COTAR: Transportul alternativ - între evaziune fiscală, concurenţă neloială şi trafic de influenţă - susţinut chiar de CC

Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (C.O.T.A.R.) cere Guvernului, Parlamentului şi tuturor instituţiilor statului abilitate pentru a ancheta activitatea autorităţilor naţionale să verifice situaţia preşedintelui Consiliului Concurenţei, după declaraţiile acestuia în legătură cu încurajarea firmelor de transport alternativ, în contextul în care ANAF a descoperit evaziune fiscală la sute de astfel de firme, doar de la începutul acestui an, se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei.

COTAR a avut mai multe întâlniri cu ANAF, pentru a descrie mecanismele prin care firmele de transport alternativ fac evaziune fiscală. Astfel s-a ajuns la anchete DNA, în mai multe dosare de fraudă fiscală, la cercetări extinse şi la dosare penale, inclusiv pentru trafic de influenţă. Au fost descoperite sute de firme care fac evaziune fiscală, prejudiciul calculat de procurori fiind de zeci de milioane de euro, în transportul alternativ. Acţiunea DNA a pornit de la explicaţiile pe care reprezentanţii COTAR le-au oferit autorităţilor şi în urma cărora ANAF a făcut plângere la DNA.

„COTAR a transmis periodic, în ultimii 10 ani, informări către autorităţile statului, în legătură cu neregulile din domeniul transportului alternativ, dar anchetele s-au deschis târziu. Noi am explicat cum şoferilor li se plătesc salariile fără documente legale, în parcări, la mica înţelegere, în fiecare lună, pentru că şoferii nu sunt angajaţi cu forme legale. De când UBER şi BOLT au decis să lucreze doar cu firme, nu direct cu şoferii, s-a creat acest mecanism prin care unii deschid zeci de firme, apoi le închid, pe bandă rulantă, pentru a se pierde urma banilor. Firmele de taxi nu pot face aşa ceva, pentru că în taximetrie trebuie să reînnoieşti autorizaţiile. Doar în transport alternativ se poate. Aşa pot face evaziune fiscală patronii acestor firme, iar pe de altă parte, UBER şi BOLT primesc 25% din încasările acestora, le transferă în afara ţării, apoi reîntorc 75% la firmele din ţară, bani din care se fac plăţi fără a se plăti taxe şi impozite la stat”, explică, Vasile Ştefănescu, preşedintele COTAR.

ANAF şi DNA au constatat că firmele detransport alternativ cercetate au angajat, fără documente legale mii de şoferi. COTAR a tras foarte multe semnale de alarmă, începând din anul 2014, cu privire la evaziunea fiscală pe care o fac firmele cu acest obiect de activitate. În timp ce transportul alternativ se zbate între dosare penale, discriminările sunt menţinute în continuare pentru taximetrişti, iar Consiliul Concurenţei nu le observă. COTAR a cerut o rezolvare a problemei concurenţei neloiale, de mai multe ori, în ultimii ani, însă răspunsul primit de fiecare dată a fost în favoarea firmelor de transport alternativ, deşi este evident avantajul oferit de legislaţie pentru acestea, în defavoarea taximetriei, pentru activităţi similare de transport persoane.

Iar acum, preşedintele Consiliului Concurenţei a venit cu declaraţii halucinante: CONSILIUL CONCURENŢEI RECOMANDĂ REEVALUAREA LEGISLAŢIEI PRIVIND SERVICIILE DE TRANSPORT PERSOANE. Tocmai Consiliul Concurenţei recomandă reevaluarea legislaţiei privind transportul în regim de taxi şi a celei referitoare la transportul alternativ, „astfel încât să ofere condiţii echivalente de concurenţă, chiar dacă sunt tratate diferit din punctul de vedere al reglementării”.

Deşi preşedintele Consiliului Concurenţei ştie foarte bine că aşa-zisul transport alternativ a obţinut o lege proprie care dublează Legea taximetriei - prin lobby, adică prin trafic de influenţă, în formă continuată, din 2014 până în 2017 - recomandarea autorităţii vine acum cu solicitarea unei noi modificări legislative în favoarea acestor firme despre care aflăm chiar de la ANAF şi DNA că fac evaziune fiscală!

COTAR solicit efectuarea unei anchete la Consiliul Concurenţei şi în legătură cu posibila legătură dintre această solicitare şi influenţa vicepremierului demisionar Dragoş Anastasiu! Autoritatea a invocat un aşa-zis studiu privind modul de funcţionare al pieţei serviciilor de transport în regim de taxi şi al pieţei serviciilor de transport alternativ. Instituţiile de control ar trebui să verifice cine a comandat, cine a finanţat şi cine a realizat acest studiu care nu ia în considerare problemele legate de încălcarea legislaţiei şi de evaziune fiscală! Pentru că ideea de „liberalizare a pieţei transporturilor” a fost permanent susţinută şi de Dragoş Anastasiu.

„Uniformizarea, pe cât posibil, a cadrului legal, astfel încât atât transportatorii în regim de taxi, cât şi operatorii de transport alternativ să îşi desfăşoare activitatea pe piaţă în condiţii cât mai puţin restrictive, va conduce atât la reducerea costurilor nejustificate, cât şi la avantaje pentru consumatori, care vor avea, astfel, la dispoziţie mai multe opţiuni pentru a se deplasa”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Şeful Consiliul Concurenţei ignoră totalmente absolut toate dovezile care incriminează firmele de transport alternativ şi declară că el consideră necesară actualizarea reglementărilor aplicabile transportului în regim de taxi, „printr-o liberalizare moderată şi adaptare la realităţile economice actuale”.

Recomandă, printre altele: eliminarea limitării numărului maxim de autorizaţii taxi emise de autorităţile locale, deoarece restricţionează concurenţa şi limitează accesul noilor operatori pe piaţă, afectând în final şi consumatorul; eliminarea tarifelor maximale, susţinând că „într-o economie de piaţă, preţurile trebuie stabilite liber, prin mecanismele cererii şi ofertei”, susţinând că în prezent nu sunt identificate elemente obiective care să justifice menţinerea tarifelor maximale, aşa cum au fost acestea reglementate în urmă cu peste 20 de ani.

„Bogdan Chiriţoiu propune eliminarea limitării geografice a activităţii - respectiv eliminarea regulii conform căreia taxiurile pot opera doar în localitatea de autorizare nu mai corespunde realităţilor urbane actuale. Prin asemenea modificări legislative, domnul Chiriţoiu îi susţine, fără menajamente, exact pe cei vizaţi permanent de controalele instituţiilor statului, exact pe cei care au încălcat permanent legea şi au făcut evaziune fiscală. În numele aşa-zisei liberalizări - foarte convenabil termenul, pentru cei certaţi cu legea! - Bogdan Chiriţoiu ne arată că nu se mai teme de consecinţele unei astfel de propuneri, probabil având, până aseară, o susţinere la nivel înalt, în Guvern. Şi avem o bănuială că această siguranţă venea tocmai din susţinerea pe care i-o oferea fostul vicepremier, Dragoş Anastasiu, pentru că până acum Bogdan Chiriţoiu s-a abţinut de la emiterea unor astfel de solicitări care în mod evident îi favorizează pe evazionişti şi pe cei care au acaparat piaţa prin concurenţă neloială”, a mai comentat preşedintele COTAR.

COTAR a cerut, permanent, condiţii egale de funcţionare a transportului alternativ şi a taximetriei, arătând că este vorba despre aceeaşi activitate de transport de persoane - aşa cum au făcut-o mai multe tribunale ale unor ţări şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

În negocierile cu Ministerul Transporturilor, COTAR a cerut drepturi egale cu cele ale firmelor de transport alternativ. Consiliul Concurenţei ar fi trebuit să ţină cont de faptul că orice activitate economică desfăşurată pe teritoriul României trebuie să fie impozitată şi fiscalizată în România, aşa cum este normal într-o ţară civilizată. Taxele şi impozitele pe care le plătesc firmele cu acelaşi tip de activitate trebuie să fie aceleaşi. De asemenea, condiţiile prevăzute de lege pentru desfăşurarea acestor activităţi similare trebuie să fie aceleaşi.

COTAR a cerut modificarea legislaţiei, astfel încât să se acorde un număr egal de licenţe de taxi şi copii conforme pentru transport alternativ; acelaşi tip de aparatură pentru taxare, cu principii transparente pentru clienţi; acelaşi mod de stabilire a preţului unei călătorii, eliminându-se tariful dinamic - acesta fiind doar o metodă prin care clientul este păcălit de firmele de transport alternativ, pentru a i se lua mai mulţi bani pentru o cursă.

COTAR a cerut modificarea legislaţiei, astfel încât toate firmele care fac acelaşi tip de transport de persoane să deţină autoturismele în patrimoniul propriu şi să fie eliminate contractele de comodat oneroase care se practică acum în transportul alternativ, astfel încât să se poată garanta siguranţa în trafic şi siguranţa clienţilor, iar maşinile să nu fie mai vechi de 10 ani, astfel încât să se asigure siguranţa clienţilor şi protecţia mediului. Este necesară eliminarea discriminărilor, pentru a se respecta principiile unei concurenţe loiale.

Lobby international, recunoscut de UBER

În anul 2022 au fost descoperite 127 de documente care atestă modul în care Uber a făcut lobby sau trafic de influenţă în toate ţările lumii, la nivelul cel mai înalt, că firma a creat şi a alimentat multe dintre violenţele din toate statele în care s-a încălcat grav legislaţia. Uber a recunoscut faptele şi a cerut pur şi simplu „să nu-i judecăm” pentru ce au făcut!

În România nu s-a făcut nici până acum o anchetă penală, pentru a se descoperi care dintre politicienii români sunt implicaţi în trafic de influenţă pentru Uber şi pentru legea transportului alternativ care a fost impusă în România pentru a le reglementa activitatea companiilor de aşa-zis „ride-sharing”. COTAR a semnalat permanent modul de operare care a ieşit la iveală în iulie 2022, odată cu cele 124.000 de documente care au apărut în spaţiul public despre activităţile Uber.

COTAR cere o anchetă în cazul preşedintelui Consiliului Concurenţei care solicită exact modificările legislative de care companiile de transport alternativ au nevoie pentru a obţine ceea ce şi-au dorit încă din anul 2014, când au intrat pe piaţa din România în afara legii şi au funcţionat ilegal până în 2017, când li s-a făcut lege specială. Dorim să aflăm dacă solicitarea venită de la conducerea Consiliului Concurenţei este tot rezultatul unei acţiuni de Lobby - adică de trafic de influenţă, conform legislaţiei din România.