Donald Trump e la strâmtoare

La câteva săptămâni bune de când Statele Unite, în combinaţie cu Israelul, s-au lansat într-o „operaţiune militară specială” împotriva Iranului, care s-a dovedit a fi un război în toată legea, dar nedeclarat, aspirantul la premiul Nobel pentru Pace riscă să fie declarat criminal de război. Aliniat lângă Benjamin Netanyahu. Liderul de la Casa Albă e la mare strâmtoare. Nu numai opinia publică din Statele Unite dezaprobă acest război, ci şi generalii de la Pentagon. Ca să nu mai vorbim de Congresul Statelor Unite.

Crimele de război, conform definiţiei consacrate în dreptul internaţional, se produc mai cu seamă atunci când au loc războaie nedeclarate. Nici Statele Unite, nici Israelul nu s-au conformat obligaţiei consacrate de a declara, cum scrie la carte, război Iranului. Ceea ce ridică serioase semne de întrebare în ceea ce priveşte legitimitatea acestui război, pe care Congresul american nu l-a aprobat. Cu atât mai mult cu cât nu a existat nicio solicitare în acest sens. În schimb, există o cerere din partea preşedintelui Statelor Unite de a suplimenta masiv bugetul apărării, care deja se ridică la uluitoarea sumă de 1000 de miliarde de dolari. E greu de presupus că liderul de la Casa Albă va primi o aprobare în acest sens. Pe de altă parte, un număr semnificativ de generali ai Pentagonului îşi exprimă refuzul de a mai continua organizarea de atacuri asupra Iranului, invocând faptul că Armata nu poate fi pusă, conform Constituţiei Statelor Unite, în situaţia de a executa ordine ilegale prin care sunt iniţiate crime de război.

Conform dreptului internaţional şi Convenţiei de la Geneva, există o definiţie a ceea ce înseamnă crime de război, care, în mod paradoxal, ar putea fi aplicată Israelului şi Statelor Unite şi, în acelaşi timp, şi Iranului. Toate cele trei state, fiecare în felul lui, au pus într-un pericol grav infrastructura civilă şi contribuie, zi de zi, la distrugerea infrastructurii indispensabile supravieţuirii populaţiei. Se întâmplă atât în Iran, cât şi în Israel şi în aproape toate statele din Golf. Aceste fapte sunt definite de Curtea Penală Internaţională drept crime de război.

Atacarea centralelor electrice, în general a infrastructurii energetice a unui stat, distrugerea unor poduri şi căi de comunicaţie care nu au o utilizare militară, distrugerea infrastructurii ce asigură populaţiei apă, hrană şi asistenţă medicală sunt toate, fără excepţie, conform dreptului internaţional, considerate crime de război. Dar tot drept crimă de război poate fi taxată şi blocarea de către Iran a strâmtorii Ormuz, operaţiune care aduce prejudicii fără precedent economiei globale, punând în mare dificultate state care nu au nicio legătură cu acest război în toată legea, declanşat sub pretextul unei operaţiuni militare speciale.

Conform angajamentului pe care şi l-a asumat şi celui de-al treilea ultimatum pe care l-a lansat, Donald Trump ar urma ca, începând de la ora 3 noaptea, ora României, să „dezlănţuie iadul” în Iran, ordonând distrugerea masivă, în special a infrastructurii energetice a statului iranian. Rămâne de văzut dacă generalii de la Pentagon vor fi consecvenţi sau nu cu propriul angajament, acela de a refuza misiuni pe care le consideră crime de război.

Benjamin Netanyahu este în prezent condamnat de Curtea Penală Internaţională pentru crime de război. Nu este deloc exclus ca, alături de liderul de la Kremlin şi de liderul israelian, să asistăm, aşa cum sugerează şi liderii Uniunii Europene, la încă două condamnări pentru crime de război: una împotriva lui Donald Trump, alta împotriva liderului de la Teheran, care a ordonat blocarea selectivă a Strâmtorii Ormuz.