FEBRUARIE FINANCIARDispute aprinse cu justiţia în stradă

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Dispute aprinse cu justiţia în stradă

Kovesi, la un pas de şefia Parchetului European  

Cea de-a doua lună a aces­tui an a fost marcată de câteva evenimente deosebit de importante, atât pe plan politic, cât şi în sectorul economic, dar mai ales în justiţie. În acest ultim domeniu, ţara noastră a înregistrat un moment istoric, Laura Codruţa Kovesi, fost şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), obţinând votul membrilor comisiilor LIBE şi CONT din Parlamentul European, în drumul său către funcţia de procuror-şef al Parchetului European (EPPO). Urmează votul în plenul Parlamentului European, după care vom afla dacă primul procuror şef al Parchetului European va fi, pentru prima dată în istorie, un reprezentant al ţării noastre.

Modificarea legilor justiţiei i-a scos pe magistraţi în stradă

OUG 7/2019, care a modificat din nou legile justiţiei, a scos din nou oamenii în stradă, acestora alăturându-li-se şi judecătorii şi procurorii din peste 80 de parchete şi instanţe din ţară, care şi-au suspendat activitatea în semn de protest faţă de res­pectivul act normativ.

La finalul lunii trecute, peste 10.000 de persoane au protestat în Piaţa Victoriei, împotriva ordonanţei de urgenţă care modifică legile justiţiei, mii de oameni ieşind în stradă şi în marile oraşe din ţară, printre care Cluj, Sibiu, Timişoara, Iaşi, Bacău, Constanţa, Braşov.

Protestul magistraţilor este inedit, atât timp cât ei nu au voie, conform Constituţiei, să facă grevă. Cu toate acestea, judecătorii şi procurorii au găsit o modalitate pentru a ocoli textul constituţional, fără ca mişcarea lor de protest să aibă consecinţe în plan profesional. În timp ce magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis ca toate cauzele care se judecă până pe 7 martie, cu excepţia celor cu inculpaţi arestaţi, să fie amânate pentru o dată ulterioară, procurorii mai multor parchete au stabilit şi ei că, până în 8 martie, vor protesta zilnic, între orele 8:00 - 12:00, faţă de prevederile noului act normativ care, practic, introduce subordonarea lor în faţa decidenţilor politici.

DNA şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi-au suspendat activitatea, susţinând că prevederile ordonanţei de urgenţă le blochează activitatea.

Şi procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis să îi sprijine pe colegii lor în protestul îndreptat împotriva noului act normativ.

În celelalte parchete din ţară, procurorii îşi desfăşoară activitatea purtând banderole albe în semn de protest. Judecătorii s-au alăturat, de asemenea, procurorilor.

Protestul magistraţilor este susţinut inclusiv de actori de la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca.

OUG 7 a fost criticată dur de Minis­terul Public, DNA, DIICOT, Secţia pentru procurori a CSM, de asociaţiile magistraţilor, de opoziţie, de preşedintele Klaus Iohannis şi de Comisia Europeană.

Membrii CSM s-au reunit în plen, în 25 februarie, ca să dezbată consecinţele OUG 7 şi măsurile pe care să le ia în legătură cu acest act normativ. Ulterior, Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, i-a prezentat premierului Viorica Dăncilă un proiect de modificare a controversatei ordonanţe, care abrogă textele din OUG 7 privind delegările în funcţii şi condiţia bunei reputaţii. CSM urmează să analizeze noul proiect de ordonanţă de urgenţă şi să dea un aviz.

Rezerva de aur a ţării, în dezbaterea urgentă a Parlamentului

O mişcare cel puţin interesantă a avut loc în Parlament, unde a fost depus un proiect de lege prin care se doreşte aducerea în ţară a rezervei de aur, din băncile străine. Astfel, în luna februarie, scandalul legat de rezerva de aur a ţării păstrată în străinătate, care mocneşte de câţiva ani, a izbucnit odată cu iniţiativa legislativă lansată de liderul PSD Liviu Dragnea şi de senatorul social-democrat Şerban Nicolae, care au depus în dezbatere, cu regim de urgenţă, modificarea Legii privind Statutul Băncii Naţionale a Româ­niei (BNR).

Iniţiativa legislativă arată că, din rezerva constituită, BNR poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obţinerii de venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice, dar că depozitele de aur în alte ţări nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă de banca centrală. În prezent, ţara noastră păstrează 65% din rezerva de aur la Banca Angliei.

Iniţiativa legislativă a celor doi parlamentari a stârnit reacţii aprige şi contradictorii printre specialiştii din piaţă.

Făurar - luna cifrelor la BVB

Februarie s-a dovedit a fi o lună a cifrelor pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB), unde au fost publicate rezultatele financiare anuale de către companiile listate pe piaţa de capital. În acest context, indicele BET a avut un salt de 10,42%, în vreme ce indicele compozit BET Plus a urcat cu 10%, iar BET-FI cu 5,31%.

Societăţile bancare au fost, din nou, vedetele lunii de tranzacţionare, cu Banca Transilvania (TLV) şi BRD - Groupe Societe Generale (BRD) marcând avansuri ale cotaţiilor de 21,02%, respectiv 19%, cele mai mari din BET în februarie, pe contrasens cu parcursul din luna precedentă, când tot cele două instituţii de credit au ţinut capul de afiş al BVB, dar cu scăderi de 21,7% pentru TLV şi 12,28% pentru BRD.

Indicele BET-NG a avut un avans 6,85%, în februarie, de departe cel mai bun parcurs din structura sa aparţinând titlurilor Nuclearelectrica (SNN), a căror cotaţie a urcat cu 16,6%, preţul acţiunii având o creştere şi mai importantă, de 18,36%, până la 25 februarie.

Cu declinuri ale cotaţiilor de 6,86% şi 0,75%, Sphera Franchise Group (SFG) şi Digi Communications (DIGI) sunt singurii emiteţi din structura indicelui principal al pieţei care au suferit deprecieri, în februarie.

Parcursul viitor al BVB depinde de forma finală şi de normele de aplicare ale OUG 114/2018, care, alături de declaraţiile guvernanţilor făcute pe seama sa, a ţinut sub asediu piaţa noastră de capital din a doua parte a lunii decembrie a anului trecut şi până în prezent.

OUG 114, posibil să fie modificată

OUG 114 a reprezentat şi în februarie un subiect de îngrijorare pentru investitori, luna trecută având loc mai multe întâlniri în cadrul cărora a fost pusă în discuţie modificarea acestui act normativ. Ordonanţa instituie taxe noi pe cifra de afaceri pentru sectorul energetic şi telecom şi impozitează activele din sistemul bancar în funcţie de nivelul indicelui ROBOR, ceea ce conduce la temeri mari pe piaţa bancară.

Reprezentanţii Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) au prezentat soluţii pentru modificarea OUG 114/2018.

În luna februarie, în cadrul şedinţei Comisiilor reunite Economică şi de Buget din Senat, în care a fost prezent Consiliul de Administraţie din BNR, senatorul PSD Şerban Nicolae a afirmat că BCE se gândeşte la o metodă ca această dobândă să se raporteze la operaţiuni şi nu la cotaţii.

În replică, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu a anunţat că o echipă tehnică a Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială analizează cum ar arăta un ROBOR calculat pe bază de tranzacţii, ceea ce ar implica inclusiv ruperea taxei pe activele bancare de ROBOR.

De altfel, ieri, Ministrul Finanţelor Publice Eugen Teodorovici a anunţat că taxa pe activele bancare nu se va mai calcula în funcţie de ROBOR, promisiune făcută şi într-o scrisoare adresată Standard & Poor's.

Senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir a susţinut, în mai multe ocazii, în acest an, că indicele ROBOR este manipulat de bănci, cu ajutorul BNR.

Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a explicat, în şedinţa din Senat: "Piaţa funcţionează cel puţin opt ore pe zi. Ca pe orice piaţă func­ţională, există un fixing. El durează doar un sfert de oră, de aia se şi numeşte fixing, aşa, ca o oglindă. Operatorii, cei care sunt pe piaţă, vânzătorii, cumpărătorii şi cei care fac operaţiuni pe piaţa valutară se uită la acel fixing ca să vadă un nivel corect de dobândă. Putem spune că nivelul fixing este corect pentru că România este una dintre puţinele ţări - sunt trei ţări în Europa în care fixingul se bazea­ză pe cotaţii ferme. Înseamnă că fiecare bancă cotează şi pe stânga şi pe dreapta, deci este şi vânzător şi cumpărător. Şi dacă vine alta şi îi spune: «ai cotat 2,6%, dă-mi bani la 2,6%», atunci este obligată să-i dea în sfertul acela de oră. Probabilitatea să existe o manipulare acolo este mică sau inexistentă. Dobânzile sunt între 1,5% şi 3,5%. În restul zilei, înainte de ora 11.00 şi după ora 11.00 au loc tranzacţii care se efectuează de regulă în jurul acestor niveluri care au fost la fixing. Lucrurile se pot verifica pentru că avem date, este arhiva Băncii Naţionale. Aici nu ne jucăm. Noi nu vorbim cu vorbe, vorbim cu cifre. (...) Intervine şi Banca Naţională pe această piaţă, între 1,50% şi 3,5%? Da. Poate să facă operaţiuni la dobânda de politică monetară de 2,5%, să ia lichiditate din piaţă sau să introducă lichiditate în piaţă, să regleze nivelul dobânzii, în funcţie de presiunile asupra leului. Dacă după excesul de lichiditate de la începutul anului a apărut acest mic atac asupra leului, bineînţeles că a trebuit să absorbim ceva lichiditate din piaţă, că nu putem să ne batem numai cu rezerva, şi chiar dacă ar fi numai rezerva, noi nu vindem valută pe nasturi, vindem pe lei, deci în momentul în care vindem valută absorbim lichiditate şi de aceea se duc dobânzile în sus".

Mugur Isărescu a spus că înţelegerea între bănci este normală, doar înţelegerea cartelară fiind anormală: "ROBOR este o dobândă stabilită între bănci. Întrebarea care se pune este dacă există riscul să fie o înţelegere cartelară între bănci la calculul ROBOR. Răspunsul nostru este NU! (...) Cinteză (n.r. Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR) intervine şi dacă dobânda ajunge acum la peste 3,5%".

În urma unei întâlniri cu reprezentanţii Acociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi alţi reprezentanţi ai unor instituţii financiar-bancare, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a menţionat: "Intenţia OUG 114 în ceea ce priveşte sectorul bancar a fost, nu ascund, de a pune presiune legat de creditele acordate mediului economic, cât şi persoanelor private. Vreau să facem lucrurile într-o logică liberală. Vrem din această OUG să protejăm şi interesul consumatorilor, clienţilor băncilor, dar trebuie să ţinem cont şi de interesul băncilor, pentru că ele trebuie să facă profit. Vrem să existe în final o negociere din care cineva să câştige totul şi alţii să piardă totul. Trebuie să fie un win-win, să aibă toată lumea de câştigat".

În contextul în care disputele pe modul de calcul al ROBOR au continuat şi în februarie, iar autorităţile caută o altă metodă de calcul a dobânzilor care să nu implice acest indice, luna trecută a debutat cu un nivel al dobânzii ON de 3,48%, care a scăzut la 3,38% în ultima zi a lunii, pragul cel mai ridicat fiind înregistrat în 20 februarie, respectiv 3,73%.

ROBOR la o lună a fost 3,22% la 1 februarie, 3,31% în 28 ale lunii, atingând cel mai înalt nivel - 3,38% - la 21 februarie. Acest indice la 3 luni a înregistrat 3,06% în prima zi din luna trecută, crescând la 3,26% la finalul lui februarie şi atingând un maxim de 3,29% în 26 ale lui făurar.

Începutul lunii precedente ne-a adus un ROBOR la 6 luni de 3,29%, acest indice la 9 luni fiind de 3,42%, iar cel la 12 luni - 3,48%. Februarie s-a încheiat cu ROBOR la 6 luni de 3,38%, ROBOR la 9 luni de 3,48% şi ROBOR la 12 luni de 3,52%.

Maximele acestui indice au fost de 3,41% la 6 luni, în zilele de 21, 22, 25 şi 26 februarie, 3,5% la 9 luni în 21, 22 şi 26 februarie, rspectiv 3,55% în 20, 21, 22 şi 25 februarie.

Echipa noastră feminină de tenis, performanţă istorică în FedCup

Nici în sport februarie nu a fost o lună moartă, echipa feminină de tenis a ţării noastre reuşind o performanţă istorică în Cupa Confederaţiei (FedCup) şi eliminând-o pe deţinătoarea trofeului, Cehia. Campioana en-titre triumfase de şase ori în FedCup în ultimii opt ani, câştigând 13 din ultimele 14 întâlniri, de zece ori la rând pe teren propriu, unde era neînvinsă din 2009. În semifinale, echipa noastră va întâlni Franţa.

Parlamentul a adoptat legea bugetului de stat pentru anul în curs în data de 15 februarie, ulterior aceasta fiind trimisă la Curtea Constituţională a României de preşedintele Klaus Iohannis. CCR urmează să discute mâine sesizarea preşedintelui Iohannis referitoare la neconstituţionalitatea bugetului ţării.

-------------------------

Cursul de schimb al leului a fost, în februarie, oarecum constant. Astfel, un euro valora, în prima zi a lunii, 4,7517 lei, acesta ajungând până la 4,7416 lei, în ultima zi a lui februarie, cu un maxim în data de 26 de 4,7617 lei.

Francul elveţian a început luna la 4,1749 lei, ajungând la 4,1953 lei în 22 februarie şi înregistrând 4,1800 lei la final de făurar.

Un dolar american era cotat de BNR la 4,1433 lei, în 1 februarie, atingând un nivel maxim de 4,2100 lei în 14 ale lunii şi situându-se la 4,1584 lei, în ultima zi.

Un gram de aur a fost 176,0086 lei în 1 februarie, 177,1056 lei în 28 ale lunii, atingând opragul maxim lunar de 177,9108 lei, în ziua de 15 februarie.

--------------------------

Preţul maxim al energiei electrice tranzacţionate pe Piaţa pentru Ziua Urmatoare (PZU) a bursei de energie OPCOM a fost de 405,31 lei/MWh în 7 februarie, cel mai scăzut nivel - 276,30 lei/MWh - fiind înregistrat în 3 ale lunii.

--------------------------

Epidemia de gripă declarată la final de ianuarie a continuat să facă victime şi în a doua lună a anului, 158 decese fiind înregistrate de la începutul sezonului 2018-2019.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
Patria Bank
Business Card
BTPay
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roSCEBSMART TRANSFORMATION 2019
Cabinet de avocatTMPS