Daniela Dărăban (ACUE): România trebuie să includă riscul de blackout în planurile de urgenţă

Ţara noastră trebuie să recunoască şi să gestioneze transparent riscul unui blackout, la fel ca alte situaţii de urgenţă precum cutremurele sau conflictele militare, a declarat Daniela Dărăban, director executiv al Federaţiei ACUE, în cadrul evenimentului Energy Forum - Ediţia a XIV-a, organizat de DC Media Group, cu tema „România, de la independenţă energetică la blackout”.

„Văd că încercăm să ne ferim de cuvântul blackout. Dar trebuie să fim raţionali şi să înţelegem că este nevoie de mai multă responsabilitate în pregătirea populaţiei pentru astfel de situaţii. Statul trebuie să pregătească oamenii pentru o intervenţie nedorită de acest gen, fără teama de a vorbi despre riscuri. Ele există, ca şi cele de cutremur sau conflict militar”, a afirmat Daniela Dărăban.

Oficialul ACUE a arătat că precedentul recent din Spania şi Portugalia, unde un blackout a generat pierderi estimate la 3,6 miliarde de euro, ar trebui să fie o lecţie pentru România. „Astfel de situaţii pot apărea indiferent cât de bine ne pregătim. Pe lângă impactul direct asupra oamenilor, efectele economice şi sociale sunt mult mai mari. Energia este şi o ţintă predilectă pentru atacuri cibernetice, costul mediu al unui incident fiind de circa 5 milioane de dolari”, a explicat ea.

Daniela Dărăban a avertizat că izolarea energetică a României este un risc suplimentar. „România trebuie să iasă din ideea că poate funcţiona izolată. Interconectarea cu Austria este un exemplu de proiect care trebuie privit complet, inclusiv din perspectiva împărţirii costurilor. Izolarea nu înseamnă doar lipsa interconexiunilor, ci şi incapacitatea de a integra eficient sursele regenerabile”, a spus aceasta, amintind că Germania a pierdut peste 3 miliarde de euro într-un singur an din cauza reducerii utilizării energiei verzi neabsorbite de sistem.

Directorul ACUE a subliniat şi nevoia de transparenţă în privinţa costurilor de echilibrare: „Transelectrica intervine constant pentru menţinerea echilibrului producţie-consum, iar aceste costuri au fost de 5,2 milioane de euro în 2022 şi ar putea ajunge la 26 de milioane până în 2030, la nivel european. România nu are scenarii publice de acest tip, deşi doar pe baza cifrelor poţi lua decizii corecte.”

În concluzie, Daniela Dărăban a cerut elaborarea unui plan naţional asumat şi transparent pentru gestionarea riscurilor din sectorul energetic. „Chiar dacă unele discuţii sunt incomode, trebuie purtate. Există capacităţi care, pentru echilibrare, se opresc şi sunt plătite ulterior, iar aceste costuri se regăsesc în facturi. Este timpul să vorbim mai responsabil despre realităţile sistemului energetic românesc”, a conchis reprezentanta ACUE.