Criză la Şantierul Naval Mangalia: reorganizarea - respinsă de Damen, statul pregăteşte preluarea

Şantierul Naval Mangalia se apropie de punctul final, după ce Blocul Naţional Sindical a anunţat, ieri, că Damen Shipyards nu a aprobat planul de reorganizare, iar consecinţa directă este deschiderea procedurii de faliment.

„În cadrul Adunării Generale a Creditorilor desfăşurate astăzi, compania Damen Shipyards nu a aprobat planul de reorganizare al societăţii. În aceste condiţii, procedura de reorganizare a eşuat, urmând a fi deschisă procedura de faliment”, arată comunicatul emis ieri de BNS, care avertizează că falimentul înseamnă „inventarierea şi valorificarea forţată a activelor companiei” şi că, odată cu radierea societăţii, contractele individuale de muncă încetează, iar salariaţii îşi pierd locurile de muncă. Într-un şantier în care oamenii nu şi-au mai primit drepturile salariale de peste trei luni, acesta nu mai este un simplu episod de insolvenţă, ci momentul în care un colaps industrial devine oficial.

Damen Holding a răspuns imediat şi a explicat de ce a blocat reorganizarea: planul propus de administratorul judiciar „exclude în totalitate rambursarea investiţiilor semnificative şi a împrumuturilor acordate de Damen Holding şantierului, atât în prezent, cât şi în viitor”, ceea ce, în viziunea grupului olandez, creează „un dezechilibru major” şi produce „prejudicii substanţiale pentru Damen”. Compania susţine că nu va lua decizii care să afecteze interesele sale legitime sau pe cele ale angajaţilor, partenerilor şi ale celorlalte părţi implicate, dar afirmă limpede că nu poate susţine actualul plan şi că un sprijin pentru viitorul şantierului poate exista doar „într-un cadru echitabil, care să reflecte pe deplin contribuţiile tuturor părţilor implicate”. În traducere economică, ruptura dintre acţionari este totală, iar falimentul nu mai apare ca o surpriză, ci ca deznodământul unei confruntări care durează de ani de zile.

De fapt, ceea ce se întâmplă acum la Mangalia confirmă aproape punct cu punct ceea ce ziarul BURSA a relatat în ultimii trei ani, mai precis din august 2023, când Damen anunţa că se retrage de la şantierul naval, ceea ce însemna că 1.500 de angajaţi erau în pericol să îşi piardă locurile de muncă şi că va urma o prăbuşire a activităţii.

Decizia din urmă cu aproape trei ani a celor de la Damen a venit în urma unei situaţii create de statul român, situaţie în care compania olandeză a avut numai de pierdut. Aşa cum am mai relatat în paginile ziarului nostru, la începutul lui 2018, Damen anunţa acordul cu DMHI pentru preluarea şantierului pentru 26 milioane de dolari; după negocieri care au durat mai bine de jumătate de an, statul român a devenit acţionar majoritar, după ce Damen i-a cesionat gratuit 2% din pachetul majoritar, iar în schimb olandezii trebuiau să primească controlul operaţional; pentru a face posibilă această formulă, guvernul Dăncilă a modificat prin ordonanţă legislaţia în iulie 2018.

Premisa implicită era că Mangalia va deveni platforma de construcţie pentru corvetele destinate Forţelor Navale Române. Numai că acel contract a fost atribuit asocierii Naval Group-Şantierul Naval Constanţa, după care, în 14 martie 2024, guvernul Ciolacu a abrogat HG 48/2018, renunţând la programul „Corveta multifuncţională”. Cu alte cuvinte, fundaţia strategică pe care fusese construit parteneriatul cu Damen s-a prăbuşit, iar tot edificiul a rămas fără justificarea industrială iniţială.

În aprilie 2024, şantierul era blocat de lipsa deciziilor din Ministerul Economiei. Damen a notificat oficial statul român, la 4 august 2023, că se retrage din acord, iar de atunci şi până în primăvara lui 2024, reprezentanţii statului, prin STNM 2 Mai, au blocat, lună de lună, în AGA, luarea oricărei decizii. Practic, în primăvara lui 2024, şantierul nu avea aprobate nici execuţia bugetară pe 2023, nici bugetul pe 2024, iar echipa managerială era împiedicată să semneze contracte care ar fi putut aduce 300 milioane de euro în companie. Era, practic, radiografia administrativă a unui sabotaj instituţional făcut de către stat: compania încă exista, dar era împiedicată să funcţioneze.

În urma acestei situaţii, la finalul lunii mai 2024, grupul Damen a cerut falimentul Şantierului Naval Damen Mangalia. În acel punct, structura acţionariatului era deja limpede în ochii tuturor: statul român deţinea 51% printr-o societate controlată de Ministerul Economiei şi listată pe AeRO, iar Damen avea 49%. Falimentul, care astăzi pare să se materializeze procedural, era deja arma juridică pregătită în momentul în care parteneriatul devenise imposibil.

În mai 2025, tabloul a devenit şi mai dur: statul român s-a declarat acţionar majoritar la Şantierul Naval Damen Mangalia fără să investească vreun leu, după ce a preluat controlul decizional absolut, deşi pe hârtie lăsa mână liberă managementului operaţional numit de compania olandeză. Astfel, puterea de decizie a fost concentrată la stat, dar fără asumarea costului real al salvării, fără investiţia care să susţină industrial şantierul şi fără coerenţa managerială necesară într-o platformă cu miză strategică.

În februarie 2026, Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale, a declarat, referitor la Şantierul Naval Damen Mangalia: „Eu vă spun foarte asumat că, dacă aş avea o putere unică în ţara asta, nici n-aş sta pe gânduri despre metode legale prin care să poţi să salvezi un şantier strategic. (...) Ceva ce valorează 85 milioane de euro nu va putea fi cumpărat cu 85 când ai datorii de 162 milioane. Mi-am dat seama că, doar jucând cu aceşti doi parametri, şantierul ăla va muri. Şantierul acela poate fi salvat doar dacă în perioada imediat următoare va produce astfel de nave (n.red. - corvete sau alte nave militare). E cel mai mare şantier naval din ţările membre ale Uniunii Europene, este un şantier la Marea Neagră, pe flancul estic al NATO, care are o capacitate fantastică”.

Declaraţia ministrului Apărării nu descrie deloc o strategie de restructurare, o soluţie juridică pentru ieşirea din insolvenţă sau un plan de guvernanţă corporativă care să evite repetarea conflictului dintre stat şi investitor.

Iar cu o săptămână înainte de anunţul de ieri al BNS, Guvernul a pregătit terenul pentru preluarea integrală a Şantierului Naval Damen Mangalia, urmată de plasarea lui într-un circuit strategic controlat, potrivit unor surse politice şi militare, de Rheinmetall, pentru construcţia de nave militare finanţate prin mecanismul european SAFE. Este vorba despre un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care statul va prelua companiile din anumite sectoare strategice, printre care se numără şi industria navală, iniţiativă legislativă prin care statul îşi creează instrumentele pentru a prelua activul Şantierului Naval Damen Mangalia, pentru ca ulterior să cureţe situaţia juridică şi financiară a şantierului prin preluare. După aceea, infrastructura „curată” ar putea fi oferită unui actor strategic extern.

Privit în această succesiune de fapte, comunicatul de presă emis ieri de BNS şi reacţia Damen Holding marchează o situaţie în care angajaţii sunt neplătiţi de peste trei luni, sute de oameni au fost concediaţi, au fost ratate contracte de 300 milioane de euro, sunt înregistrate datorii de 162 milioane de euro şi un activ industrial uriaş, de peste un milion de metri pătraţi, împins sistematic dinspre construcţia de nave spre supravieţuirea din reparaţii şi, acum, spre faliment.

Adevărul dur este că Mangalia nu se prăbuşeşte din cauza unei singure decizii luate ieri de Damen. Şantierul cade după ani de promisiuni politice, improvizaţie strategică, blocaj administrativ şi război între acţionari. Iar falimentul ar putea să nu fie finalul poveştii, ci doar procedura prin care statul pregăteşte resetarea totală a şantierului, pentru a-l scoate din logica industrială în care a fost distrus şi a-l arunca direct în logica militară în care speră să îl resusciteze. Numai că, după tot ce s-a întâmplat din 2018 încoace, întrebarea nu mai este dacă statul poate prelua Mangalia, ci dacă mai poate salva ceva din credibilitatea economică a acestui proiect.