DEVALORIZAREA YUANULUIChina - cel mai mare exportator din lume

A.S.
Ziarul BURSA #Internaţional / 14 august 2015

China - cel mai mare exportator din lume
  • document ataşat China în topul principalelor ţări exportatoare
    apasă aici pentru a descărca.

    Actualizare Claudiu Cazacu, XTB: "Fluctuaţia liberă a yuanului, pas esenţial în atribuirea statutului de monedă de rezervă de către FMI"

    Decizia de a permite cursului de schimb al yuanului să fluctueze mai liber este o "revoluţie de catifea", un pas esenţial în atribuirea statutului de monedă de rezervă de către FMI, dar şi un pas care afectează cei mai importanţi parteneri comerciali, ne-a transmis domnul Claudiu Cazacu, analist-şef la XTB România.

    Potrivit acestuia, "Zona Euro pierde prin reducerea avantajului oferit de moneda mai ieftină, dar este relativ mai bine poziţionată prin prisma trendului anterior, în timp ce SUA suferă o lovitură adiţională după o apreciere a monedei în ultimul an care a creat deja limitări ale profitului unor companii".

    "Un efect nefavorabil poate fi resimţit la nivelul unor companii de tehnologie şi auto, atât europene cât şi americane care livrează în piaţa chineză şi depind de acestea pentru a susţine ritmuri de creştere solide.

    În cazul pieţelor emergente, state precum Brazilia şi Rusia au mai mult de suferit, din pricina poziţiei lor economice actuale, în timp ce India poate absorbi mai bine şocul valutar. China nu doreşte însă o apreciere agresivă şi rapidă a monedei, ci una care să se deruleze gradual, fiind astfel mai uşor de suportat de către partenerii săi comerciali.

    La nivel global, măsura ajută la o rebalansare, fără a fi net generatoare de creştere. Mai mult, se atrage atenţia asupra realităţii ajustării economiei chineze, care pare mult mai severă prin prisma unor indicatori precum producţia industrială sau cererea pentru metale de bază decât o arată cifrele de PIB şi ţinta de 7% pentru avansul economiei", ne-a explicat analistul XTB România.

    (A.C.)

    ------------

    Devalorizarea yuanului din această săptămână este o binefacere pentru exportatorii şi industria grea din China, dar o veste proastă pentru companiile care depind de bunurile importate, potrivit analiştilor.

    Această mişcare ar putea însemna creşterea concurenţei pentru vecinii Chinei. Un yuan mai ieftin ar face bunurile din China mai competitive cu alte ţări exportatoare din regiune, care ar putea fi influenţate să-şi devalorizeze şi ele monedele.

    Monedele din Thailanda, Filipine, Malaezia, Indonezia, Coreea de Sud, Singapore şi Australia au căzut marţi, odată cu prima zi de devalorizare a yuanului, analişti întrebându-se dacă măsura nu va declanşa o cursă de depreciere în cadrul războiului valutar global.

    China a devenit în 2013 cel mai mare importator şi exportator de bunuri la nivel mondial, depăşind pentru prima dată SUA, cu schimburi comerciale de peste 4.000 de miliarde de dolari, în condiţiile în care exporturile se cifrau, potrivit estimărilor de anul trecut, la peste 2.200 miliarde de dolari.

    Decizia din această săptămână a Băncii Chinei de a devaloriza yuanul cu circa 4% ar putea duce, potrivit analiştilor, la stimularea exporturillor chineze şi la susţinerea economiei ţării care dă semne de slăbire. Astfel, măsura ar putea ajuta companiile chineze să-şi facă produsele lor mai puţin costisitoare pe pieţele mondiale.

    Modelul de dezvoltare al Chinei a fost unul asemănător cu al celorlalte ţări asiatice promovat în anii `60 şi `70 de către Japonia, Coreea de Sud şi ceilalţi "dragoni asiatici" (Singapore şi Hong Kong), respectiv dezvoltarea economiei prin atragerea de investiţii străine în domeniul producţiei pentru export. Până în anul 2010, exportul chinez era realizat în proporţie de peste 50% de companiile străine localizate în China.

    Criza economică globală declanşată în anul 2008 a avut influenţe negative şi asupra economiei chineze, resimţite cu precădere în sectorul siderurgic, industria auto, industria materialelor de construcţii şi în sectorul imobiliar, potrivit unei analize a Departamentului pentru Comerţ Exterior al Ministerului Economiei.

    Pentru sprijinirea sectoarelor de activitate afectate, guvernul chinez a decis în anul 2010 alocarea unui fond de investiţii de circa 456 miliarde de dolari, destinat, în primul rând, dezvoltării infrastructurii naţionale (căi ferate, autostrăzi, canalul de aducţiune apa din fluviul Albastru către zona centrală şi de nord a Chinei etc.). Prin necesarul de oţel şi materiale de construcţii, proiectele de amploare au menţinut producţia în sectoarele aflate în declin. Totodată, având în vedere că marile companii chineze de stat s-au dezvoltat puternic în baza transferului de tehnologii, guvernul chinez a promovat politica de "Go Global", respectiv a început să încurajeze companiile chineze să investească în străinătate.

    Astfel, în ultimii ani, conducerea Chinei a decis transformarea modelului de dezvoltare economică bazat pe producţia destinată în cea mai mare parte exportului într-un model dual, bazat pe susţinerea exporturilor şi a consumului intern.

    Banca Centrala a Chinei a susţinut un yuan puternic, conform politicii Partidului Comunist Chinez care a dorit să transforme consumul intern în principalul motor al economiei, în defavoarea exporturilor. "Încetinirea creşterii economice şi criza recentă de pe piaţa bursieră internă par să fi determinat conducerea Chinei să parieze din nou pe exporturi, scrie Reuters, potrivit Hotnews.

    Decizia Chinei din această săptămână a creat îngrijorări printre liderii politici, în special în Statele Unite, care s-au plâns de mult timp că oficialii chinezi lasă yuanul la o valoare mai mică, pentru stimularea industriilor sale interne.

    Şi Bloomberg susţine că sprijinirea indirectă a exportatorilor a produs nemulţumire în SUA, iar bursele europene au reacţionat la schimbarea de direcţie din China, acţiunile înregistrand scăderi în această săptămână.

    Joe McDonald şi Paul Wiseman, jurnalişi la AP, au scris ieri în articolul "Q&A: Ce înseamnă devalorizarea yuanului pentru China şi alte state": "Investitorii se tem de ce-i mai rău. Bursele americane s-au scufundat marţi, trase în jos de căderea acţiunilor marilor exportatori. În teorie, un yuan mai slab ar putea reduce exporturile bunurilor americane către China, care erau deja mai mici cu aproape 5% în iunie. Politicienii americani, care au declarat de multă vreme că statul chinez îşi ţine moneda naţională la un nivel scăzut artificial pentru a le da exportatorilor săi un avantaj, au denunţat devalorizarea. Însă economiştii pun la îndoială că o scădere de 2% a yuanului într-o zi, care este o mişcare pe care China a numit-o un eveniment unic, va face mai multe pagube exporturilor din SUA sau alte state.

    «Doi la sută nu e mare lucru», a declarat Mark Zandi, economist-şef la Moody's Analitics. «Zece la sută în următoarele luni ar fi mare lucru», a spus acesta. Economiştii nu au văzut mişcarea Beijingului ca un efort pentru a reduce yuanul la un nivel scăzut artificial. Ci, mai degrabă, aceştia au văzut o încercare a Chinei de a prinde din urmă realitatea economică care dictează un yuan mai ieftin. Iar planul de a lăsa forţele din piaţă să joace un rol mai important este ceva pe care guvernul american l-a cerut".

    Potrivit jurnaliştilor de la AP, decizia Băncii Chinei nu va întârzia decizia FED de majorare a dobânzii de politică monetară: "E adevărat că un yuan mai slab îi face să sufere pe exportatorii americani şi probabil apasă pe inflaţia SUA care se află deja sub rata anuală de 2%. Dar mutarea de marţi nu a fost suficient de mare ca să facă diferenţa. Deci FED va merge înainte, eventual în cadrul reuniunii din septembrie, şi probabil va ridica rata pe termen scurt pe care o controlează şi care a fost fixată aproape de zero încă din 2008".

    Exporturile Chinei au scăzut semnificativ în iulie

    Exporturile Chinei s-au diminuat cu 8,3% în luna iulie, fiind cea mai mare scădere din ultimele patru luni, pe fondul creşterii valorii yuanului şi în contextul reducerii cererii din Uniunea Europeană.

    Scăderea exporturilor a fost mult mai mare decât se anticipa, în contextul în care analiştii economici prefigurau o diminuare cu doar 1,5%. În paralel, şi importurile în China au scăzut, confirmându-se diminuarea cererii pe plan intern. Comparativ cu luna iulie 2014, importurile au scăzut cu 8,1%, conform statisticilor Administraţiei generale a Vămilor. În iunie, importurile scăzuseră cu 6,6%, situaţia generând un excedent comercial de 43 de miliarde de dolari.

    Cererea în scădere la nivel global, cumulată cu diminuarea investiţiilor pe plan intern au pus sub semnul întrebării ţinta de creştere economică de 7%, vizată de China în 2015.

    Înainte de devalorizarea yuanului din această săptămână, Guvernul de la Beijing a adoptat noi măsuri care să stimuleze extinderea economiei, inclusiv prin emiterea de bonduri speciale pentru finanţarea sectorului construcţiilor.

    "Exporturile deja nu mai sunt motorul creşterii economice a Chinei; indiferent ce ar face Guvernul, este imposibilă o multiplicare a volumului exporturilor ca în trecut", a afirmat Liu Xuezhi, economist la Bank of Communications.

    Top 10 exporturi din China - 66,9% din valoarea totală a transferurilor chineze globale, anul trecut

    Top 10 exporturi din China au reprezentat, anul trecut, 66,9% din valoarea totală a transferurilor chineze globale. Exporturile din Republica Populară Chineză au ridicat la US 2.343 trillion $, în creştere cu 48,5% începând cu anul 2010.

    Potrivit statisticilor World Economic Outlook ale Fondului Monetar Internaţional, produsul intern al Chinei s-a ridicat anul trecut la 17.632 trilioane de dolari. Prin urmare, exporturile au reprezentat aproximativ 13,3% din producţia economică totală a Chinei.

    Având în vedere populaţia Chinei de 1,36 miliarde de oameni,

    exporturile de 2343 miliarde dolari se traduc în aproximativ 1728 de dolari pentru fiecare cetăţean.

    Top 10 exporturi din China:

    - Echipament electronic: 571.045.520.000 dolari (24,4% din total exporturi)

    - Maşini, motoare, pompe: 400. 910.983.000 dolari (17,1%)

    - Mobilier, produse de iluminat, marcaje: 93.390.874.000 dolari (4%)

    - Îmbrăcăminte tricotată sau croşetată: 92.002.609.000 dolari (3,9%)

    - Îmbrăcăminte (nu tricot sau croşetat): 81.453.227.000 dolari (3,5%)

    - Echipamente tehnice medicale: 74.020.496.000 dolari (3,2%)

    - Materiale plastice: 66.816.299.000 dolari (2,9%)

    - Vehicule: 64.243.754.000 dolari (2,7%)

    - Pietre, metale preţioase, monede: 63.212.400.000 dolari (2,7%)

    - produse din fier sau oţel: 60.685.405.000 dolari (2,6%)

    Pe scurt

    Cotaţii Internaţionale

    vezi aici mai multe cotaţii

    Bursa Construcţiilor

    www.constructiibursa.ro

    Conferinţa “Securitatea cibernetică”
    Avocat Ianul Alexandra
    Electromagnetica
    BTPay
    cautavocat.ro
    danescu.ro
    arsc.ro
    Gala Regista 2023

    Curs valutar BNR

    08 Feb. 2023
    Euro (EUR)Euro4.8962
    Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5550
    Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9559
    Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5088
    Gram de aur (XAU)Gram de aur275.4827

    convertor valutar

    »=
    ?

    mai multe cotaţii valutare

    Cotaţii Emitenţi BVB
    Bursele din regiune
    Cotaţii fonduri mutuale
    Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
    Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
    Carte - The crisis solution terminus a quo
    www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro