EY România: De la salariul brut la cel real - cum modelează schimbările fiscale din 2025 viaţa tinerilor angajaţi din România

EY România prezintă, într-un comunicat remsi redacţiei, un punct de vedere semnat de Geanina Ciorâţă, Senior Manager, People Advisory Services, privind impactul schimbărilor fiscale din 2025 asupra tinerilor angajaţi. Analiza evidenţiază modul în care noile reguli de impozitare şi modificările aduse salariului minim influenţează salariile reale, oportunităţile profesionale şi planificarea financiară a celor aflaţi la început de carieră.

Redăm mai jos punctul acesteia de vedere:

„Odată cu începutul noului an universitar, tot mai mulţi tineri vor căuta un loc de muncă, fie pentru a-şi acoperi cheltuielile, fie pentru a câştiga experienţă profesională încă din timpul studiilor.

Însă, pentru mulţi tineri români care intră pe piaţa muncii în 2025, această emoţie este acum însoţită de o nouă realitate: un peisaj fiscal aflat în plină schimbare, care influenţează direct cât rămâne efectiv în buzunar la final de lună.

Reformele recente au remodelat sistemul de taxe din România - de la deduceri personale şi contribuţii de sănătate, până la eliminarea facilităţilor din anumite sectoare. Rezultatul? Tinerii profesionişti trebuie să navigheze printr-un amestec complex de reguli care pot face diferenţa dintre a se simţi sprijiniţi sau copleşiţi de fiscalitate.

Un avantaj pentru cei mai tineri angajaţi

Potrivit raportului „Situaţia tinerilor în Uniunea Europeană” pentru anul 2024, publicat de Agenţia Executivă Europeană pentru Educaţie şi Cultură, în perioada 2022-2023, România a înregistrat cea mai ridicată rată a tinerilor NEET (care nu lucrează, nu studiază şi nu urmează programe de formare) din Uniunea Europeană, ajungând la 19%, în creştere faţă de 2019. Media UE este de aproximativ 11%. În acelaşi timp, România se numără printre puţinele state membre unde rata şomajului în rândul tinerilor (15-29 ani) a crescut, contrar tendinţei generale. De asemenea, doar 40% dintre tinerii români sunt activi pe piaţa muncii, ceea ce plasează ţara printre ultimele din UE la acest indicator.

Pentru a încuraja participarea tinerilor pe piaţa muncii, printre altele, a fost introdusă în 2022 o deducere personală specială pentru angajaţii sub 26 de ani.

Astfel, tinerii salariaţi pot beneficia acum de:

-15% din salariul minim brut deductibil în fiecare lună, atât timp cât salariul nu depăşeşte 6.050 RON pe lună

-Plus 300 RON pe lună, neimpozabili şi fără contribuţii sociale (indiferent de vârstă), atât timp cât salariul brut în baza unui contract individual de muncă nu depăşeşte 4.300 RON pe lună.

Pentru un absolvent care îşi începe cariera cu un salariu modest, acest mecanism poate însemna câteva sute de lei în plus la salariul net, lună de lună.

Această măsură arată că există o recunoaştere a presiunilor financiare cu care se confruntă tinerii la început de drum. Totuşi, impactul său este limitat, deoarece pragul de salariu este relativ scăzut, iar în domenii precum IT sau financiar, salariile iniţiale pot depăşi rapid acest nivel.

Creşterea salariului minim: mai mulţi bani, dar şi noi provocări

Începând cu anul 2025, salariul minim brut a crescut la 4.050 RON, ca parte a efortului guvernului de a sprijini persoanele cu venituri mici şi de a ţine pasul cu inflaţia.

Pentru tinerii angajaţi în domenii precum retail, horeca sau servicii, această creştere se traduce într-un venit net ceva mai mare. De asemenea, salariul minim mai ridicat extinde uşor aria celor care pot beneficia de deducerea specială pentru tineri.

Pe de altă parte, pentru angajatori, creşterea salariului minim înseamnă costuri mai mari cu forţa de muncă, ceea ce poate duce la reticenţă în angajări sau la preferinţa pentru contracte pe termen scurt.

Sfârşitul facilităţilor fiscale pe sectoare

Timp de peste un deceniu, anumite sectoare - precum IT-ul, construcţiile şi agricultura - au oferit beneficii fiscale consistente. Aceste industrii au atras tineri profesionişti nu doar prin oportunităţile de carieră, ci şi prin salariile nete mai mari, datorate scutirii de impozit pe venit şi contribuţiilor sociale reduse.

Începând cu ianuarie 2025, aceste facilităţi au fost eliminate complet.

Astfel, un tânăr programator sau un ucenic în construcţii plăteşte acum aceleaşi taxe ca toţi ceilalţi salariaţi:

-10% impozit pe venit

-25% CAS (pensii)

-10% CASS (sănătate).

Pentru un programator junior cu un salariu brut de 6.000 RON, această schimbare poate însemna peste 600 RON mai puţin la salariul net comparativ cu anul trecut.

Această modificare bruscă a stârnit nemulţumiri, mai ales în rândul tinerilor din IT, un sector competitiv la nivel European, care şi-au făcut planurile în funcţie de salariul net estimat.

Venituri pasive şi criptomonede: o nouă sursă de impozitare pentru tineri

Tot mai mulţi tineri nu se limitează doar la veniturile din salarii. Într-o economie digitală, mulţi dintre ei explorează surse alternative de câştig, precum:

-tranzacţii cu criptomonede

-investiţii pe pieţe internaţionale

-platforme de freelancing şi conţinut digital.

În special criptomonedele au devenit o zonă atractivă pentru tineri, care le văd ca pe o oportunitate de a-şi creşte veniturile pe termen lung.

Până acum, aceste câştiguri erau impozitate cu 10%, ca venituri din alte surse. Însă, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal, aflat în prezent în dezbatere publică, începând cu 1 ianuarie 2026, cota de impozit ar putea creşte la 16%.

Această modificare vine într-un context deja încărcat de schimbări, reprezentând încă un exemplu de lipsă de predictibilitate fiscală.

Ce urmează pentru tineri

România traversează o perioadă de schimbări fiscale accelerate. Pentru tinerii aflaţi la început de drum, acest lucru poate însemna:

-provocări în planificarea financiară

-migraţie mai mare către alte ţări cu regimuri fiscale mai prietenoase

-dar şi o mai bună informare, pe măsură ce aceştia devin mai atenţi la impactul taxelor asupra veniturilor lor.

În timp ce autorităţile promit că aceste reforme vor aduce mai multă echitate şi sustenabilitate pe termen lung, tinerii rămân cu întrebarea imediată: «Cât îmi rămâne, de fapt, în mână la final de lună? »”