Chişinăul propune un Fond de convergenţă pentru reintegrarea celor două maluri ale Nistrului

Autorităţile de la Chişinău au informat administraţia de la Tiraspol despre intenţia de a crea un Fond de convergenţă menit să stimuleze reintegrarea celor două maluri ale Nistrului. Iniţiativa a fost lansată la întrevederea în format 1+1, care a avut loc joi, 26 februarie, la sediul Misiunii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), informează MOLDPRES.

Parlamentul urmează să adopte în luna martie cadrul legislativ necesar pentru instituirea Fondului de convergenţă, iar ulterior Guvernul va elabora mecanismul de implementare. În fond ar urma să fie acumulate resurse financiare interne şi externe, inclusiv din taxele vamale colectate de autorităţile constituţionale de la agenţii economici din regiunea transnistreană. Banii ar urma să fie direcţionaţi către proiecte sociale şi de infrastructură în localităţile din stânga Nistrului, adaugă sursa.

Vicepremierul pentru reintegrare, Valeri Chiveri, a declarat că reglementarea diferendului transnistrean poate fi realizată doar prin dialog şi a subliniat că priorităţile Chişinăului rămân menţinerea păcii şi stabilităţii în regiune, precum şi crearea unor condiţii de siguranţă pentru cetăţeni. El a apreciat că procesul de reintegrare capătă amploare, invocând faptul că mii de persoane din stânga Nistrului muncesc sau studiază zilnic pe malul drept, conform sursei.

În domeniul educaţiei, Chiveri a cerut ca toate şcolile moldoveneşti din stânga Nistrului să treacă la procesul educaţional în limba română, începând cu 1 septembrie 2026. „Nu este vorba despre politică, trebuie să oferim posibilitate copiilor de a beneficia de o educaţie de calitate în limba maternă”, a afirmat oficialul de la Chişinău.

Totodată, Chişinăul a reiterat necesitatea asigurării liberei circulaţii peste Nistru, inclusiv accesul jurnaliştilor şi al activiştilor civici în regiune, precum şi accesul fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile agricole aflate dincolo de traseul controlat de administraţia de la Tiraspol.

Întrevederea de la Tiraspol a avut loc la o zi după ce preşedinta Maia Sandu a semnat un decret prin care a retras cetăţenia Republicii Moldova pentru nouă persoane care au deţinut sau deţin funcţii în administraţia secesionistă transnistreană, inclusiv un fost „ministru de Interne”. Doi dintre cei vizaţi au participat la conflictul armat din 1992 de partea structurilor separatiste, potrivit autorităţilor.