CCR a aprobat tăierea pensiilor magistraţilor

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis ieri, cu o majoritate de 6 voturi pentru şi 3 voturi împotrivă, că legea privind reformarea pensiilor magistraţilor este constituţională şi a respins, astfel, obiecţia de neconstituţionalitate formulată anul trecut de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În comunicatul de presă emis de CCR se arată că obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost respinsă ca neîntemeiată. Curtea Constituţională a stabilit că Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cu respectarea art. 114 din Constituţie, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relaţii sociale şi a justificat atât urgenţa, cât şi necesitatea adoptării legii.

„Dispoziţiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiţii de vechime şi de vârstă necesare obţinerii pensiei de serviciu şi nu încalcă art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin raportare la Decizia Curţii Constituţionale nr. 467/2023. Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, nu încalcă art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin raportare la Decizia Curţii Constituţionale nr. 467/2023. Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, dispoziţiile legale criticate nu încalcă art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin raportare la deciziile Curţii Constituţionale nr. 873/2010, nr. 900/2020 şi nr. 467/2023”, se arată în comunicatul de presă emis de CCR.

Decizia a fost luată după ce, în prealabil, a fost amânată de cinci ori până ieri şi după ce unul dintre cei patru judecători numiţi la propunerea PSD, Mihai Busuioc, fost preşedinte al Curţii de Conturi şi fost secretar general al Guvernului în timpul Cabinetului Grindeanu, s-a alăturat şi el celorlalţi cinci judecători care ar fi vrut să tranşeze problema în favoarea actualului Executiv încă din 28 decembrie 2025.

În urma deciziei de ieri a CCR, după ce legea va fi promulgată de preşedintele Nicuşor Dan, pensia judecătorilor şi procurorilor va fi egală cu 70% din ultimul salariu net. În prezent, pensia de serviciu a magistraţilor reprezintă 80% din ultimul salariu brut. Cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizaţiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizaţie netă avută în activitate. Magistraţii se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiţia să aibă o vechime de 35 de ani, dar, dacă nu au împlinit vârsta de 65 de ani, se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.

• Demersuri pentru recuperarea banilor din PNRR pentru reformarea pensiilor speciale

După decizia CCR, preşedintele Nicuşor Dan a declarat, înainte să plece în SUA: „Salut decizia Curţii Constituţionale privind reforma pensiilor magistraţilor. Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, aşteptat de societatea noastră. Asigur toţi magistraţii că munca lor este respectată, iar importanţa lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută”.

Guvernul va face demersurile pentru recuperarea banilor din PNRR pentru reforma pensiilor speciale ale magistraţilor, după ce Curtea Constituţională a declarat constituţională această reformă, a anunţat Executivul.

„Prim-ministrul Ilie Bolojan salută decizia Curţii Constituţionale în privinţa pensiilor ocupaţionale ale magistraţilor. Ea confirmă corectitudinea demersului Guvernului României. Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistenţă de societatea românească şi reuşim un pas mare spre echitate. Totodată, din acest moment vom face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”, se arată într-un mesaj al Guvernului.

Sorin Grindeanu, preşedintele PSD şi preşedintele Camerei Deputaţilor, a afirmat: „Foarte bine că s-a clarificat în sfârşit acest subiect. Eu nu am comentat şi nici nu voi comenta deciziile Curţii Constituţionale. Am făcut un apel să se ia o decizie. Bine că s-a închis acest subiect. De acum încolo e treaba domnului ministru Pîslaru să nu pierdem banii din PNRR pe acest jalon”.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a replicat imediat, spunând că „s-a făcut dreptate” şi că guvernul condus de Ilie Bolojan a reuşit, în premieră, o reformă majoră într-un domeniu extrem de sensibil.

Dragoş Pîslaru a precizat: „În concret, vârsta de pensionare creşte treptat până la 65 de ani, pe o perioadă de tranziţie de 15 ani, şi pensia va fi, în principiu, 55% din media indemnizaţiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizaţie netă. Mai mult, pensionarea anticipată este posibilă doar cu minimum 35 de ani vechime şi cu o penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani. E o schimbare majoră într-unul dintre cele mai sensibile capitole de reformă şi un moment de cotitură în discuţia despre echitate şi sustenabilitate în sistemul de pensii din România. În orele următoare voi avea discuţii cu oficialii europeni cu privire la această evoluţie a aprobării legii de către CCR”.

Ministrul a subliniat că, după promulgarea legii, ţara noastră va putea demonstra îndeplinirea jalonului din PNRR, urmând să solicite Comisiei Europene reanalizarea cererii de plată pentru a salva cele 231 de milioane de euro.

„Odată cu promulgarea din partea preşedintelui Nicuşor Dan, vom putea în sfârşit demonstra îndeplinirea reformei asumate de România în cadrul PNRR. Urmează apoi transmiterea oficială către Comisia Europeană a acestei dovezi, pentru care vom cere reanalizarea cererii de plată numărul 3. Chiar şi în contextul întârzierii regretabile de peste două luni după termenul-limită de 28 noiembrie, voi depune toate eforturile diplomatice, formale şi informale, pentru a încerca să salvăm situaţia jalonului pensiilor speciale şi cele 231 de milioane de euro, bani europeni nerambursabili”, a spus Dragoş Pîslaru.

• Ministrul Justiţiei cere continuarea reformei, preşedinta ÎCCJ ameninţă cu sesizarea instanţelor europene

Într-o intervenţie telefonică la postul B1 TV, Radu Marinescu, ministrul Justiţiei, a afirmat că, după decizia CCR, se aşteaptă la o colaborare bună între puterile statului şi a dat asigurări că vor fi discutate problemele reale din sistemul judiciar, precum infrastructura, digitalizarea şi reducerea încărcării cu dosare a magistraţilor.

„De acum înainte, reforma este realizată, obiectivul stabilit de coaliţia de guvernare este îndeplinit, legea va produce efecte. Dar, încă o dată, accentuez, sper să nu mai avem abordări de la an la an, abordări frecvente, diverse, în ceea ce priveşte statutul oricărei profesii, tocmai pentru a avea stabilitate şi normalitate pentru viitor (...) Nu trebuie să existe un război între puterile statului, între instituţiile statului. Trebuie să ne învăţăm şi să înţelegem şi să reuşim să cooperăm loial în interesul cetăţeanului. Mă aştept ca, în viitor, să purcedem la rezolvarea problemelor reale care există în justiţie, probleme numeroase care ţin de infrastructură, ţin de digitalizare, ţin de această reducere a încărcării cu dosare a magistraţilor, pentru a le eficientiza activitatea. Chestiuni pentru care avem proiecte, pentru care aveam o bună colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii. Deci eu văd viitorul în cheia unei cooperări, acum că s-au aşezat lucrurile şi din această perspectivă a statutului magistraţilor, pentru că finalitatea este să facem justiţia mai eficientă, mai bună pentru cetăţeni şi să le recâştigăm încrederea”, a afirmat Radu Marinescu.

Ministrul Justiţiei a adăugat că se aşteaptă ca magistraţii să înţeleagă rolul pe care îl au în societate: „Este de aşteptat ca, atunci când se aduce o modificare a statutului oricărei profesii, aceasta să reacţioneze, să apere drepturile pe care le câştigase anterior şi care fuseseră acordate până la urmă tot de către statul român. Dar este de punctat faptul că astăzi s-a dovedit şi o maturitate şi o funcţionalitate a sistemului instituţional democratic din statul de drept numit România. Guvernul şi Parlamentul au acţionat pe prerogativele lor, adică au legiferat aşa cum au considerat, magistratura, prin reprezentantul său legitim instituţional - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - a contestat la structura independentă de apreciere asupra valorilor supreme din stat care este Curtea Constituţională. Aceasta şi-a luat timpul necesar pentru a analiza, a analizat şi a dat o soluţie. Avem astfel o finalitate, iar această finalitate trebuie respectată în statul nostru şi trebuie plecat de la această premisă într-o cooperare, repet, în beneficiul justiţiei şi al cetăţeanului (...) Eu am încredere că magistraţii, care sunt persoane pregătite profesional, cu un statut în societate foarte important, reprezintă una dintre puterile statului, vor înţelege şi vor avea reprezentarea misiunii care le rămâne în continuare, de a face dreptate, de a face justiţie, într-o societate care trebuie să rămână un stat de drept”.

Preşedintele USR, Dominic Fritz, a afirmat după decizia CCR privind reforma pensiilor speciale că sentinţa respectivă nu e o victorie, ci un gest de normalitate, care deschide drumul spre reforme care să reducă din privilegii şi influenţa intereselor speciale.

„CCR a stabilit şi formal ceea ce era clar pentru o ţară întreagă: că reforma pensiilor speciale şi a vârstei de pensionare a magistraţilor e constituţională şi legitimă. Azi nu e o victorie, ci un gest de normalitate. E şi o afirmare a democraţiei: greşelile politice din trecut pot fi reparate tot prin votul politic. Nu există spaţii în societate unde regulile jocului să nu poată fi schimbate prin claritate morală şi asumare”, a scris Dominic Fritz pe pagina oficială de Facebook.

Stelian Ion, fost ministru al Justiţiei, din partea USR, a scris pe pagina oficială de Facebook: „Decizia CCR este una firească. Din păcate, multele amânări dispuse până acum au crescut tensiunea din societate. Sper că vor putea fi salvate şi sumele din PNRR pe care riscam să le pierdem. Acum e momentul să ne apucăm serios să facem şi corecturile necesare la legile justiţiei pentru a avea o justiţie funcţională, nu una capturată de interese obscure. Ministerul Justiţiei nu mai poate amâna acest moment”.

Lia Savonea, preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - instituţia care a contestat legea la CCR -, susţine că ÎCCJ va continua eforturile de apărare a „independenţei justiţiei”. Şefa ÎCCJ a declarat că „reculul evident în planul protecţiei constituţionale obligă la reacţii ferme”.

„Independenţa justiţiei nu este negociabilă, iar ÎCCJ va folosi toate instrumentele legale şi instituţionale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituţiilor europene competente”, a reacţionat, pentru HotNews, Lia Savonea.

• CSM se plânge de numărul mare de dosare

Înaintea şedinţei, surse citate de mass-media au afirmat că preşedintele Consiliului Legislativ, Florin Iordache, a fost în birourile judecătorilor CCR pentru a discuta cu aceştia despre decizia ce urma să fie luată. Tot înainte de şedinţa CCR, Sorin Grindeanu a scris pe pagina oficială de Facebook: „Sper că astăzi vom avea o decizie definitivă la Curtea Constituţională a României în subiectul pensiilor speciale. Este o temă care ne-a costat extrem de mult, atât ca ţară, cât şi ca societate. Asumarea unei decizii clare este necesară, pentru că românii asta aşteaptă de la instituţiile fundamentale ale statului. Sunt convins că, în final, înţelepciunea va avea câştig de cauză!”.

Mai mult, cu o oră înainte de şedinţa CCR, Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a încercat să sensibilizeze instanţa de contencios constituţional prin publicarea unui comunicat de presă în care arată, cu date, faptul că sunt supraîncărcaţi cu dosare. Potrivit comunicatului de presă al CSM, numărul cauzelor aflate pe rolul instanţelor în ţara noastră în anul 2024 era de 769.823, faţă de media europeană, care se situa la 358.277, ceea ce înseamnă mai mult decât dublu. În ceea ce priveşte numărul de cauze la 100 de locuitori, ţara noastră avea la finalul anului 2024 peste 4 cauze (4,04), spre deosebire de media europeană, care se situa la 1,75.

CSM prezintă şi o statistică a dosarelor nou intrate, în care, potrivit datelor, România era pe primul loc la 1 ianuarie 2025, cu 1.602.689 de cauze noi în 2024, faţă de media europeană, ce se situa la 418.544, ceea ce înseamnă că în ţara noastră au fost înregistrate de patru ori mai multe procese.

Per ansamblu, totalul cumulat la finalul anului 2024 (dosare nou intrate şi în curs de soluţionare), în ţara noastră se situa la 2.372.512 dosare, ceea ce înseamnă 8,42 dosare noi/100 de locuitori, faţă de media europeană, care se situa la 2,20 dosare noi/100 de locuitori.

CSM arată că volumul de activitate, de patru ori mai mare, a fost absorbit exclusiv prin cvadruplarea efortului uman, în condiţiile unui deficit constant de judecători de până la 15%, şi că indicatorii pozitivi privind rata de soluţionare şi durata medie de soluţionare au fost atinşi printr-un efort uman suplimentar al judecătorilor.