Revista BURSA Construcţiilor

"Criza pădurii - o criză a dezinformării"

A consemnat Adelina Toader
Ziarul BURSA #Companii #Mediu / 23 aprilie

Sursa foto: Facebook/ Filip Başchir

Sursa foto: Facebook/ Filip Başchir

(Interviu cu Filip Başchir, co-fondator Muma Pădurii)

"Momentan, este ilegal să te plimbi prin pădure" "În zona de sud procesul deşertificării creşte şi afectează agricultura şi viaţa" "Marile oraşe precum Cluj sau Bucureşti au calitate de aer proastă, deci e nevoie să intervenim cu păduri periurbane şi păduri în jurul oraşelor"

Reporter: Cum a luat naştere proiectul Muma Pădurii şi de ce investiţie a fost nevoie pentru demararea lui?

Filip Başchir: Proiectul a luat naştere de la un sunet de drujbă şi arborii care alcătuiau pădurea copilăriei şi care cădeau şi izbeau pământul. A pornit din frustrare şi din dorinţa de a face ceva! De a ne implica şi de a nu sta pe margine. De asemenea, Muma a fost înviată de un program start-up plus obţinut de la Camera de Comerţ a judeţului Arad, care ne-a dat elanul financiar de a porni. Am pornit la drum cu aproximativ 38 de mii de euro. Cea mai bună lecţie a fost să gestionăm acest buget şi să ne asigurăm că supravieţuim după ce cheltuim banii şi nu intrăm în cei 95% care după primirea fondurilor europene eşuează.

Reporter: Cum a fost primit pe piaţă Muma Pădurii şi cum a reuşit să-şi facă loc?

Filip Başchir: Am avut norocul că am fost primii. Nimeni nu a mai venit cu ideea aceasta de a vinde brăţări şi a planta copaci în România. Toată lumea ştia de criza pădurii şi atunci piaţa era caldă. Iar Muma şi-a făcut rapid loc printe cei ce iubec pădurea şi vor să se implice. Poate sunt oameni care nu pot ajunge la o plantare, dar cumpărând o brăţară sau mai multe au certitudinea că şi ei contribuie la plantarea copacilor. Desigur, ne-am lovit din plin de faptul că trăim într-o ţară în care comentatul şi lipsa de încredere sunt sport naţional. Am avut parte de oameni care ne-au făcut hoţi, manipulatori, care spun că trebuie să planteze cine fură, cine defrişează sau să planteze austriecii şi alte astfel de idei. Nu ne deranjează, pentru că le înţelegem mentalitatea. Şi noi am crescut în aceeaşi ţară şi ştim că au toate motivele să fie aşa. Dar e alegerea noastră să ieşim sau nu din acest şablon. Noi ieşim prin exemplul nostru, prin implicare şi acţiune concretă.

Reporter: Ce schimbări legislative credeţi că ar fi necesare pentru a reduce pe cât posibil defrişările?

Filip Başchir: Înainte să vorbim de legislaţie, e mai bine să vorbim de ce va aduce acea schimbare legislativă. Muma nu legiferează, dar ştie că atunci când opinia publică chiar începe să pună inimă şi suflet în ceva poate schimba soarta acelui ceva. Ştim asta de la Roşia Montană, ştim asta de la Ordonanţa 13 şi multe alte astfel de exemple. Responsabilitatea jucătorilor care vor să îmbunătăţească starea pădurilor trebuie să pună accentul pe cum vede populaţia pădurea. Momentan, este ilegal să te plimbi prin pădure. Hai să începem de acolo. Hai să redăm onoarea de a fi pădurar. Acum pădurar e sinonim cu hoţ şi e păcat. Meseria asta trebuie reînviată şi oameni cu pasiune, nu cu un post promis, să vrea să facă silvicultură. Să aducem silvicultorii pasionaţi în faţa copiilor încă de la grădiniţă. Aşa schimbăm legislaţia şi soarta pădurilor. Şi dacă e să zicem o lege, ar trebui să fie o lege prin care e mai bine pentru primari şi proprietari să ţină pădure decât păşune. Când avem asta, schimbăm rata de împădurire în 5 ani.

Reporter: În ce măsură consideraţi eficientă înfiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu?

Filip Başchir: Este extrem de importantă. Şi amenzi de mediu care să fie masive. La generaţiile tinere ai cum să educi prin exemplu, prin a preda valori corecte, dar din păcate în rest ai nevoie de un sistem care să amendeze puternic aceste nereguli. De la aprins de holde, până la a arunca pe jos, toate astea trebuie pedepsite grav. De asemenea, şi în mediul privat trebuie să se introducă măsuri care chiar să pedepsească anumite comportamente şi să le laude pe cele bune. Ar fi ideal să fie înfiinţată şi chiar să îşi facă treaba, că ar avea ce să facă.

Reporter: Care sunt zonele din ţara noastră în care nevoia de împădurire este mai acută?

Filip Başchir: Cea mai importantă zonă este sudul, unde procesul deşertificării creşte şi afectează agricultura şi viaţa, în general. Tronsoane de pădure de la Dunăre către nord ar duce umiditatea şi ar opri secetele. În toate câmpiile puternic transformate în terenuri agricole ar intra mănuşă perdelele forestiere care să protejeze acel teren. Marile oraşe precum Cluj sau Bucureşti au calitate de aer proastă, deci e nevoie să intervenim cu păduri periurbane şi păduri în jurul oraşelor. Urmează să demarăm un program de cercetare care să ne arate unde anume avem nevoie mai mare de pădure pentru a şti unde să prioritizăm eforturile.

Reporter: Au devenit oamenii mai conştienţi şi mai implicaţi în problema tăierilor ilegale? Sau se opresc în continuare la a distribuii fotografii cu camioane cu lemne pe reţelele de socializare?

Filip Başchir: Încet, încet oamenii devin tot mai conştienţi de mediu şi de problemele pe care le avem acolo. E important să grăbim pasul pentru că timpul nu este în favoarea noastră de data asta. Din păcate, în continuare mulţi preferă să posteze informaţii pe care nu le verifică şi astfel am ajuns aici. Criza pădurii este şi o criză a dezinformării. Media outleturile au făcut o treabă bună în a picta un peisaj care nu este atât de drastic. Nu rămânem fără păduri şi nici nu se fură zeci de camioane pe zi. Şi chiar dacă se face, se şi plantează, se şi schimbă legi, facem progres în fiecare zi. E responsabilitatea fiecăruia să se implice. Noi vrem să oferim un context în care prin acţiuni banale de zi cu zi să ajungi să plantezi.

Reporter: Care sunt planurile de dezvoltare ale proiectului Muma Pădurii şi în cât timp vă propuneţi să împăduriţi cei 1 milion de copaci pe care îi aveţi ca target iniţial?

Filip Başchir: Acum focusul nostru este să dezvoltăm o reţea offline care să ne ajute să vindem aceste brăţări, care sunt un produs ce are în spate două cauze. Pe lângă copacul plantat la fiecare brăţară cumpărată, oamenii trebuie să ştie că brăţările sunt făcute de persoane cu dizabilităţi sau oameni care au fost abandonaţi în casele de copii. Prin Muma Pădurii, le oferim un loc de muncă şi un venit. În timp, vom face din apartenenţa lor la proiect un proces de integrare în societate şi evoluţie a lor, unde ea este posibilă.

Pe partea de plantat, vrem să demarăm un plan naţional de împădurire venit din mediul privat. Împreună cu experţi, vrem să adunăm date şi să avem statistici concrete şi credibile. Să aflăm unde să plantăm şi de ce acolo. Să educăm oamenii prin metode cât mai ingenioase şi să aducem pădurea în şcoli şi grădiniţe.

Pe partea de comerţ, ne dorim să diversificăm gama de produse şi să aducem şi alţi producători care fac produse sustenabile sau cu poveste. Încet, încet să devenim primul marketplace pentru produse sustenabile şi care susţin cauzele. Idei avem, forţă de muncă este, tot ce ne trebuie este să ajungem la cât mai mulţi oameni cu mesajul nostru despre oameni faini şi pădure!

Reporter: Cât de greu este să dezvolţi un business social şi mai ales să-l faci profitabil?

Filip Başchir: Atât de greu că dupa 7 luni încă nu ştim! Este prima noastră afacere după 3 eşecuri cumulate şi învăţăm pe măsură ce avansăm. Fiecare zi este o lecţie şi fiecare şut un pas înainte! Am greşit mult şi încă greşim, însă avem înţelepciunea de a ne înconjura de oameni cu mai multă experienţă care să ne ghideze. Societatea ne bagă puţin beţe în roate pentru că ce facem noi nu este un concept foarte des întâlnit, iar lumea nu crede în nimeni şi nimic. Dar în acelaşi timp, dacă ne facem treaba bine, avem o piaţă virgină care are loc de scalare şi inovare. Timpul ne va valida intenţia, conceptul şi va dovedi că se poate dacă te implici. Că poţi schimba ceva numai dacă te implici.

Reporter: Vă mulţumesc!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Electromagnetica
Allview
Artego

Curs valutar BNR

17 Mai. 2021
Euro (EUR)Euro4.9256
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0527
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4985
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7135
Gram de aur (XAU)Gram de aur240.8982

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Boromir
Tohani
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
carieraenergetica.ro
Energy CEO forum awards
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro