DIKE-SUPLIMENT DEDICAT ACTIVITĂŢII DE DREPT"Nici în perioada de urgenţă serviciile avocaţiale nu au fost suspendate"

Ziarul BURSA #Consultanţă juridică / 04 decembrie 2020

Ovidiu Buduşan

Ovidiu Buduşan

(Interviu cu Ovidiu Buduşan, senior partner, Buduşan şi Asociaţii)

Cu o experienţă de peste 20 de ani în profesiile juridice, inclusiv la nivelul parchetelor specializate din România, Ovidiu Buduşan, senior partner la Buduşan şi Asociaţii, ne-a oferit mai multe răspunsuri legate de activitatea avocaţială din acest an. Inclusă succesiv în prestigiosul anuar "Legal 500 drept leader" al pieţei avocaturii penale de afaceri din România, Buduşan şi Asociaţii este specializată în managementul integrat al cauzelor complexe de criminalitate din mediul de afaceri, atât din perspectivă defensivă, cât şi din perspectiva entităţilor care au fost victime ale criminalităţii economico-financiare, respectiv din perspectivă preventivă, în demersurile de identificare şi atenuare a riscurilor de natură penală asociate mediului de business.

Reporter: Aniversăm 25 de ani de activitate modernă în avocatură. Cum poate fi definită aceasta?

Ovidiu Buduşan: În viziunea mea, modelul avocaturii moderne este acela al avocatului specializat, care deţine o vastă expertiză legală într-un anumit domeniu de practică, la care se adaugă cunoaşterea şi aprecierea celorlalte discipline, care îi permite să abordeze problematica pe care o are de rezolvat în colaborare cu profesionişti din alte discipline. La acestea se adaugă un nivel de înţelegere a modului în care tehnologia afectează activitatea clientului, dar şi prestarea serviciilor juridice, inteligenţă emoţională şi aptitudini de comunicare necesare pentru a colabora eficient cu clienţii.

Evident, în vremurile noastre, avocaţii trebuie să aibă şi competenţe în noile tehnologii, iar firmele de avocatură să fie digitalizate. Să nu uităm că avocaţii sunt, ca şi alte profesii, şi produsul experienţelor lor şi al comunităţii, al societăţii în care îşi exercită profesia. Astfel, putem vorbi, la nivel de ansamblu, despre o avocatură modernă atunci când modernizarea se produce nu numai în firma de avocatură, ci şi la nivelul clienţilor, al pieţei căreia îi sunt destinate serviciile avocaţiale. Este nevoie de o înţelegere şi chiar de o discuţie, la nivel social, despre maniera optimă în care noile tehnologii pot susţine prestarea unor servicii avocaţiale adaptate timpurilor.

Reporter: Ne puteţi vorbi despre beneficiile şi provocările acestui sfert de secol?

Ovidiu Buduşan: Dacă ne uităm la ultimii 25 de ani, trebuie să ne reamintim de unde am pornit. În primul rând, de la o criză a accesului la justiţie, în care procesele durau chiar şi decade, în care numeroşi justiţiabili aveau acces limitat sau inadecvat la servicii juridice. Apoi, profesia noastră a asistat la ameninţări la adresa statului de drept prin decizii politice, fie populiste, fie cu tentă autoritară, la instabilitate legislativă, la veritabile devieri de la ordinea constituţională. Şi, cu toate aceste provocări, avocatura a rezistat.

Multe dintre măsurile de reîn­toarcere în limitele constituţionale au avut la origine demersuri initiate de avocaţi, cum ar fi cererile de sesizare a Curţii Constituţionale. Avocatura a evoluat şi s-a adaptat permanent, atât din perspectiva reglementărilor profesionale, cât şi în termini practici, în raport de cerinţele şi exigenţele clienţilor, de realităţile sistemului de justiţie, s-a consolidat şi s-a modernizat. Au fost 25 de ani dificili, dar nu poţi să nu ai şi un sentiment de mândrie faţă de această profesie. Sigur, mai sunt multe de făcut. Pentru început, poate chiar o dezbatere despre stadiul şi viitorul profesiei, o preocupare pe care am remarcat-o şi la nivelul organelor de conducere ale profesiei, al barourilor şi al Uniunii Avocaţilor.

Reporter: Pandemia a afectat activitatea caselor de avocatură?

Ovidiu Buduşan: Este deja un clişeu, dar să pornim de la principiul că viaţa şi activitatea tuturor a fost afectată, nu numai a caselor de avocatură, dar a societăţii în ansamblul său. La nivel global, această pandemie a adus numeroase provocări, inclusiv pentru drepturile fundamentale ale omului şi pentru statul de drept. Toate casele de avocatură au resimţit efectul restricţiilor asupra activităţii instanţelor şi al organelor judiciare, de exemplu, în perioada stării de urgenţă, dar şi al modificării modului de funcţionare al companiilor, ca urmare a conformării la măsurile de precauţie sanitară, cu tot impactul asupra activităţii economice.

Sigur că a trebuit să fie luate decizii, nu întotdeauna uşoare, să fie implementate modificări în modul de prestare a serviciilor, de exemplu, munca la distanţă. Nici măcar în perioada de urgenţă, însă, şi cu atât mai puţin în prezent, prestarea serviciilor avocaţiale nu a fost suspendată. Activitatea avocaţilor a continuat, similar lucrătorilor esenţiali, în ciuda dificultăţilor şi provocărilor, care nu sunt atât de diferite de cele cu care se confruntă orice altă industrie în acest moment.

Există preocuparea constantă în sensul respectării măsurilor sanitare, preocuparea constantă pentru sănătatea proprie şi a celor din jur, însă pot spune că nu am remarcat, în mediul avocaţilor, panica. Profesia înţelege situaţia, la fel cum îşi înţelege şi propria importanţă, dincolo de interesul imediat al unei firme de avocatură sau alta.

Reporter: Autorităţile au luat suficiente măsuri pentru susţinerea mediului de afaceri?

Ovidiu Buduşan: Pornind de la realitatea că economia nu poate şi nu trebuie să fie oprită în totalitate, nu se poate spune că nu s-au luat măsuri, sau că Guvernul nu conştientizează necesitatea de a sus­ţine mediul de afaceri. Am văzut, anul acesta, facilităţi fiscale, facilităţi pentru salariaţi, pentru acces la finanţare. În acelaşi timp, şi măsurile care, în mod obiectiv, se pot lua sunt condiţionate, limitate de resursele disponibile.

În paralel, am asistat la închiderea unor lanţuri de producţie, nu numai în România, ci la nivel european, dar cu impact în România, la care s-a adăugat scăderea cererii, limitarea consumului de către populaţie. Văd esenţială discuţia permanentă între autorităţi şi reprezentanţii mediului de afaceri. Şi o altă direcţie pe care o consider esenţială ar viza pregătirea pentru finalul crizei sanitare, pentru că va exista un final şi la acel moment, industriile trebuie să fie gata să îşi reia activitatea, angajaţii trebuie să fie pregătiţi să revină la muncă, iar pentru acel moment este oportună gândirea unor măsuri şi a unor strategii.

Reporter: Ce ar fi trebuit să facă, în plus, Guvernul ţinând cont de situaţia globală?

Ovidiu Buduşan: Ar fi fost poate benefică o mai mare deschidere spre dialog şi consultare, aceeaşi transparenţă pe care o dorim şi o clamăm cu toţii în relaţia cu statul, în ansamblul său. Şi o comunicare cât mai coerentă, cu toţii am remarcat mari lipsuri, poate nu atât de fond, cât, în special, în ce priveşte maniera de comunicare, iar acest lucru a generat un deficit de încredere. Îngrijorarea pe care o resimţim în particular dinspre mediul de afaceri priveşte stabilitatea. Industriile resimt acut nevoia să ştie, la acest final de an, când îşi previzionează bugetele şi îşi definesc planurile şi strategiile de afaceri, ce vor întâmpina anul viitor. Spre exemplificare, pot enunţa perspectivele fiscale ca un motiv de îngrijorare pentru companii. Autorităţile ar trebui să susţină mediul de afaceri, să anticipeze şi să vină în întâmpinarea acestei nevoi acute de predictibilitate.

Reporter: Care a fost strategia casei de avocatură pe care o reprezentaţi pentru a trece mai uşor pes­te problemele anului 2020?

Ovidiu Buduşan: În primul rând, am implementat strict măsurile de precauţie sanitară, inclusiv munca la distanţă. Apoi, o mare parte din activitate a fost transferată în online, prin utilizarea platformelor de comunicare în timp real, a soluţiilor digitale de tipul "document collaboration". În mod paradoxal, un lucru bun pe care criza sanitară l-a adus a fost accelerarea procesului de digitalizare la nivelul autorităţilor şi instituţiilor, al instanţelor şi parchetelor. Acest lucru s-a tradus, în multe situaţii, în asigurarea accesului la distanţă, în timp real, la dosarele cauzelor, ceea ce s-a dovedit extrem de benefic. Astfel, utilizate eficient, noile tehnologii prezintă avantaje în termeni de cost. De asemenea, prin specificul ariei noastre de practică, o proporţie importantă din cazuistica noastră se încadrează în categoriile în care continuitatea a trebuit asigurată şi care nu au fost supuse restricţiilor.

Reporter: Au fost observate fluctuaţii în piaţă - segmente unde a scăzut cererea serviciilor şi altele unde aceasta a crescut?

Ovidiu Buduşan: În România se înregistrează, anual, între 2 şi 3 milioane de dosare. Sigur, vom avea o imagine mai clară la finalul anului, atunci când, sperăm, vom avea şi unele date statistice. Impresia mea este că anul acesta au fost deschise mai puţine dosare, dar intuiesc că nu putem vorbi despre un scădere dramatică. Mă pot gândi şi la domenii Vor fi domenii în care, cu siguranţă, vom înregistra chiar şi creşteri, ca exemple, insolvenţele, litigiile bancare, executările silite, contestaţiile împotriva amenzilor, foarte numeroase în perioada de criză sanitară, litigiile fiscale. Viaţa nu s-a oprit, conflictele sociale nu s-au rezolvat cu această epidemie. Este adevărat însă că măsurile de protecţie sanitară au avut un impact asupra activităţii parchetelor şi instanţelor. La parchete, de exemplu, s-a lucrat în ture, s-a lucrat la distanţă, ceea ce pune, din punctul meu de vedere, ca fost anchetator, mari dificultăţi practice, în special în cauze complexe, similar la nivelul poliţiei judiciare. Pandemia şi restricţiile asociate, sau, după caz, impactul asupra sănătăţii, a ridicat dificultăţi şi cu privire la strângerea probelor.

La nivel de percepţie personală, numărul cauzelor finalizate şi trimise în instanţă a scăzut în acest an, dar era cumva inevitabil, în acelaşi mod în care am sesizat cu toţii o contracţie în toată activitatea societăţii, în toate dimensiunile ei. Totuşi, sunt în continuare şedinţe de judecată, nu puţine, unde judecătorul are pe listă zeci de dosare.

Reporter: Care au fost dificultăţile apărute în actualul context?

Ovidiu Buduşan: Este un context nou, ceva necunoscut generaţiilor în viaţă, şi aici nu mă refer neapărat la pandemie în sine, acestea au mai fost şi în secolul trecut, cât la modalitatea de gestionare în contextul unei economii globale.

De aceea, caut să privesc dificultăţile care apar ca fiind inerente contextului, chestiuni care pot şi trebuie gestionate corespunzător, cu încredere, cu precauţia necesară şi cu muncă multă, sau mai multă, din partea întregii echipe. Şi sigur, cu unele sacrificii personale, dar care sunt inevitabile. Pe de altă parte, orice criză este, în acelaşi timp, o oportunitate, din acest motiv e important să calibrezi permanent perspectiva.

Reporter: Pornind de la situaţia actuală, care a impus unele modificări în ceea ce priveşte interacţiunea umană, credeţi că se poate trece pe scară largă la procese online?

Ovidiu Buduşan: Simplificând, legislaţia din România prevede, ca principiu general, publicitatea şedinţelor de judecată, atât în materie civilă (aici includ şi contenciosul administrativ şi fiscal, familie, comercial etc), cât şi în materie penală. Principiile la nivelul legislaţiei europene în materia drepturilor omului stipulează dreptul de a fi ascultat de un judecător, ca dimensiune fundamentală a dreptului la un proces echitabil.

Nu ştiu dacă suntem la punctul la care societatea să accepte că acest drept se poate exercita în mod corespunzător şi prin printr-un proces la distanţă, dar paşi s-au făcut, s-au implementat sisteme de video-conferinţă care permit audierea, de exemplu, a părţilor aflate în stare de arest sau detenţie fără a fi necesară prezenţa fizică în instanţă, cunosc situaţii în care chiar litigii arbitrale au fost administrate online, inclusiv la nivel de dezbateri. Chiar şi în aceste situaţii, însă, undeva există o sală de judecată, des­chisă publicului.

Există un demers de încurajare, la acest moment, voluntar, al accesului la aceste proceduri, chiar dinspre instanţele de judecată, acelea care dispun de tehnologia necesară. Trebuie să existe şi o acceptare, însă, din partea societăţii, a justiţiabililor, care ulterior să fie trans­pusă şi legislativ, or, acest proces este complicat, atât din perspectivă subiectivă, cât şi obiectivă, al accesului efectiv la aceste tehnologii pentru toată populaţia, al familiarizării cu procedurile. Nu ştim ce vor aduce următorii ani, mai ales în acest context de avans tehnologic accelerat, însă, azi, nu văd, de exemplu, de ce nu ar fi posibilă judecata prin mijloace electronice în acele situaţii în care judecata nu este publică, aşa numitele procese ce se judecă în cameră de consiliu.

Reporter: Se poate vorbi de un număr mare de procese amânate anul acesta?

Ovidiu Buduşan: Lăsând la o parte amânările generate de legislaţia adoptată în starea de urgenţă, nu pot spune ca acest context pandemic a dus la amânări ale cauzelor într-o maniera semnificativ diferită de anii anterior. Se întâlnesc mai multe situaţii de amânare pe motive de sănătate, de tip infecţie/suspiciune de infecţie cu SARS- COV 2, dar şi înainte de această pandemie existau situaţii de amânare din cauza stării de sănătate.

Reporter: Vă mulţumim!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Super protecție cyber pentru echipamente de business
BITCOIN ROMANIA

Curs valutar BNR

26 Feb. 2021
Euro (EUR)Euro4.8745
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0209
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4406
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5894
Gram de aur (XAU)Gram de aur228.2335

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
www.hipo.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro