EUROBAROMETRU:70% dintre români sunt îngrijoraţi de situaţia economică în contextul crizei sanitare

A.B.
Comunicate de presă /

70% dintre români sunt îngrijoraţi de situaţia economică în contextul crizei sanitare

70% dintre români cred că situaţia economiei din ţara noastră este una ''proastă'', indică ultimul Eurobarometru al Comisiei Europene dat astăzi publicităţii. Comparativ cu anul trecut, numărul celor care critică starea economiei româneşti a crescut cu 7%. În grupul celor care au o opinie critică la adresa economiilor lor naţionale se numără bulgarii (82%), francezii (76%), italienii (89%), spaniolii (88%) şi grecii (91%).

De altfel, 45 % dintre europeni sunt "mulţumiţi" şi 44 % sunt "nemulţumiţi" în ceea ce priveşte măsurile luate de UE pentru a combate pandemia. Cu toate acestea, 62 % afirmă că au încredere în capacitatea UE de a lua deciziile corecte în viitor, iar 60 % rămân optimişti cu privire la viitorul UE, aminteşte comunicatul de presă.

Încrederea în Uniunea Europeană a rămas stabilă faţă de toamna anului 2019, la 43 %, în ciuda variaţiilor percepţiei publice din timpul pandemiei. Încrederea în guvernele şi parlamentele naţionale a crescut (la 40 %, + 6 puncte procentuale şi, respectiv, la 36 %, + 2 puncte procentuale).

În 15 state membre, majoritatea respondenţilor afirmă că au încredere în UE, cele mai ridicate niveluri fiind observate în Irlanda (73 %), Danemarca (63 %) şi Lituania (59 %). Cele mai scăzute niveluri de încredere în UE sunt observate în Italia (28 %), Franţa (30 %) şi Grecia (32 %).

Proporţia respondenţilor care au o imagine pozitivă despre UE este aceeaşi cu cea a respondenţilor care au o imagine neutră (40 %). 19 % dintre respondenţi au o imagine negativă despre UE (- 1 punct procentual).

În 13 state membre ale UE, majoritatea respondenţilor au o imagine pozitivă despre UE, cele mai ridicate procente fiind observate în Irlanda (71 %), Polonia şi Portugalia (55 % în ambele ţări). În alte 13 state membre, imaginea despre UE predominantă în rândul respondenţilor este una neutră, cele mai ridicate procente fiind observate în Malta (56 %), Spania, Letonia şi Slovenia (48 % în fiecare dintre aceste trei ţări).

Cetăţenii consideră situaţia economică ca fiind cea mai presantă problemă cu care se confruntă UE: mai mult de o treime (35 %) din totalul respondenţilor şi-a exprimat preocuparea în acest sens, o creştere considerabilă cu 16 puncte procentuale în comparaţie cu toamna anului 2019, acest aspect trecând astfel de pe al treilea loc pe primul loc în topul preocupărilor. Situaţia economică nu a mai fost un subiect de preocupare atât de presant din primăvara anului 2014.

Europenii sunt, de asemenea, din ce în ce mai preocupaţi de situaţia finanţelor publice ale statelor membre (23 %, + 6 puncte procentuale, cel mai înalt nivel din primăvara anului 2015), care trece de pe locul al cincilea pe locul al doilea, pe picior de egalitate cu imigraţia (23 %, -13 puncte procentuale), aceasta din urmă fiind în prezent la cel mai scăzut nivel din toamna anului 2014.

În plină pandemie de COVID-19, sănătatea (22 %, element nou) este cel de al patrulea subiect de preocupare la nivelul UE. Problema mediului şi a schimbărilor climatice a pierdut teren, înregistrând o scădere cu 8 puncte procentuale, ajungând la 20 %, aceasta fiind urmată de şomaj (17 %, + 5 puncte procentuale).

În mod similar, situaţia economică (33 %, + 17 puncte procentuale) a depăşit sănătatea, ajungând de pe locul al şaptelea pe primul loc în topul celor mai importante probleme la nivel naţional. Deşi ocupă a doua poziţie, sănătatea a fost menţionată mult mai mult ca subiect de preocupare comparativ cu toamna anului 2019 (31 %, + 9 puncte procentuale), atingând astfel cel mai înalt nivel din ultimii şase ani.

Şomajul este, de asemenea, un subiect a cărui importanţă a crescut considerabil (28 %, + 8 puncte procentuale), fiind urmat de creşterea preţurilor/inflaţie/costul vieţii (18 %, - 2 puncte procentuale), mediu şi schimbările climatice (14 %, - 6 puncte procentuale) şi datoria publică (12 %, + 4 puncte procentuale). Menţiunile privind imigraţia (11 %, - 5 puncte procentuale) se situează la cel mai scăzut nivel din ultimii şase ani.

Comparativ cu toamna anului 2019, proporţia europenilor care consideră că situaţia actuală a economiei lor naţionale este "bună" (34 %, -13 puncte procentuale) a scăzut considerabil, în timp ce proporţia respondenţilor care consideră că această situaţie este "proastă" a crescut semnificativ (64 %, + 14 puncte procentuale).

La nivel naţional, respondenţii care afirmă că situaţia economică naţională este bună sunt majoritari în 10 ţări (faţă de 15 în toamna anului 2019). Proporţia acestora variază de la 83 % în Luxemburg la 9 % în Grecia.

Europenii sunt divizaţi în ceea ce priveşte măsurile luate de instituţiile UE pentru a combate pandemia de COVID-19 (45 % "mulţumiţi" faţă de 44 % "nemulţumiţi"). Cu toate acestea, majoritatea respondenţilor din 19 state membre sunt mulţumiţi de măsurile luate de instituţiile Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19. În acest sens, cele mai ridicate procente se înregistrează în Irlanda (71 %), Ungaria, România şi Polonia (60 % în fiecare dintre aceste trei ţări). În şapte ţări, majoritatea respondenţilor sunt "nemulţumiţi", în special în Luxemburg (63 %), Italia (58 %), Grecia (55 %), Cehia (55 %) şi Spania (52 %). În Austria, proporţia celor "mulţumiţi" este egală cu cea a respondenţilor "nemulţumiţi" (47 % în ambele cazuri).

Cu toate acestea, mai mult de şase europeni din zece au încredere în capacitatea UE de a lua deciziile corecte în viitor (62 %). Priorităţile cel mai frecvent menţionate în ceea ce priveşte răspunsul UE la pandemia de COVID-19 sunt următoarele: stabilirea unei strategii pentru a face faţă unei crize similare în viitor şi dezvoltarea mijloacelor financiare pentru găsirea unui tratament sau a unui vaccin (37 % pentru fiecare dintre aceste priorităţi). 30 % dintre respondenţi consideră că dezvoltarea unei politici europene în domeniul sănătăţii ar trebui să fie o prioritate.

Experienţele personale ale europenilor cu privire la măsurile de izolare au fost foarte diverse. În ansamblu, aproape trei europeni din zece afirmă că le-a fost destul de uşor să le respecte (31 %), în timp ce un sfert declară că le-a fost destul de greu să le respecte (25 %). În sfârşit, 30 % afirmă că le-a fost uşor şi greu în acelaşi timp.

Întrebaţi despre obiectivele Pactului verde european, cetăţenii europeni consideră în continuare "dezvoltarea energiei din surse regenerabile" şi "lupta împotriva deşeurilor de plastic şi problema produselor din plastic de unică folosinţă" ca fiind principalele priorităţi. Mai mult de o treime dintre respondenţi consideră că prioritatea principală ar trebui să fie sprijinirea fermierilor din UE (38 %) sau promovarea economiei circulare (36 %). Puţin peste trei din zece respondenţi sunt de părere că reducerea consumului de energie (31 %) ar trebui să reprezinte prioritatea absolută.

Sprijinul pentru uniunea economică şi monetară şi pentru moneda euro rămâne puternic, 75 % dintre respondenţii din zona euro fiind în favoarea monedei unice a UE. În UE-27 în ansamblu, sprijinul pentru moneda euro a crescut la 67 % (+ 5 puncte procentuale).

Majoritatea cetăţenilor din 26 de state membre ale UE (cu excepţia Italiei) şi 70 % dintre cetăţenii întregii Uniuni afirmă că se simt cetăţeni ai UE. La nivel naţional, cele mai mari punctaje se înregistrează în Irlanda şi Luxemburg (89 % în ambele ţări), Polonia (83 %), Slovacia şi Germania (82 % în ambele ţări), Lituania (81 %), Ungaria, Portugalia şi Danemarca (80 % în fiecare dintre aceste ţări).

Majoritatea europenilor (53 %) afirmă că sunt mulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia în UE. Procentul respondenţilor "nemulţumiţi" a crescut cu 3 puncte procentuale comparativ cu toamna anului 2019, ajungând la 43 %.

În sfârşit, în această perioadă dificilă, 60 % dintre europeni declară că sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul UE. Cele mai ridicate niveluri de optimism se observă în Irlanda (81 %), Lituania şi Polonia (75 % în ambele cazuri) şi Croaţia (74 %). Cele mai scăzute niveluri de optimism se observă în Grecia (44 %) şi Italia (49 %), unde pesimismul depăşeşte optimismul, şi în Franţa, unde opiniile sunt împărţite în mod egal (49 % faţă de 49 %).

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
elco

Curs valutar BNR

02 Dec. 2020
Euro (EUR)Euro4.8721
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0434
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4931
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3981
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.9394

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
hygienium.com
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie