DIKE-SUPLIMENT DEDICAT ACTIVITĂŢII DE DREPT"Stabilitatea profesiei de avocat - principalul câştig al ultimului sfert de secol"

Ziarul BURSA #Consultanţă juridică / 04 decembrie 2020

Traian Briciu

Traian Briciu

(Interviu cu avocatul Traian Briciu, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România)

"Fără avocaţi nu se poate înfăptui justiţia"

"Insolvenţele, litigiile de dreptul familiei sau procesele legate de legislaţia aferentă crizei Covid 19 cresc ca pondere în activitatea juridică"

Stabilitatea profesiei de avocat este principalul câştig al ultimului sfert de secol, consideră Traian Briciu, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR). Domnia sa susţine, într-un interviu, că, astăzi, principala provocare este digitalizarea accelerată de criza Covid 19 şi subzistenţa avocaţilor în contextul în care instanţele îşi reduc activitatea, iar piaţa de profil este ameninţată de o nouă recesiune economică. "Este foarte clar că această digitalizare va aduce schimbări de anvergură în modul de furnizare a serviciilor juridice de către avocaţi şi suntem foarte concentraţi, prin intermediul grupurilor de lucru ale UNBR, să gestionăm aceste schimbări astfel încât să fie respectate principiile fundamentale ale profesiei", ne-a spus, printre altele, Traian Briciu.

Reporter: Prin ce se deosebeşte avocatura modernă, din ultimii 25 de ani, de cea practicată înaintea ultimului sfert de secol?

Traian Briciu: O avocatură modernă este adaptată cerinţelor timpurilor şi corespunde unei epoci istorice diferite de cea anterioară. Sub acest aspect, este clar că avocatura post decembristă este diferită de cea din perioada comunismului, când se afla sub tutela Ministerului Justiţiei. Legea 51 din 1995 privind organizarea şi funcţionarea profesiei de avocat a venit să ofere avocaţilor toate garanţiile independenţei lor profesionale. Dovadă că această lege este una modernă este faptul că a rezistat 25 de ani, fără prea multe modificări şi fără intervenţii asupra esenţei sale în ceea ce priveşte modul de organizare prin autoreglementare. Deci, încă de la început, a fost o lege avangardistă care şi-a reglat bine pilonii de stabilitate, atât prin raportare la tradiţii, cât şi printr-o prospectivă de viitor, rezistând procesului de aderare la Uniunea Europeană şi tuturor provocărilor care au urmat în procesul progresiv de globalizare.

Reporter: Cu ce provocări vă confruntaţi după 25 de ani de activitate modernă?

Traian Briciu: Stabilitatea profesiei în toţi aceşti ani a fost principalul câştig, ţinând cont că, într-adevăr, avocatura s-a confruntat şi se confruntă, mai ales în ultimii ani, cu provocări fără precedent. Soluţia pentru a rezista provocărilor a fost întotdeauna apărarea conţinuă a principiilor fundamentale ale profesiei de avocat, în special independenţa avocaţilor şi secretul profesional, care au fost cel mai greu încercate, mai ales în ultimii ani.

Însă suntem prinşi în valul globalizării, suntem din ce în ce mai interconectaţi, astfel încât trendurile mondiale se răsfrâng şi la nivel intern. Ca atare, provocările actuale sunt la nivel mondial, mult mai greu de gestionat faţă de timpurile în care apăreau între graniţele unei ţări, bine marcate pe hartă.

O vreme au dominat încercările guvernelor de dereglementare a profesiei, însă avocaţii din întreaga lume au apărat puternic principiul autoreglementării, ca garanţie a independenţei avocaţilor şi implicit ca garanţie a dreptului la apărare al cetăţenilor. Aceasta s-a dovedit o barieră de netrecut până acum. Guvernele de astăzi nu-şi mai doresc dereglementarea profesiilor liberale, dimpotrivă. Observăm tendinţele de fragmentare a acestora în cât mai multe profesii derivate şi reglementate, ceea ce mă duce cu gândul la sintagma "Divide et impera". De exemplu, recent, guvernul român a elaborat un proiect de lege care prevede reglementarea în mod autonom a profesiei de responsabil cu protecţia datelor personale, în condiţiile în care această activitate este îndeplinită în mod curent de către avocaţi. UNBR a transmis Senatului un punct de vedere cu privire la acest proiect, care prevede organizarea profesiei de responsabil cu protecţia datelor cu caracter personal într-un Corp al responsabililor, persoană juridică de utilitate publică şi autonomă, sub pretextul că această profesie ar presupune cunoşţinţe "avansate" de tehnologie. Or, se poate observa că munca de responsabil cu protecţia datelor presupune cunoştinţe de tehnologie comune, la îndemâna oricărui avocat. În ceea ce priveşte cunoaşterea profundă a legislaţiei privind protecţia datelor, aceasta este un atu al avocaţilor faţă de alţi profesionişti.

Problemele avocaturii sunt aceleaşi peste tot şi se referă la comercializarea profesiei sub impactul crizelor economice, la concurenţa cu alte profesii care încearcă să intre pe domeniul rezervat avocaturii, la secretul profesional din ce în ce mai fragil în contextul luptei împotriva terorismului şi a crimei organizate. Lista ar putea continua la nesfârşit. Însă astăzi, principala provocare este digitalizarea accelerată de criza Covid 19 şi subzistenţa avocaţilor în contextul în care instanţele îşi reduc activitatea, iar piaţa e ameninţată de o nouă recesiune economică. Este foarte clar că această digitalizare va aduce schimbări de anvergură în modul de furnizare a serviciilor juridice de către avocaţi şi suntem foarte concentraţi, prin intermediul grupurilor de lucru ale UNBR, să ges­tionăm aceste schimbări astfel încât să fie respectate principiile fundamentale ale profesiei.

Pe de altă parte, ori de câte ori au loc schimbări în societate, noii factori de putere "umblă" la profesia de avocat, încercând s-o controleze cumva sau chiar s-o discrediteze dacă nu o pot controla. Aşa s-a întâmplat dintotdeauna şi pretutindeni. Numai dacă ne gândim la ţările în care autoritarismul ia amploare în zilele noastre, observăm că avocaţii sunt printre primii vizaţi de represiune. Aşadar, atenţie la ce li se întâmplă avocaţilor pentru a vedea dacă ne îndreptăm spre democraţie sau autoritarism. Dacă independenţa şi libertatea lor sunt sprijinite, ne încadrăm în regulile democraţiei. Dacă sunt puşi la zid prin orice metode represive, ne îndreptăm spre autoritarism.

Reporter: Cum se implică UNBR pe piaţa avocaturii?

Traian Briciu: Dacă mi-aţi fi adresat această întrebare acum câţiva ani, aş fi spus că nu există nicio "piaţă" a avocaturii. Pentru simplul motiv că avocatura nu a fost niciodată supusă regulilor comerciale şi scopului obţinerii de profit. Pentru un avocat dintr-o ţară de drept continental, această idee ar fi fost de neconceput până în 2015, când Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat în cauza Birut ©iba contra Arănas Devnas, care a stabilit că avocatul este "furnizor" iar clientul "consumator", deci relaţiile avocat-client se supun dreptului consumatorilor. Practic, acestă decizie a instanţei europene a dat undă verde "comercializării" avocaturii inclusiv în ţările de drept continental.

Dar chiar şi acum pot să vă spun că UNBR nu se poate implica pe "piaţa" avocaturii. Ceea ce poate face organizaţia profesională este să ajute avocaţii să reziste pe această piaţă, prin stabilirea regulilor de conduită, astfel încât să nu abdice de la principiile fundamentale care ţin profesia în viaţă.

"Avocatura nu poate fi o profesie comercială"

Reporter: În ce mod este afectată profesia de avocat de pandemia de Covid-19?

Traian Briciu: Încă de la începutul crizei sanitare, profesia a fost extrem de afectată, întrucât instanţele şi-au redus drastic activitatea şi marea masă a avocaţilor profesează la bară. Şi această criză a urmat după o perioadă de greve ale magistraţilor. În perioada stării de urgenţă, avocaţii au fost consideraţi "key workers" în întreaga lume şi au fost obligaţi, prin lege, să-şi continue activitatea în condiţiile în care, practic, nu puteau face acest lucru la un nivel care să le asigure subzistenţă. Iniţial, avocaţii au fost excluşi de la măsurile de sprijin acordate de către stat mediului economic afectat de criză. A fost nevoie de multă persuasiune din partea UNBR la adresa autorităţilor, pentru a acorda şi avocaţilor măsurile de sprijin prevăzute pentru IMM-uri. Până la urmă au înţeles că este esenţial ca justiţia să continue să funcţioneze şi în această perioadă, iar fără avocaţi nu se poate. Totuşi, încă ne mai lovim la nivel teritorial de interpretări deformate ale măsurilor de sprijin pentru profesiile independente.

Reporter: Ce modificări aţi observat în sistemul juridic, în ultima perioadă?

Traian Briciu: Dacă vă referiţi la această criză sanitară, principalele modificări vizează modul de lucru al avocaţilor, care se transferă tot mai mult spre mediul online. Criza pandemică este un accelerator al digitalizării şi schimbă drastic modul de furnizare a serviciilor avocaţiale. Au apărut tot mai multe platforme de intermediere între furnizorii de servicii şi consumatori, inclusiv avocat-client, deţinute de terţi, care pun serioase probleme în legătură cu principiile fundamentale ale profesiei. Cum poţi fi sigur că secretul profesional este protejat pe astfel de platforme, cum poţi fi sigur că nu încalci regula conflictului de interese, atâta vreme cât într-o comunicare instant, cum este cea online, nu ai posibilitatea să-ţi cunoşti prea bine clientul?

De aceea, rămân la părerea că avocatura nu poate fi o profesie comercială şi nu se poate supune în totalitate regulilor pieţei, pentru că avocaţii sunt parteneri indispensabili ai justiţiei; fără ei nu se poate înfăptui justiţia. Or, justiţia nu este o activitate comercială. Deşi promovarea intensă a mijloacelor alternative de soluţionare a conflictelior duce la o "privatizare" a justiţiei, aşa cum se discută în mediul academic internăţional. Aceas­ta este o altă provocare.

Reporter: În ce domeniu au fost deschise anul acesta cele mai multe procese în instanţă?

Traian Briciu: Din păcate, nu avem statistici oficiale în acest sens. Însă ne putem da seama ce domenii iau amploare şi ce domenii scad. De exemplu, insolvenţele, litigiile de dreptul familiei sau procesele legate de legislaţia aferentă crizei Covid 19 cresc ca pondere. Tranzacţiile scad, deoarece oamenii stau în expectativă pentru a vedea ce se întâmplă în continuare. Dar probabil vor creşte fuziunile, dacă scopul acestora este reducerea costurilor duplicate.

Reporter: Ce consideraţi că ar trebui modificat la legea după care activaţi?

Traian Briciu: Deocamdată, nu cred că ar trebui să facem modificări la lege, care conţine principiile fundamentale după care se ghidează profesia şi modul în care este organizată. Suntem într-o perioadă în care au loc schimbări disruptive şi nu este bine să umblăm la o lege care asigură stabilitatea. Este bine să lăsăm lucrurile să se aşeze înainte să întreprindem schimbări. Însă, este destul de clar că va trebui să urmărim trendurile mondiale şi să ne adaptăm în consecinţă, atunci când va fi momentul potrivit.

La statutul profesiei ar trebui făcute unele intervenţii, în special în ceea ce priveşte publicitatea şi interprofesionalitatea, pentru a face faţă pieţei actuale în ceea ce priveşte concurenţa cu alte profesii şi cererea de servicii integrate. Dar aceste aspecte necesită o consultare prealabilă a corpului profesional.

"Este reglementată posibilitatea audierilor online în procesul penal"

Reporter: Având în vedere contextul actual, credeţi că ar putea exista procese online?

Traian Briciu: Vor exista, cu siguranţă! În momentul de faţă este reglementată posibilitatea audierilor online în procesul penal. Există deja un proiect de lege privind unele măsuri în domeniul justiţiei în contextul pandemiei de COVID-19, pus în dezbatere de Ministerul Justiţiei. Proiectul prevede măsuri temporare de soluţionare a proceselor în mediul online, inclusiv în materie civilă. Dar este greu de crezut că, odată implementată această practică, se va reveni la regulile anterioare privind desfăşurarea proceselor în formă fizică. Instanţele sunt deja supraaglomerate de restanţele acumulate în perioada pandemiei, astfel încât se va impune necesitatea unor căi de rezolvare mai rapidă a dosarelor întârziate.

Reporter: Există amânări de speţe mai mult decât într-un an obişnuit?

Traian Briciu: Da, există amâ­nări şi din păcate acestea n-au început odată cu criza pandemică, ci înainte de aceasta, cu grevele magistraţilor. Rapoartele Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din anii următori vor arăta dimensiunile blocajelor.

Reporter: Care este diferenţa între piaţa noastră de avocatură şi cea dintr-o ţară europeană?

Traian Briciu: Nu mai există "piaţa noastră" de avocatură, întrucât aceasta este supusă interferenţelor europene şi chiar mondiale. Tot ce se întâmplă pe piaţa europeană a avocaturii se întâmplă şi pe piaţa naţională, deci din punctul de vedere al cererii şi ofertei pe această "piaţă" nu văd diferenţe. Avocaţii români sunt la fel de bine pregătiţi ca şi colegii lor din alte ţări pentru a face faţă provocărilor care apar.

Reporter: Mulţumim!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale

Curs valutar BNR

15 Apr. 2021
Euro (EUR)Euro4.9245
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1111
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4560
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6701
Gram de aur (XAU)Gram de aur231.0234

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

FINANCIAL FORUM 2021
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro