EY România: Proiecte strategice şi potenţial industrial în domeniul metalelor rare

România este identificată ca un jucător important în strategia Uniunii Europene de reducere a dependenţei de China în sectorul metalelor rare, esenţiale pentru vehicule electrice, turbine eoliene, electronice avansate şi aplicaţii militare, transmite EY România într-un comunicat de presă.

Metalele rare (REE) - 17 elemente plus scandiu şi ytriu - devin critice pentru economia globală, datorită proprietăţilor lor magnetice, optice şi electrice unice, subliniază comunicatul. Deşi geologic abundente, acestea sunt dificil de exploatat, necesitând tehnologii complexe şi consum ridicat de resurse, în timp ce China domină producţia şi rafinarea la nivel global, deţinând aproximativ 70% din extracţie şi peste 90% din rafinare, arată datele EY România.

Această dependenţă a generat recent perturbări în Europa, inclusiv opriri în producţia de automobile şi electronice, după ce restricţiile de export impuse de China în 2025 au redus livrările de magneţi permanenţi cu aproximativ 75% într-o singură lună, conform comunicatului.

România, parte a regiunii Europei Centrale, are potenţial de a contribui la diversificarea lanţurilor de aprovizionare, însă capacităţile industriale de rafinare sunt încă limitate, potrivit comunicatului. În prezent, ţara noastră are trei proiecte strategice de minerit: grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) şi cupru la Rovina (Hunedoara), cu o investiţie totală de aproximativ 615 milioane de euro, arată comunicatul.

România explorează şi dezvoltarea industriei de procesare a REE, printr-un proiect pilot cu Nuclearelectrica şi European Lithium, care ar putea transforma ţara într-un furnizor constant pentru industrii strategice, precum microprocesoare, aerospaţială şi apărare, se arată în comunicat.

Specialiştii EY recomandă României să implementeze un program naţional de analiză geologică, să modernizeze legislaţia minieră, să digitalizeze procedurile de autorizare şi să dezvolte infrastructura pentru reciclarea materialelor critice, în conformitate cu obiectivele UE de reciclare a 25% din materiile prime critice până în 2030. De asemenea, se propune crearea unei platforme naţionale de parteneriate strategice pentru investitori, care să centralizeze autorizarea, finanţarea şi coordonarea proiectelor, potrivit comunicatului remis redacţiei.