Energia regenerabilă depăşeşte combustibilii fosili în UE

Energia eoliană şi cea fotovoltaică au generat pentru prima dată, anul trecut, mai multă electricitate în Uniunea Europeană decât combustibilii fosili. Situaţia semnalează că blocul comunitar continuă tranziţia către energia cu emisii reduse de carbon, în ciuda rezistenţei unor guverne, arată datele grupului de reflecţie Ember, potrivit Agerpres.

Sursele eoliene şi fotovoltaice au reprezentat, în 2025, 30% din producţia totală de electricitate a celor 27 de state membre. Combustibilii fosili au avut o pondere de 29%. Întreaga producţie de energie regenerabilă, inclusiv hidro şi biomasă, a ajuns la aproape jumătate din mixul energetic al UE, în timp ce energia nucleară a contribuit cu 23,4%, notează Agerpres.

Doar energia fotovoltaică a reprezentat 13% din producţia de electricitate şi a crescut cu peste 20% pentru al patrulea an consecutiv, iar astfel a depăşit atât cărbunele, cât şi energia hidro. În plus, producţia fotovoltaică a crescut în toate ţările UE şi a furnizat peste 20% din energia electrică în Ungaria, Cipru, Grecia, Spania şi Olanda, adaugă sursa citată.

Analistul senior la Ember şi autoarea principală a raportului, Beatrice Petrovich, a explicat că tranziţia către energia curată devine tot mai importantă pe fondul dependenţei UE de combustibilii fosili, care alimentează instabilitatea globală. Petrovich a declarat: „Într-un moment în care dependenţele de combustibilii fosili alimentează instabilitatea globală, miza tranziţiei către energia curată este mai clară ca niciodată”, conform Agerpres.

Energia eoliană a contribuit cu 17% la mixul energetic al UE şi a depăşit gazele. Vremea neobişnuită a redus producţia hidro cu 12% şi producţia eoliană cu 2%. Paisprezece state membre au produs mai multă electricitate din vânt şi soare decât din toţi combustibilii fosili, subliniază Agerpres.

Ponderea cărbunelui a scăzut la un minim istoric de 9,2%, în timp ce producţia pe bază de gaze a crescut cu 8%, până la 16,7%, din cauza disponibilităţii reduse a energiei hidroelectrice. Creşterea producţiei de gaze a majorat costurile de import ale gazelor cu 16%, până la 32 de miliarde de euro. Creşterea consumului de gaze a influenţat şi preţurile medii angro la energie, care au fost cu 11% mai mari în perioadele cu cerere mare faţă de 2024, adaugă sursa citată anterior.

Analistul Ember a subliniat că dezvoltarea rapidă a stocării în baterii, în special în Germania, Italia şi Polonia, poate ajuta la echilibrarea producţiei de energie regenerabilă şi la stabilizarea preţurilor în orele de vârf. Dependenţa excesivă de anumite surse externe, inclusiv Statele Unite, ar putea slăbi securitatea energetică a UE şi poziţia sa de negociere în disputele geopolitice, potrivit Agerpres.