Expoziţia de tehnică militară: „Securitatea nu se cumpără, se construieşte”

Securitatea nu este un produs care se cumpără, ci o capacitate care se construieşte cu aliaţi, instituţii şi industrii. Aceasta reprezintă esenţa primei zile a expoziţiei internaţionale de tehnică, armament şi echipamente militare - Black Sea Defence and Aerospace 2026, eveniment care se desfăşoară la Bucureşti, la Romaero Băneasa, în perioada 13-15 mai şi care reuneşte peste 550 de firme din 36 de state de pe toate continentele.

În deschiderea evenimentului, Mircea Abrudean, preşedintele Senatului, a spus: „BSDA a devenit o joncţiune vitală pentru comunitatea de apărare. Peisajul securităţii globale se schimbă rapid şi, odată cu el, definiţia apărării însăşi. Nu mai vorbim doar despre echipamente, vorbim despre un ecosistem integrat de tehnologie, inteligenţă şi răspuns rapid.

Ca membru NATO şi UE, România nu este doar un observator, ci un arhitect activ al mediului de securitate regional. Frontiera protecţiei este acum digitală şi autonomă. Vedem investiţii record la nivel global, unde giganţii industriei redefinesc posibilul. Puterea acestor giganţi constă în capacitatea lor de a construi punţi cu industriile naţionale. Strategia naţională a României pentru industria de apărare este foaia noastră de parcurs pentru transformare şi este construită pe trei piloni: modernizare şi digitalizare, parteneriate strategice şi capital uman. Să nu uităm niciodată că nicio maşină nu este mai bună decât mintea care a proiectat-o. Scopul nostru este un ecosistem colaborativ unde întreprinderile mici şi mijlocii pot prospera alături de liderii globali. Rolul companiilor private în acest sector este esenţial; ele acţionează ca motoare de inovaţie, dezvoltând tehnologii cutting-edge mai rapid decât instituţiile publice tradiţionale. O industrie de apărare privată puternică îmbunătăţeşte suveranitatea naţională şi asigură viabilitatea producţiei interne prin comerţ global”.

• SAFE, un mecanism necesar dezvoltării capacităţii industriale locale

La rândul său, Nicoleta Pauliuc, preşedinta Comisiei senatoriale pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, a precizat: „Trebuie să devenim furnizori de securitate şi prin industrie. Programul SAFE nu este un instrument financiar. Este o decizie politică europeană care, pentru prima dată, leagă banii de capacitatea industrială locală. Cine produce contează. Cine integrează industria naţională în lanţurile de aprovizionare contează. Cine creează capacitate, nu doar consum, contează. Securitatea nu este un cost. Securitatea este condiţia fără de care nu există economie, educaţie, sănătate sau libertate. Iar industria de apărare nu este o industrie oarecare. Este infrastructură critică a libertăţii noastre. Trebuie să schimbăm şi vocabularul. Nu mai vorbim despre cheltuieli de apărare, vorbim despre investiţii în securitate şi vorbim despre investiţii industriale. Banii bine cheltuiţi pe apărare construiesc în acelaşi timp capacitate militară, locuri de muncă şi capacitate industrială. România are acum şansa pe care industria noastră de apărare o aşteaptă de generaţii. Avem ingineri, avem tradiţie industrială, ce ne lipseşte este scara, iar SAFE este pentru prima dată instrumentul care poate face acea scară posibilă, dacă ţinem ferm la ponderea minimă obligatorie a producţiei locale în fiecare contract”.

General-maior Sorin Cîrstea, consilier de stat, secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, a transmis mesajul preşedintelui Nicuşor Dan, din care reţinem că apărarea nu mai este doar despre capabilitate militară, ci şi despre adaptabilitate strategică, superioritate tehnologică şi rezilienţă industrială.

„Modernizarea continuă a capabilităţilor de apărare şi extinderea cooperării industriale demonstrează un angajament clar. Trebuie să ne provocăm să gândim într-un mod creativ şi neîngrădit. Viitorul depinde de capacitatea noastră de a accelera inovaţia şi de a securiza lanţurile de aprovizionare”, a transmis secretarul CSAT, din partea preşedintelui ţării.

Mihai Jurca, şeful Cancelariei Prim-ministrului, a arătat: „Pentru noi, investiţia în apărare nu se reduce însă la achiziţia de echipamente. Achiziţia este doar prima jumătate a responsabilităţii. A doua jumătate este ceea ce rămâne în România după ce echipamentele sunt livrate. Capabilităţi industriale, transfer de know-how, locuri de muncă calificate, parteneriate durabile şi centre de mentenanţă operaţionale - aceasta este linia roşie a Guvernului României în implementarea programului SAFE. Este o promisiune politică pe care nu o vom lăsa să se piardă în calendarul accelerat de contractare. (...) Securitatea nu este un produs care se cumpără. Este o capacitate care se construieşte cu aliaţi, instituţii şi industrii. Programul SAFE ne oferă posibilitatea de a face acest lucru împreună. Este o oportunitate istorică şi o obligaţie”.

• Obiectiv guvernamental: jumătate din fiecare euro cheltuit pe SAFE trebuie să se regăseacă în producţia locală

Irineu Darău, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, a spus că, dacă vrem să construim o rezilienţă autentică, trebuie să reconceptualizăm apărarea pe trei dimensiuni inseparabile. Ministrul Economiei a precizat: „Dimensiunea instituţională: cea mai exploatată vulnerabilitate în apărarea noastră colectivă este fragmentarea cadrelor noastre şi silozurile normative dintre arhitectura de reglementare civilă a UE şi doctrina operaţională a NATO. Interoperabilitatea este necesară nu doar pentru sisteme, ci şi pentru procese, culturi şi cadre juridice. Din punct de vedere economic, acest lucru înseamnă tratarea industriei de apărare nu ca pe un sector izolat, ci ca pe un motor integrat al economiei naţionale. Instrumente precum SAFE urmează tocmai această logică operaţională. Dimensiunea tehnologică: transformarea digitală a modificat fundamental natura armelor pe care le construim şi a ameninţărilor cu care ne confruntăm. Armamentul de mâine nu este pur kinetic. Noile sisteme de arme - de la platforme autonome şi muniţii ghidate de IA până la arhitecturi de comandă şi control în reţea şi roiuri de drone - integrează inteligenţa artificială şi conectivitatea IoT chiar în nucleul lor. Totuşi, cu cât transformarea digitală este mai profundă, cu atât suprafaţa de atac devine mai mare. Rezilienţa tehnologică înseamnă, deci, proiectarea securităţii cibernetice direct în sistemele militare încă din faza de design. Trebuie, de asemenea, să ne confruntăm cu ameninţarea cuantică: adversarii colectează astăzi comunicaţii criptate pentru a le decripta odată ce capabilităţile cuantice vor fi mature. Paradigma «colectează acum, decriptează mai târziu» este o expunere strategică. Un decalaj tehnologic reprezintă o vulnerabilitate strategică. Naţiunile care rămân în urmă nu cumpără doar sisteme mai puţin capabile, ci cedează o poziţionare strategică pe termen lung. Dimensiunea capitalului uman: talentul în securitate cibernetică, IA şi ştiinţa datelor reprezintă o competiţie strategică în sine. Programele de recalificare şi perfecţionare nu sunt politici sociale; ele sunt investiţii în securitate. Trebuie să investim şi în domeniul cognitiv, apărându-ne împotriva războiului cognitiv, a manipulării opiniei publice şi a subminării încrederii care susţine orice angajament de apărare. Alfabetizarea digitală - capacitatea cetăţenilor de a evalua critic informaţia şi de a menţine încrederea instituţională sub presiune - este o necesitate de securitate”.

Oficialul a mai spus că fiecare euro cheltuit pe apărare prin SAFE trebuie să lase cel puţin jumătate din valoarea sa în România, iar localizarea producţiei trebuie să fie autentică, măsurabilă, nu doar pe hârtie.

„Cerem o coproducţie autentică - dreptul de a deţine şi de a modifica codul-sursă al sistemelor şi integrarea companiilor româneşti în lanţurile globale. Ofertele care nu îndeplinesc aceste criterii nu vor fi atractive pentru România. (...) Am auzit adesea apărarea descrisă ca o cheltuială; cred că această paradigmă trebuie abandonată definitiv. Apărarea este o investiţie economică în suveranitate, în autonomie strategică şi în prosperitatea generaţiilor viitoare”, a mai spus ministrul Irineu Darău.

• Noile tehnologii, vedetele BSDA 2026

Expoziţia BSDA 2026 marchează cea mai amplă ediţie din istoria evenimentului lansat în 2007, iar la eveniment participă producători de armament, sisteme aerospaţiale, drone, radare, tehnologii C4ISR şi soluţii de război electronic care definesc deja conflictele moderne.

Ediţia din acest an are loc într-un context geopolitic exploziv. Statele NATO accelerează investiţiile în sisteme antiaeriene, drone autonome, muniţii inteligente şi vehicule fără pilot, după lecţiile dure ale frontului ucrainean. Exact aceste tehnologii domină acum expoziţia din aceste zile de pe platforma de la ROMAERO. Dronele kamikaze, sistemele autonome de supraveghere şi vehiculele terestre fără pilot sunt vedetele incontestabile ale BSDA 2026, semn că paradigma războiului clasic se schimbă într-un ritm mult mai rapid decât anticipau strategiile militare occidentale înainte de 2022.

În cadrul expoziţiei, Forţele Terestre Române expun transportoare PIRANHA V, maşini de luptă ale infanteriei 84M, echipate cu rachete Spike, instalaţii HIMARS, sisteme antiaeriene Gepard, drone BAYRAKTAR, vehicule tactice Cobra 2 şi radare moderne. Demonstraţia este una cu puternică încărcătură strategică, întrucât multe dintre aceste sisteme au devenit simboluri ale războiului modern din Ucraina. În paralel, Forţele Aeriene Române expun aeronave F-16 Fighting Falcon, elicoptere IAR 330 PUMA SOCAT, sisteme radar mobile şi un sistem Patriot, într-o demonstraţie care reflectă accentul tot mai mare pus pe apărarea antiaeriană şi antirachetă.

Pe lângă acestea, în cadrul expoziţiei, cei de la Lockheed Martin au adus şi un avion de luptă F-35, care va intra în dotarea Forţelor Aeriene Române după anul 2030, dar şi vehiculul de luptă şenilat Lynx IFV, expus de Rheinmetall Automecanica Mediaş, care ar urma să intre în dotarea Forţelor Terestre.

Menţionăm că printre cele mai puternice delegaţii ale companiilor din alte state se află Turcia şi Coreea de Sud, care prezintă în cadrul BSDA 2026 cele mai moderne arme şi echipamente de luptă. La eveniment participă şi compania ASFAT din Turcia, compania care trebuia să livreze până acum prima navă destinată Forţelor Navale Române, livrare care este întârziată.

Vizitatorii au ocazia să constate că, în ţara noastră, industria de apărare este bine reprezentată în domeniul privat, la eveniment participând foarte multe companii mici şi mijlocii, care oferă noi soluţii în domeniul optic, în zona comunicaţiilor speciale, dar şi companii mari, cum sunt Elbit Systems România, Elmet, Aerostar Bacău, IAR Braşov, General Dynamics România, Pro-Optica şi chiar şantierul Damen Galaţi.

Din păcate, nu toate ofertele companiilor private din România sunt luate în considerare de statul român pentru înzestrarea forţelor armate, astfel că am constatat cazuri în care echipamentele sau tehnica cu care acestea au venit la BSDA 2026 sunt destinate partenerilor străini care participă la acest eveniment.