Comisia SRI avertizează asupra ameninţărilor fragmentate şi măsurilor proporţionale

Preşedintele Comisiei SRI, deputatul PSD Eugen Bejinariu, a prezentat marţi bilanţul activităţii comisiei pentru perioada august-decembrie 2025, conform News.ro. El a precizat că ameninţările la adresa securităţii naţionale au fost fragmentate şi cumulative, iar eficienţa răspunsului statului depinde de cooperarea între instituţii, potrivit sursei menţionate anterior. Bejinariu a subliniat că activitatea SRI s-a desfăşurat în limitele mandatului legal, însă comisia recomandă menţinerea unei atenţii constante asupra proporţionalităţii măsurilor, transparenţei instituţionale şi utilizării responsabile a capabilităţilor informative, a mai relatat sursa citată.

Potrivit lui Bejinariu, ultima rundă de alegeri din 2025, pentru Primăria Capitalei, nu a avut un impact semnificativ la nivel naţional, ci a mobilizat doar energiile politice din Capitală, informează News.ro.

Preşedintele Comisiei SRI, deputatul PSD Eugen Bejinariu, subliniază că finalul anului 2025 a adus o creştere a tensiunilor sociale ca urmare a măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar, potrivit News.ro. A doua jumătate a anului a plasat România într-un context de securitate internă relativ stabil, din perspectiva evenimentelor vizibile, dar marcat de acumularea constantă de riscuri, presiuni şi vulnerabilităţi, subliniază sursa.

Semestrul al doilea a fost caracterizat de o discuţie publică intensă pe teme economice - taxe, scumpiri, inflaţie, putere de cumpărare, austeritate şi concedieri - un mediu informaţional dominat de emoţii legitime, care a favorizat apariţia unor noi teorii ale conspiraţiei şi narative de dezinformare, a relatat News.ro.

În plus, două evenimente cu impact emoţional major - explozia din cartierul Rahova şi golirea barajului Paltinu - deşi fără legătură directă cu securitatea naţională, au creat un front problematic privind infrastructurile critice, manipularea, dezinformarea şi războiul cognitiv, conform sursei menţionate anterior.

Bejinariu precizează că, pe parcursul perioadei analizate, au existat şi evenimente concrete de securitate naţională care au preocupat în mod legitim Comisia, precizează aceiaşi sursă.

"Securitatea naţională nu a fost ameninţată prin atacuri directe, ci printr-un proces lent de uzură, care testează rezilienţa instituţională şi capacitatea statului de a reacţiona coerent. Polemica publică nu a putut ocoli Serviciul Român de Informaţii, a cărui activitate se concentrează pe cunoaşterea, prevenirea şi combaterea riscurilor identificate. În acest context încărcat de fapte şi emoţii, Comisia a desfăşurat activităţi constante pentru a verifica modul în care SRI îşi îndeplineşte misiunile şi respectă drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor”, spune preşedintele comisiei parlamentare, informează News.ro.

Potrivit lui Eugen Bejinariu, în baza atribuţiilor prevăzute de HP 30/1993, activitatea Comisiei a inclus verificări, interpelări, vizite de lucru în unităţi relevante şi solicitări de explicaţii pe principalele teme ale momentului, dar şi pe subiecte cu impact pe termen lung, legate de politicile naţionale de apărare şi securitate, potrivit sursei.

"Comisia a urmărit să descopere substanţa problemelor, să clarifice aspectele care îi reveneau conform legii şi să nu se limiteze la constatări birocratice ale relatărilor din societate. Contextul a impus o abordare atentă şi echilibrată. Controlul exercitat nu s-a concentrat doar pe respectarea strictă a legalităţii, ci şi pe modul în care activitatea SRI s-a adaptat la un mediu de securitate complex, fără a afecta drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor. În această perioadă, Comisia a realizat numeroase verificări pe teme esenţiale pentru securitatea naţională şi pentru respectarea valorilor democratice. Temele vizate în raport cu Serviciul Român de Informaţii au fost structurate pe liniile de muncă prezentate anual în Rapoartele de activitate ale SRI înaintate Parlamentului”, spune el, menţionând că acestea includ capitolele dedicate Apărării Constituţiei, Contraproliferării şi crimei organizate, Cyberint, Contraspionaj, Securităţii economice, Securităţii interne, precum şi intersecţiile dintre aceste domenii, inerente funcţionării reale a societăţii, conform News.ro.

Bejinariu mai precizează că, prin verificările desfăşurate de Comisie, s-a urmărit inclusiv direcţia şi ponderea informărilor transmise beneficiarilor legali, un element esenţial în misiunea SRI de a furniza informaţii şi cunoaştere decidenţilor din statul român, precizează sursa.

Preşedintele comisiei subliniază că o temă recurentă în activitatea Comisiei rămâne verificarea modului în care SRI acţionează pentru combaterea agresiunilor cognitive îndreptate împotriva societăţii, a informat News.ro.

"În acest sens, am cerut să aflăm reperele strategice ale SRI pentru cunoaşterea timpurie a ameninţărilor generate din mediul online, inclusiv prin platforme informale precum grupuri de discuţii, chaturi de gaming, servere Discord sau platforme underground. Am solicitat informaţii privind identificarea, prevenirea şi combaterea acestora, astfel încât societatea să aibă acces la date veridice, calitative şi trasabile. De asemenea, am cerut o hartă a riscurilor asociate războiului cognitiv, care ar trebui să fie cunoscută de instituţiile româneşti. În ceea ce priveşte dezinformarea ca armă, am abordat subiecte de interes public apărute în urma exploziei din cartierul Rahova şi a lucrărilor de la barajul Paltinu. În conversaţia publică legată de aceste evenimente, pe lângă întrebările legitime, s-au răspândit şi numeroase teorii ale conspiraţiei, care au alimentat narative de dezinformare. Într-o intervenţie privind explozia din blocul de locuinţe, SRI a informat public că există „elemente conform cărora ar fi vorba de o campanie de dezinformare coordonată”. Pe acest segment, Comisia a solicitat accesul la datele care au condus instituţia la această concluzie”, precizează Bejinariu, arată sursa menţionată.

Pe linia de contraspionaj, Bejinariu subliniază că arestarea unui înalt oficial al SIS din Moldova a constituit un incident major de securitate şi pentru România, relatează News.ro.

"Ramificaţiile cazului pot afecta mai multe paliere operaţionale între România şi Republica Moldova. Documentat de SRI împreună cu serviciile partenere din Ungaria şi Cehia, cazul a ridicat întrebări privind complexitatea relaţiei cu instituţia de intelligence din Republica Moldova, aflată la intersecţia unor influenţe antagonice. Pentru clarificarea situaţiei, am solicitat evaluarea instituţiei privind impactul pe termen scurt şi mediu asupra reputaţiei şi credibilităţii SIS în raport cu interesele de securitate ale României”, spune preşedintele comisiei pentru controlul SRI, informează sursa.

El mai precizează că, în acelaşi context problematic, arestarea a doi cetăţeni ucraineni care pregăteau acte de sabotaj în România a generat din nou polarizarea opiniei publice, conform News.ro.

"Atribuirea fără echivoc a tentativei de sabotaj Federaţiei Ruse a generat din nou narative care au alimentat teorii ale conspiraţiei. Comisia a verificat temeinicia acestei concluzii, precum şi riscurile asociate unor astfel de incidente. Totodată, SRI a fost solicitat să prezinte preocupările instituţiei privind gestionarea acestor episoade, în conformitate cu liniile directoare ale legislaţiei aplicabile”, apreciază Eugen Bejinariu, potrivit sursei menţionate.

"Pe tema contraspionajului, ne-a atras atenţia semnalul tras de şeful MI5, conform căruia «membri ai Parlamentului, universităţilor şi infrastructurilor critice sunt vizaţi de spionaj». Am solicitat SRI să prezinte preocupările instituţiei privind educaţia de securitate pentru persoanele care ar putea fi vizate de încercări de recrutare din partea unor servicii de informaţii”, adaugă Bejinariu, precizează News.ro.

Preşedintele comisiei parlamentare subliniază că, după analiza detaliată a celor două incidente - explozia din Rahova şi criza de apă din Prahova - Comisia a decis să extindă aria verificărilor care îi revin conform legii, relatează News.ro.

"Apa şi gazul metan sunt infrastructuri critice, iar modul lor de gestionare influenţează direct comunităţile. În acest sens, am solicitat SRI o informare detaliată, în baza atribuţiilor legale, privind situaţia tuturor categoriilor de infrastructuri critice naţionale, riscurile şi ameninţările care le vizează, precum şi posibilele efecte în scenarii de criză. Totodată, am cerut evidenţierea zonelor de intersecţie cu securitatea energetică, în special în ceea ce priveşte distribuţia gazului metan către cetăţeni”, spune Bejinariu, a mai informat sursa.

Despre crima organizată, deputatul PSD precizează că, la finalul lunii noiembrie, au avut loc mai multe percheziţii legate de obţinerea pe căi frauduloase, de către cetăţeni din Rusia şi Moldova, a unor acte de cetăţenie română care le-ar fi permis să obţină paşapoarte româneşti, conform sursei menţionate.

"În contextul conflictului regional şi al problemelor generale legate de falsurile de identitate, am fost informaţi asupra riscurilor şi vulnerabilităţilor asociate acestor practici. Am solicitat SRI să prezinte elementele activităţii specifice, având în vedere obligaţia României de a asigura implementarea sancţiunilor internaţionale împotriva unor cetăţeni ai Federaţiei Ruse”, explică Bejinariu, menţionează sursa.

Preşedintele comisiei pentru controlul SRI menţionează că, la finalul lunii octombrie 2025, un cetăţean român a fost arestat după ce ar fi constituit o reţea paralelă de falşi angajaţi SRI, folosind însemnele instituţiei şi desfăşurând aşa-zise misiuni de securitate naţională în mai multe judeţe ale ţării, potrivit News.ro.

"Dincolo de caracterul neobişnuit al episodului, Comisia a cerut SRI să explice cum pot apărea astfel de structuri paralele de informaţii în România şi cum ar putea evolua către vulnerabilităţi majore ale statului. De asemenea, am verificat modul în care SRI adoptă măsurile necesare pentru a cunoaşte şi preveni incidente similare care ar putea ameninţa securitatea naţională a României”, spune Eugen Bejinariu, relatează sursa menţionată.

Preşedintele comisiei subliniază că „principala concluzie a Comisiei este că ameninţările la adresa securităţii naţionale au fost fragmentate şi cumulative, iar eficienţa răspunsului statului depinde de capacitatea instituţiilor de a coopera şi de a menţine echilibrul între securitate şi libertăţile fundamentale”, conform News.ro.

"Activitatea SRI s-a desfăşurat în limitele mandatului legal, însă Comisia consideră necesară o atenţie permanentă asupra proporţionalităţii măsurilor, transparenţei instituţionale şi utilizării responsabile a capabilităţilor informative. Pe parcursul perioadei analizate, Comisia şi-a exercitat atribuţiile prin dialog constant cu conducerea SRI, verificări, solicitări de informări tematice şi controale la unităţile Serviciului. Membrii Comisiei au luat la cunoştinţă finalizarea implementării Strategiei de transformare a SRI pentru perioada 2020-2025 şi au analizat proiecte de modificări legislative menite să clarifice atribuţiile Serviciului şi să le alinieze la evoluţiile mediului de securitate. De asemenea, Comisia a evaluat măsurile pentru consolidarea rezilienţei SRI împotriva ameninţărilor hibride şi strategia de integrare a inteligenţei artificiale în activitatea instituţiei”, arată preşedintele comisiei de control, potrivit News.ro.

Bejinariu mai afirmă că activitatea de control parlamentar a cuprins vizite şi verificări la unităţile SRI, oferind membrilor Comisiei o perspectivă directă asupra funcţionării structurilor operative şi de suport, menţionează aceiaşi sursă.

"Aceste acţiuni au vizat nu doar respectarea legislaţiei, ci şi înţelegerea realităţilor şi provocărilor cu care se confruntă Serviciul în activitatea de zi cu zi. În baza atribuţiilor conferite de Hotărârea Parlamentului 30/1993, Comisia a analizat toate sesizările cetăţenilor care considerau că le-au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale. În acest cadru, au fost soluţionate 59 de petiţii, precum şi 15 solicitări formulate de senatori, deputaţi şi comisii parlamentare, conform actului normativ menţionat”, spune Eugen Bejinariu, conform News.ro.

Potrivit acestuia, „Comisia s-a asigurat că răspunde prompt solicitărilor venite din partea cetăţenilor şi a mass-media, pentru a menţine un climat corespunzător de transparenţă”. "Astfel, a doua jumătate a anului trecut a arătat că securitatea naţională este un proces dinamic, nu o stare fixă. Rolul Comisiei parlamentare rămâne esenţial pentru verificarea consecventă a modului în care acest proces se desfăşoară respectând principiile democratice, statul de drept şi interesul public, contribuind la consolidarea rezilienţei generale a statului român. Concluziile verificărilor efectuate de Comisie vor fi incluse în Rapoartele pentru anul 2025, care vor fi depuse, conform legii, la Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, şi vor putea fi făcute publice prin hotărârea Birourilor reunite ale celor două Camere”, menţionează deputatul PSD, potrivit sursei menţionate anterior.