Hitler şi Putin: vieţi paralele

Cătălin Avramescu
Ziarul BURSA #Editorial / 18 ianuarie

Cătălin Avramescu

Pe la începutul secolului al II-lea, un preot de la Delphi a scris o carte ce va servi drept model pentru timpurile viitoare. A ordonat, câte două, biografiile unor personaje dintre cele mai importante ale lumii sale. Scopul său era de a analiza, astfel, caracterele politicienilor şi de a-l face pe cititor să înţeleagă mai bine istoria. Numele preotului era Plutarh, iar cartea, faimoasă, se numeşte Vieţi paralele.

Din câte văd, noi modernii am pierdut această artă a comparaţiei. Altfel nu îmi explic de ce nimeni nu pare să îşi aducă aminte, în contextul ameninţărilor proferate de Rusia la adresa Ucrainei, de evenimentele cunoscute drept "criza sudeţilor".

În 1938 germanii din regiunea Sudetenland au început să se agite. O făceau, desigur, la comanda patronului lor politic de la Berlin, Adolf Hitler, şeful Partidului Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani. Coada de topor numărul 1 în comunitatea sudeţilor era un anume Konrad Henlein. Ca şi Hitler, şi acesta pretindea că era un fel de erou de război (cu toate că, în realitate, petrecuse doi ani într-un lagăr de prizonieri din Italia). Şi tot la fel ca Adolf Hitler, una din ideile lui fixe era că Germania a suferit o "nedreptate" în 1918. Aşa că s-a pus pe treabă pentru a rectifica această situaţie. Cu bani de la Berlin, a început să agite spiritele. A început să preseze guvernul de la Praga cerând "autonomie" pentru comunitatea germană, despre care susţinea că este discriminată în Cehoslovacia.

Pentru Adolf Hitler, agitaţia din Sudentenland era o adevărată "pleaşcă". În scurt timp, acesta a trecut de la ideea "autonomiei" pentru sudeţi, la aceea a anexării, pur şi simplu, a întregii regiuni. Plus dezmembrarea Cehoslovaciei ca stat şi transformarea rămăşiţelor sale într-un "protectorat".

Planul era elaborat cu atenţie, încă din 1937, când a fost codificat drept Fall Grün (Cazul Verde). Invazia armată, prevăzută pentru Septembrie 1938, urma să fie precedată de o perioadă de război psihologic. Dar arma secretă a lui Adolf Hitler era convingerea sa (care s-a dovedit a fi corectă) că Marea Britanie şi Franţa nu vor risca un război cu Germania de dragul Cehoslovaciei. Pe 15 Septembrie 1938 Hitler l-a anunţat pe Prim-ministrul britanic, Chamberlain, că va ataca Cehoslovacia dacă cerinţele sale nu sunt îndeplinite.

Asemănările cu criza din Ucraina sunt de-a dreptul fotografice. Sub bagheta Moscovei, din 2014 regiunile de est ale Ucraine au început să se agite. S-a încercat acreditarea ideii că etnicii ruşi sunt în pericol, chiar supuşi unui "genocid". Între timp, liderul rus, Vladimir Putin, deplânge dispariţia Uniunii Sovietice. Pentru ca la sfârşitul lui 2021 să mobilizeze sute de mii de militari la graniţa cu Ucraina şi să ameninţe deschis cu invazia. Iar în cazul în care Europa nu pricepe mesajul, liderul rus se arată dispus să înceapă un război.

În numele a ce? De curând, Rusia a înaintat către NATO documente privind poziţia sa. Acolo este un talmeş-balmeş de idei. Să încercăm să le punem într-o ordine. Rusia pretinde, în primul rând, că este ameninţată de expansiunea NATO. Nici nu ştii că să spui în faţa acestei enormităţi. Ţara cu cele mai multe arme nucleare din lume, cu cel mai întins teritoriu din lume, cu mai mult decât dublul populaţiei Franţei, se plânge că este în nesiguranţă. Ce să mai spună atunci Estonia sau Georgia? Să trecem la altceva.

Rusia pretinde că ucrainenii nu au dreptul la propriile aranjamente de securitate. Planul Rusiei este să reducă Ucraina la statutul de provincie vasală Moscovei într-un fel de URSS 2.0. Fundamental, pentru Putin chestiunea e una istorică, de refacere a unui fel de stat rus mitologic, care ar fi existat şi ar fi fost chinuit secole întregi de către străinii cei răi - mai nou, în special de Occident.

Cum se va sfârşi întreaga afacere? În cazul crizei din Ucraina, rămâne de văzut. Impresia mea este că Putin va declanşa un război. El dispreţuieşte Vestul şi crede că democraţiile occidentale sunt slabe, iar guvernele lor tremură de frica opiniei publice. El îşi face socoteala că poate "vinde" războiul din Ucraina ca pe unul "patriotic", în vreme ce liderii occidentali vor trebui să explice de ce tinerii lor soldaţi se întorc în sicrie dintr-o expediţie într-o regiune al cărei nume nici nu îl pot pronunţa corect. Administraţia americană a avertizat deja public că Rusia pregăteşte o acţiune de provocare, ceva în genul atacului regizat de Germania nazistă la staţia de radio Gleiwitz, când a folosit soldaţi îmbrăcaţi în uniforme poloneze.

Ştim însă cum s-a terminat criza sudeţilor. După ce democraţiile occidentale au cedat şantajului, Hitler nu s-a potolit. A atacat Polonia şi apoi a aruncat întreaga Europă în război. Henlein, amicul său, s-a sinucis în 1945, după ce a fost capturat de armata americană. Sudeţii germani au fost expulzaţi apoi din Cehoslovacia în 1945-1946. Aproape 20.000 dintre aceştia au murit. Sfârşitul unei aventuri politice instigată de nişte iresponsabili.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
infinitumcosmetics.ro
fabricadeceai.ro

Curs valutar BNR

19 Mai. 2022
Euro (EUR)Euro4.9474
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7141
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8270
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8404
Gram de aur (XAU)Gram de aur276.8333

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
piperea.ro
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro