Flancul estic al NATO: Rusia - „ameninţare pe termen lung”

Rusia este „cea mai semnificativă şi directă ameninţare pe termen lung” la adresa securităţii euro-atlantice, iar statele de pe Flancul Estic cer accelerarea transformării Alianţei într-un „NATO 3.0”, construit pe militarizare extinsă, investiţii masive în apărare şi o prezenţă militară permanent întărită de la Marea Neagră până la Oceanul Arctic, potrivit declaraţiei finale a Summitului B9, care s-a desfăşurat ieri la Palatul Cotroceni şi la care au participat şi aliaţii nordici - Finlanda, Suedia, Norvegia şi Danemarca. Liderii B9 şi aliaţii nordici acuză Rusia de „acţiuni extrem de conflictuale” împotriva Aliaţilor şi partenerilor NATO, enumerând sabotajul, atacurile cibernetice şi „o gamă largă de atacuri hibride şi activităţi destabilizatoare”. Într-un pasaj deosebit de dur, declaraţia avertizează că „încălcările repetate ale spaţiului aerian pe Flancul Estic subliniază nevoia urgentă de a continua consolidarea apărării aeriene şi antirachetă a NATO”, inclusiv împotriva ameninţărilor generate de drone şi sisteme fără pilot.

În conferinţa de presă susţinută după încheierea summitului B9, preşedintele Nicuşor Dan a spus: „Statele din Formatul B9 şi din zona nordică au preocupări comune şi o ameninţare comună - Rusia - şi de aceea este logic ca poziţiile noastre să fie compatibilizate prin întruniri aşa cum a fost aceea de astăzi. Mai mult, a apărut ideea ca această colaborare să fie mai formală, într-un format mai extins decât acesta. Declaraţia summitului prevede explicit că Rusia e o ameninţare pentru ţările noastre”.

Preşedintele ţării a mai spus că Republica Moldova este ameninţată de un război hibrid de către Rusia şi că este important să fie susţinută în faţa acestei agresiuni.

La rândul său, preşedintele Poloniei, Karol Nawrocki, a precizat: „Formatul B9 a fost de la început o voce a Flancului Estic împotriva intenţiilor neo-imperiale ale Federaţiei Ruse şi am decis să consolidăm acest flanc. Suntem susţinători energici ai extinderii Formatului B9 cu Finlanda, Norvegia şi Danemarca, pentru a lărgi perspectiva acestui flanc de la nord la sud, de la Oceanul Arctic la Marea Neagră, prin Marea Baltică. Declaraţia de astăzi a atins creşterea cheltuielilor de apărare şi o serie de măsuri pentru contracararea ameninţărilor din partea Rusiei, (...) care vrea să reconstruiască sfere de influenţă, să submineze NATO şi să slăbească siguranţa statelor noastre”.

Mark Rutte, Secretarul General al NATO, invitat la summitul de ieri, a declarat: „Întâlnirea a arătat angajamentele aliaţilor de la Marea Nordului la Marea Baltică. Rusia rămâne o ameninţare directă la adresa NATO, nu putem lăsa garda jos. Avem nevoie de o Europă mai puternică şi de un NATO mai puternic. Sprijinul pentru Ucraina va fi o prioritate la summitul de la Ankara. O Ucraină mai puternică este modul de a opri agresiunea Rusiei. Avem mulţi prieteni, sper să avem iniţiative şi avem nevoie şi de susţinerea Americii pentru Ucraina, pentru că securitatea Ucrainei este securitatea noastră. NATO 3.0 înseamnă un NATO mai puternic, dar împreună cu SUA, înseamnă un NATO şi nuclear, şi convenţional”.

Potrivit documentului respectiv, Ungaria s-a abţinut de la semnarea acestei declaraţii, ambasadorul maghiar la Bucureşti precizând că ţara sa nu este în măsură să susţină actuala formulare a declaraţiei ca limbaj convenit, o decizie în acest sens urmând a fi luată de noul guvern de la Budapesta.

Declaraţia comună nu este doar un nou document diplomatic, ci reprezintă şi un semnal de mobilizare strategică într-un moment în care Europa se pregăteşte pentru o confruntare de durată cu Federaţia Rusă. Liderii Formatului B9 şi reprezentanţii Finlandei, Suediei şi Norvegiei, reuniţi în Capitală, au afirmat deschis că „linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică şi până în regiunile nordice şi arctice” trebuie consolidată militar şi politic, în timp ce NATO trebuie să se concentreze din nou asupra „sarcinii fundamentale a apărării colective”.

În centrul declaraţiei se află ideea unei reînarmări accelerate a Europei. Statele participante afirmă că „îşi intensifică în continuare contribuţiile la apărarea colectivă” şi că îşi asumă „responsabilităţi mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor şi prin creşterea investiţiilor în apărare”, în contextul obiectivului de alocare a 5% din PIB pentru apărare. Formula este una extrem de agresivă în raport cu standardele NATO din ultimii ani şi arată dimensiunea schimbării de paradigmă produse de războiul din Ucraina şi de deteriorarea accelerată a mediului de securitate european.

Textul declaraţiei comune aminteşte despre necesitatea unei „posturi robuste de apărare avansată”, despre mobilitate militară extinsă şi despre dezvoltarea infrastructurii logistice pentru război, inclusiv prin „extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic”. Această referire este una dintre cele mai importante din document, deoarece indică pregătiri logistice de anvergură pentru susţinerea unor operaţiuni militare de mare intensitate în estul Europei.

Declaraţia insistă şi asupra construirii unei economii de război occidentale capabile să susţină confruntarea pe termen lung cu Rusia. Liderii afirmă că „extinderea în continuare a bazei industriale de apărare transatlantice” este „esenţială pentru a face faţă provocărilor actuale în materie de securitate”, iar documentul vorbeşte despre creşterea capacităţilor de producţie militară, consolidarea lanţurilor de aprovizionare, achiziţii multinaţionale şi investiţii masive în cercetare şi inovare militară.

La summitul de ieri a participat, în calitate de invitat, şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a spus că Europei nu ar trebui să-i fie teamă să discute despre capacităţi militare mai unite şi, în anumite domenii, mai autonome.

„Europa nu poate depinde de capriciile geopolitice. Trebuie să ne unim şi să ne dezvoltăm resursele, capacităţile şi producţia în Europa pe cât posibil, astfel încât să avem cu adevărat o politică de apărare comună şi capacităţi de apărare europene comune care să ne consolideze atât pe noi toţi, cât şi alianţe precum NATO”, a spus Volodimir Zelenski.

Summitul de la Bucureşti marchează şi extinderea explicită a interesului strategic al NATO către zona arctică. Participanţii au salutat iniţiativele „Baltic Sentry”, „Eastern Sentry” şi, mai ales, „Arctic Sentry”, descrisă drept „o etapă către o prezenţă mai puternică şi persistentă a NATO în Arctica”. Este unul dintre cele mai clare semnale privind militarizarea accelerată a Nordului şi transformarea Arcticii într-un nou spaţiu major de competiţie geopolitică şi militară.

Summitul de la Bucureşti confirmă, astfel, că Flancul Estic a devenit centrul de greutate strategic al NATO, iar mesajul transmis de liderii reuniţi în Capitală este unul fără precedent prin duritate, amploare şi implicaţii: Europa intră într-o nouă etapă de militarizare accelerată, iar confruntarea strategică dintre NATO şi Rusia este tratată deja ca o realitate structurală de lungă durată.