Guvernul a adoptat modificările Codului Fiscal - venituri bugetare suplimentare de 10,5 miliarde de lei în 2023

M.G.
Ziarul BURSA #Politică / 18 iulie

Guvernul a adoptat modificările Codului Fiscal - venituri bugetare suplimentare de 10,5 miliarde de lei în 2023

Majoritatea măsurilor vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023

Guvernul a adoptat vineri ordonanţa privind principalele schimbări fiscale care vor avea loc începând cu 1 august 2022 şi 1 ianuarie 2023. Ministrul Finanţelor Adrian Câciu a anunţat, după şedinţa de guvern, aprobarea acestui act normativ. La rândul său, premierul Nicolae Ciucă a declarat vineri, referindu-se la ordonanţa de urgenţă de modificare a Codului Fiscal că Guvernul a făcut tot ce a depins de el pentru eliminarea scutirilor fiscale din Codul Fiscal, dar şi pentru a asigura mediului de afaceri predictibilitate şi stabilitate. Ciucă a declarat la începutul şedinţei de Guvern că pentru modificarea Codului Fiscal au avut loc aibă discuţii cu mediul de afaceri, cu patronatele şi sindicatele, dar şi cu Banca Mondială şi Fondul Monetar Inter­naţional.

"Prin măsurile pe care (...) le stabilim în această ordonanţă de urgenţă, am făcut tot ceea ce a depins de noi, astfel încât, pe de o parte, să începem, aşa cum ni s-a solicitat, să eliminăm excepţiile, iar, pe de altă parte, să facem în aşa fel încât să asigurăm mediului de afaceri predictibilitate şi stabilitate, pentru a putea să continuăm încurajarea investiţiilor în economia românească", a afirmat Nicolae Ciucă.

Totodată, în cadrul briefingului de presă ce a urmat şedinţei de guvern, ministrul Finanţelor Adrian Câciu a declarat că modificarea Codului Fiscal vine în condiţiile în care România este angajată într-un proces de consolidare fiscală, respectiv de reducere a deficitului bugetar.

"România este într-un angajament de reformă accelerată, pe mai multe componente, un angajament de realizare a unei consolidări fiscale foarte mult timp amânatâ care ne-a dus să intrăm într-o procedură de deficit excesiv în 2020, un proces de reformă şi din perspectiva elementelor de digitalizare ale instituţiilor statului care se ocupă de colectarea veniturilor, dar şi de necesitate a eliminării unor excepţii din zona fiscală care au condus la distorsiuni şi au produs fenomene economice cu efecte negative. Noi am anunţat deja de la începutul acestui an că această reformă se va face, o ajustare echilibrată din perspectiva noastră între nevoia de a sprijini în continuare economia şi cetăţenii şi a proteja capitalul românesc dar şi veniturile salariaţilor şi de a continua totuşi într-o zonă sustenabilă de asigurare a unui echilibru fiscal-bugetar pe termen mediu şi lung. În urma dialogului preliminar avut cu mediul de afaceri şi mediul asociativ, dar şi în partea de discuţii politice în cadrul Coaliţiei, au fost luate o serie de decizii care au fost prezentate în transparenţă decizională pentru modificarea Codului Fiscal şi evident continuate dezbaterile în această săptămână, făcute o serie de ajustări la solicitarea acestora, iar astăzi am adoptat forma finală a ordonanţei privind modificările la codul fiscal. Sunt unele măsuri care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2023 şi câteva măsuri care intră în vigoare începând cu data de 1 august 2022. (...) Este o abordare echilibrată în ceea ce priveşte această reformă fiscală. Au fost poziţii ale mediului public în care s-a solicitat o abordare mai radicală. Guvernul a considerat că, la acest moment, având în vedere situaţia complicată prin care trecem, nu este oportun şi nici necesar să facă ajustări radicale de mediu fiscal, ci este bine să îşi continue traiectoria pe care a început-o încă de la începutul acestei guvernări, de susţinere a mediului de afaceri, de consolidare a mediului de afaceri onest şi care asigură o competiţie loială, de reaşezare a sarcinii fiscale pe contributori astfel încât să nu mai existe discriminări şi de completare, din perspectivă investiţională, a volumului pe care statul român îl pune la dispoziţie, atât pe partea de fonduri europene, cât şi pe partea de stimuli economici din bugetul de stat", a declarat Adrian Câciu în cadrul conferinţei de presă ce a urmat adoptării actului normativ.

Recent, Ministerul Finanţelor a publicat o versiune actualizată a proiectului de ordonanţă, iar printre cele mai importante modificări sunt amânarea eliminării impozitului specific până anul viitor şi eliminarea posibilităţii ca o firmă să mai revină la regim de microîntreprindere odată ce a trecut la impozit pe profit.

Impactul bugetar estimat al noilor măsuri a fost revizuit în jos, la 1,19 miliarde lei în plus în 2022, de la 2,2 miliarde lei anterior, şi la 10,5 miliarde lei în plus în 2023, de la 13,4 miliarde lei anterior.

În sectorul HORECA, ministrul Finanţelor a anunţat că termenul de intrare în vigoare a impozitului pe cifra de afaceri de 1% sau a opţiunii de impozit pe profit a fost dus către data de 1 ianuarie 2023.

Ordonanţa de modificare a Codului fiscal prevede, printre altele, creşterea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, TVA-ul la băuturile cu zahăr la 19% şi la 9% în HORECA, scăderea pragului la micro la 500.000 euro. Totodată, conform noului Cod Fiscal, angajaţii part-time vor trebui să plătească contribuţii la salariul minim, se scade de asemenea pragul pentru facilităţile din construcţii, agricultură şi industria alimentară, creşte taxarea veniturilor din jocuri de noroc, se introduc noi praguri pentru activităţile independente, şi se creşte accizele pe tutun şi alcool şi impozitul pe proprietate.

Adrian Câciu: "O conformare voluntară crescută, raportată la cum arată acum Codul Fiscal, ar trebui să ne ducă la venituri bugetare de 31-32% din PIB"

Ministrul Finanţelor a mai spus că o conformare voluntară crescută, raportată la cum arată acum Codul Fiscal, ar trebui să ne ducă la venituri bugetare de 31-32% din PIB. În prezent, România are venituri fiscale de circa 27% din PIB şi cheltuieli bugetare de 40% din PIB. De asemenea, Adrian Câciu a declarat că Guvernul a început procesul realizării rectificării bugetare. Aceasta ar urma să fie adoptată în debutul lunii august, iar noua strategie fiscal-bugetară va fi publicată în finalul lunii curente.

"Suntem în procedură de rectificare. Am început deja tot procesul, sunt întâlniri zilnice la Ministerul de Finanţe cu fiecare minister, dezideratele rămân aceleaşi. Nu o să spun cine a făcut economii şi cine nu, dar dezideratele rămân aceleaşi. Sunt foarte simple de înţeles, trebuie să facem aceste economii pentru că trebuie să finanţăm pachetele cu care am venit pentru sprijinul cetăţenilor şi al companiilor. Alta era conjunctura la începutul acestui an, defapt în luna decembrie când am făcut bugetul. Peste acel buget noi am adăugat 30 de miliarde de lei, pachetele de sprijin pentru companii şi cetăţeni. Este evident că şi ordonatorii de credite trebuie să înţeleagă acest efort pe care statul îl face. Statul trebuie să îşi plăteacă facturile, angajamentele pe care şi le-a luat prin actele normative aprobate. (...) Avem în prezent o conformare voluntară care ne duce la 27% din PIB venituri fiscale plus contribuţii. O conformare voluntară crescută, din punctul meu de vedere, raportată la cum arată acum Codul Fiscal, adăugând şi ajustările recente, ar trebui să ne ducă la 31-32% din PIB doar din acest elemente", a declarat ministrul Finanţelor.

Adrian Câciu: "80% din salariaţii din construcţii au 3.000 de lei - constructorii să ridice salariile în interiorul plafonului de 10.000 de lei "

Plafonul pentru facilităţile din domeniul construcţiilor, agriculturii şi industria alimentară ar urma să scadă de la 30.000 de lei la 10.000 de lei, în urma modificărilor la Codul Fiscal. Măsura ar urma să se aplice de la 1 august.

"Acestă măsură a fost de fapt pentru salariul minim, nu pentru cele superioare. Să păstrezi un plafon de 30.000 lei cu facilităţi fiscale în condiţiile în care salariul mediu în românia este de 6.300 de lei este incorect. Atunci am scăzut acest plafon la 10.000 de lei", a mai spus vineri ministrul Finanţelor Adrian Câciu.

Facilitatea de 3.000 de lei este din 2018, iar 80% din salariaţii din construcţii sunt la această facilitate, a spus Câciu.

"Cred că ar fi bine, din partea constructorilor, ca să nu piardă forţă de muncă, să facă un efort, în interiorul facilităţii, între 3.000 - 10.000 de lei, să ridice un pic salariile muncitorilor. (...) 3.000 de lei în 2022 nu este egal cu 3.000 de lei în 2018. Prin investiţiile pe care acest stat le face, decontează aceste cheltuieli. Aş vrea să finanţăm cheltuielile de construcţii pentru investiţiile statului român şi ale autorităţilor locale şi să păstrăm forţă muncă în ţară, iar facilităţile să vizeze realizarea unei Românii dezvoltate", a declarat ministrul Finanţelor.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. Nu credeam sa-l regret vreodata pe Teodorovici sau pe Catu. Dar cu actualul ministru de finante si cu militaru', e complicat sa vorbesti fiscalitate.

    Ciuca si Caciu s-o citeasca azi pe d-na Dogioiu pe Spotmedia si sa bage la cap! Si nu numai ei...

    mizeriilr, toata Europa scad taxele si impozitele si cloa ca romaneasca le crste.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “România - Strategia dezvoltarii”
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

23 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0679
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1569
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6284
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8092

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro