dolarului American, o măsură a evoluţiei monedei Statelor Unite faţă de un coş format din alte şase monede, era în stagnare ieri, la ora 18:00, după o scădere abruptă cu o zi în urmă, moneda SUA depreciindu-se masiv în prima parte a anului trecut. Dolarul este, în prezent, moneda de rezervă a lumii, o mare parte din comerţul şi finanţele globale desfăşurându-se prin intermediul său, în vreme ce aproape 60% din rezervele băncilor centrale la nivel mondial sunt deţinute în dolari americani. Acest lucru oferă Washingtonului o influenţă majoră asupra sistemului financiar global, însă, în acelaşi timp, creează şi o vulnerabilitate. Dacă tensiunile geopolitice se intensifică, investitorii străini pot decide să evite activele denominate în dolari sau chiar să le vândă.

”Atunci când apar conflicte geopolitice internaţionale, chiar şi aliaţii nu mai doresc să deţină datoria unii altora. Preferă să se îndrepte către o monedă dură (n.r. în sensul de active de refugiu din afara sistemului financiar, precum aurul). Este logic, este un fapt şi se repetă de-a lungul istoriei mondiale”, a spus Dalio citat de Forbes, care preia CNBC.

Aurul era în creştere cu 1,52% ieri, la ora 18:00 (a României), tranzactionându-se la 4.838 de dolari pe uncie, după ce bifase al treilea record istoric zilnic consecutiv, în vreme ce argintul s-a depreciat cu 1,3%, la 93,180 dolari pe uncie, conform datelor Trading Economics.

• Guggenheim Partners Investment Management: ”O parte din fluxurile de capital din străinătate este posibil să nu mai ajungă în Statele Unite”

Donald Trump a dat dovadă de flexibilitate în privinţa tarifelor atunci când pieţele au fost supuse unei presiuni puternice, însă analiştii şi investitorii se tem că acum va fi nevoie de o volatilitate mult mai accentuată până când situaţia privind Groenlanda va fi clarificată. Temerile au fost amplificate de faptul că mişcările se manifestă simultan pe mai multe tipuri de active, scrie Reuters.

Peter Tuz, preşedintele Chase Investment Counsel, evaluează dinamica de până acum ca fiind oarecum similară cu cea de anul trecut. ”Piaţa a atins un vârf la sfârşitul lunii ianuarie, începutul lunii februarie. Apoi, pe măsură ce ştirile despre tarife au ajuns pe prima pagină a ziarelor, piaţa a suferit o corecţie destul de consistentă. Sper să nu se dovedească la fel de dramatic”, a spus Tuz, citat de publicaţia menţionată.

Trei ani consecutivi de randamente de două cifre au împins evaluările pieţei din SUA la niveluri foarte ridicate, făcând ca acţiunile să devină vulnerabile la veşti nefavorabile, mai scrie Reuters.

”Cred că are sens să diversifici activele în afara Statelor Unite, dar nu aş renunţa sub nicio formă la SUA, având în vedere profitabilitatea foarte solidă a companiilor americane”, a declarat Michael Rosen, director de investiţii la Angeles Investments.

Companiile urmează să raporteze rezultatele pentru trimestrul al patrulea în săptămânile următoare, profiturile emitenţilor din S&P 500 fiind aşteptate să crească cu 13% în 2025 şi să avanseze cu încă 15% în 2026, potrivit datelor LSEG IBES (baza de date a London Stock Exchange Group).

Totuşi, dacă investitorii străini ar renunţa la acţiunile americane, acest lucru ar putea pune presiune asupra pieţei, scrie Reuters.

”Povestea fundamentală este solidă, însă există şi o componentă de cerere şi ofertă; o parte din fluxurile de capital din străinătate este posibil să nu mai ajungă în Statele Unite, ceea ce poate tempera randamentele, declarat Anne Walsh, director de investiţii la Guggenheim Partners Investment Management, citată de Reuters.

Deocamdată, mulţi investitori nu iau poziţii decisive, mai scrie publicatia menţionată. ”Dacă situaţia va continua să se deterioreze, atunci, dintr-odată, vom avea o problemă. Însă, încă nu am ajuns în acel punct”, a declarat Alex Morris, director general şi director de investiţii al F/m Investments.

• Trump cedează întotdeauna?

Unul dintre motivele pentru care investitorii nu se retrag în masă din acţiuni este posibilitatea ca Trump să-şi schimbe poziţiile, în urma negocierilor, mai scrie Reuters.

”Cred cu tărie că traderii se tem să mizeze complet pe o mişcare de scădere, datorită potenţialului apariţiei unui «TACO»”, a declarat Tom Graff, director de investiţii la firmă americană de consultanţă financiară şi management al investiţiilor Facet, făcând aluzie la acronimul folosit pe Wall Street pentru ”Trump Always Chickens Out” (Trump cedează întotdeauna), expresie ce descrie tendinţa lui Trump de a-şi intensifica ameninţările, doar pentru a da ulterior înapoi.

De asemenea, orice scădere pronunţată a pieţei poate atrage investitori care cumpără la corecţii, conform analiştilor.

”Este acesta următorul «TACO», în care Trump agită lucrurile, iar apoi se retrage? Cu siguranţă că exista investitori ce pot privi situaţia în acest fel”, a declarat Jim Carroll, manager de portofoliu la Ballast Rock Private Wealth, citat de Reuters.

• Ţările BRICS vizează reducerea dependenţei de dolarul american

La bursa din Brazilia, indicele BOVESPA era în creştere cu 2,15%, ieri, la ora 18:00 (ora României), continuând mişcarea de creştere puternică demarată în prima parte a anului trecut, principalul coş de acţiuni al pieţei din Sao Paolo nefiind afectat de turbulenţele din ultimele zile.

Indicele Sensex, al bursei din Bombay, avea o scădere de 0,33%, în condiţiile în care piaţa era deja închisă în timpul discursului lui Trump, coşul de acţiuni aflându-se într-o mişcare de scădere abruptă de la începutul anului. În acelaşi timp, Shanghai Composite Index a încheiat şedinţa de tranzacţionare dinaintea discursului lui Trump în uşoară creştere, piaţa chineză nefiind vizibil afectată de scăderile burselor vestice din ultimele zile.

Recent, banca centrală a Indiei a propus ca ţările BRICS să îşi conecteze monedele digitale oficiale (n.r. astfel încât plăţile transfrontaliere să se facă direct, fără dolar sau intermediari), pentru a facilita plăţile din comerţ şi turism, o măsură care ar reduce dependenţa de dolarul american pe fondul creşterii tensiunilor geopolitice, potrivit unor surse Reuters.

Banca a recomandat guvernului ca o propunere privind conectarea monedelor digitale ale băncilor centrale (CBDC) să fie inclusă pe agenda summitului BRICS din 2026, mai scrie publicaţia menţionată.

Iniţiativa poate irita Statele Unite, care au avertizat împotriva oricăror demersuri menite să ocolească dolarul american. Anterior, Donald Trump declarase că alianţa BRICS este ”antiamericană” şi a ameninţat că va impune tarife statelor membre, potrivit Reuters.

Blocajele lanţurilor de aprovizionare din timpul pandemiei de COVID-19, care au determinat unele state să conştientizeze necesitatea producerii locale a unor bunuri esenţiale, au marcat începutul unui proces de deglobalizare a economiilor, accelerat în prezent de tensiunile geopolitice, ce par să conducă la o fragmentare tot mai accentuată a pieţelor financiare.

Citeşte CNBC: Europa suspendă acordul comercial cu SUA din cauza tensiunilor tarifare legate de Groenlanda