Cu 4,4% din PIB alocat Educaţiei, suntem sub media Uniunii Europene

Guvernul de la Bucureşti a alocat Educaţiei aproximativ 4,4% din PIB în anul 2024, faţă de media de 4,8% înregistrată la nivelul Uniunii Europene, potrivit raportului „Investing in Education 2026”, publicat ieri de Comisia Europeană. Cheltuielile pentru educaţie au reprezentat circa 9,1% din totalul cheltuielilor publice din România, comparativ cu media europeană de 9,7%. Raportul evidenţiază însă că ţara noastră se numără, alături de Slovacia, printre statele cu cea mai mare creştere a investiţiilor publice în educaţie raportate la PIB în perioada 2014-2024, respectiv un punct procentual. Totodată, am beneficiat de aproximativ 2,91 miliarde de euro prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă pentru educaţie şi competenţe, sumă reprezentând 13,6% din fondurile alocate ţării prin acest instrument.

La nivelul UE, investiţiile în educaţie s-au stabilizat, dar continuă să reprezinte o pondere mai mică din cheltuielile publice decât înaintea pandemiei: 9,7% în 2024, faţă de 10% în 2019. Diferenţele dintre state rămân considerabile, cheltuielile pentru educaţie variind între 7,2% din PIB în Suedia şi 2,7% în Irlanda, se precizează într-un comunicat de presă emis ieri de la Bruxelles de Executivul comunitar.

Comisia Europeană atrage atenţia că investiţiile în profesori sunt esenţiale pentru combaterea deficitului de personal din şcoli. Peste trei sferturi dintre cadrele didactice europene, respectiv 76,5%, afirmă că ar alege din nou această profesie. Satisfacţia salarială creşte cu aproximativ şapte puncte procentuale probabilitatea ca un profesor să facă aceeaşi alegere, în timp ce stresul profesional o reduce cu circa cinci puncte.

„Profesorii sunt coloana vertebrală a sistemelor de învăţământ din Europa, iar investiţiile în educaţie înseamnă investiţii în cadrele didactice. Acest raport arată clar că atragerea şi menţinerea cadrelor didactice nu se rezumă doar la salarii. Este vorba şi despre condiţiile de muncă, bunăstare, recunoaştere profesională şi oportunităţi de dezvoltare pe parcursul carierei. Într-un moment în care multe sisteme de învăţământ se confruntă cu o lipsă de cadre didactice, trebuie să facem din domeniul predării o profesie în care oamenii doresc să se alăture, să rămână şi în care să se simtă apreciaţi. Viitoarea noastră Agendă a UE pentru profesori şi formatori, în cadrul Uniunii Competenţelor, va sprijini statele membre în acest sens”, a declarat, potrivit sursei citate, Roxana Mînzatu, vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale şi competenţe.

De aceea, Comisia pregăteşte o agendă europeană dedicată profesorilor şi formatorilor, prin care statele membre vor fi sprijinite să crească atractivitatea profesiei didactice.